9,893 matches
-
cu transportoare blindate etc. Amenajările pentru tratament cuprind totalitatea instalațiilor și aparatelor necesare în vederea tratării unor afecțiuni. De obicei, amenajările sunt grupate în cadrul unor hoteluri, în funcție de complexitatea și diversitatea procedurilor utilizate. Principalele stațiuni care au astfel de amenajări sunt: Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Sovata, Covasna, Olănești, Băile Herculane, Băile Felix, Eforie Nord, Techirghiol ș.a.. În cadrul acestora, se realizează tratamente pe baza factorilor naturali terapeutici, prin împachetări cu nămol, cură internă cu ape minerale, tratamente cu mofete, gimnastică sportivă, proceduri cu efecte electrice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
factorilor terapeutici și modul de valorificare a resurselor turistice, stațiunile balneare au o importanță locală sau națională. Câteva dintre acestea sunt cunoscute și pe piața turistică internațională, de exemplu Băile Herculane, Băile Felix, Călimănești, Căciulata, Govora, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Vatra Dornei. Deși are un rol important, aceea de a asigura sănătatea populației, această formă de turism traversează o perioadă nefastă, întrucât o parte din capacitatea de cazare se află în stare degradantă, fără investiții în ultimele decenii. Cu toate acestea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sănătatea populației, această formă de turism traversează o perioadă nefastă, întrucât o parte din capacitatea de cazare se află în stare degradantă, fără investiții în ultimele decenii. Cu toate acestea, unele stațiuni rămân embleme pentru anumite afecțiuni, de exemplu: Covasna, Vatra Dornei și Băile Tușnad, pentru afecțiuni cardiovasculare; Sângeorz-Băi și Slănic Moldova, pentru afecțiuni digestive; Sovata, pentru afecțiuni ginecologice; Techirghiol, Mangalia, Sărata Monteoru, Băile Herculane și Băile Felix, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor. b) Turismul pentru odihnă și agrement are ca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
specifică, cu mijloace de transport pe cablu și pârtii amenajate. Principala regiune este Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Predeal), unde sunt concentrate cca. ½ din lungimea pârtiilor și a mijloacele mecanice pe cablu. Se adaugă Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Durău, Vatra Dornei ș.a. 2) Turismul litoral se desfășoară pe țărmul Mării Negre, mai ales la sud de Capul Midia, unde s-au amenajat 15 stațiuni, ce răspund unor motivații turistice diverse: recreere, agrement nautic, cură heliomarină și tratamentul balnear. Deși în sezonul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pricazul cel mare. și cum tot românul are Darul lui, de Sus, se pare, Trebe musai să-l îndoaie, Să-l jupoaie, să-l despoaie De tot ce lui drag îi este: De copii și de neveste, De pământul de sub vatră. și, afar’ cu el, la șatră! Să ne spună: mulțumesc! Cei ce încă mai trăiesc. Să le fie slugi plecate Celora de prin palate! Ordinea și disciplina, Munca, cinstea: asta-i vina. Robi, spinările plecate: Asta-i tot ce se
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și Dumitru a fost împușcat cu un glonț de război, intrându-i prin gură și ieșindu-i prin creștet, prăvălindu-se în groapa în care ardea de obicei focul în stână, când se fierbe zărul pentru a se obține urda. Vatra era plină cu sânge. Cei doi străini au plecat peste deal și duși au fost. Din toate comentariile celor doi, adică Cristescu și Timofte, incidentul a pornit de la faptul că Dumitru a ochit de fiecare dată. Și că nu a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
luat la oaste. În timpul războiului a fost rănit la umărul drept și a fost trimis în țară să fie tratat în spital. A stat mult într-un spital din Craiova, unde a întâlnit mulți pocăiți: creștini după Evanghelie. Lăsat la vatră, inapt pe motiv de invaliditate, Lucache a trecut la sectari și nu a mai făcut fapte rele: nu a mai fumat, nu a mai băut și nu a mai furat. Nu că nu ar mai fi fost în stare, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu puțin teren disponibil sau părăsite de o parte din locuitori, atrași de așezările noi, au rămas la aceleași dimensiuni ale vetrelor (exemplu, satul Pâhna, în apropiere de confluența cu Crasna). În același timp s-au format și o serie de sate noi: Valea Grecului, Chersăcosu, Voloseni, iar târgul Huși a devenit oraș. În secolul XX apar trăsături noi în procesul de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dezvoltă în interiorul structurii de stimulente produse de reguli, norme și așteptările pe care le au față de comportamentul celorlalți într-o situație influențată de condiții fizice și materiale relevante (Ostrom, 1996, p. 37). Principalele noastre bunuri sunt pădurea, terenurile agricole și vatra satului. Încadrarea acestora în unul dintre cele patru tipuri de bunuri poate fi dificilă, în special în cazul pădurilor. Dificultatea vine din suprapunerea mai multor factori: caracteristicile intrinseci ale bunurilor, formele de proprietate stabilite în raport cu acestea, posibilitățile tehnologice și costurile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și mai statornice ca volum de populație decât cele aservite pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a unei mori, a unui târg sau vetre de sat. O altă metodă era îngrădirea locurilor în care animalele nu aveau voie să pască, și nu a celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din vatra satului. Când fac frunzarul în sat, el are 1,20 metri lățime și 3 metri înălțime. Conform datelor din studiul lui Stahl, nu putem ști care este motivul pentru care frunzarele respectau aceleași dimensiuni, dar putem interpreta că era o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cantitatea nu este „după puteri” sau „după nevoi”, ci este fixă. În lipsa unor detalii empirice, presupunem că acest sistem avea costuri de monitorizare reduse pentru că, date fiind dimensiunile reduse ale comunității, cu greu putea cineva să intre cu lemne în vatra satului într-o zi în care nu se făceau tăieri colective. În Vrancea întâlnim reguli care merg până la detalierea numărului de pomi la care are dreptul un sătean, dar conform lui Stahl acest reguli nu au fost respectate. După cum vom
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
s-o înțeleagă când vine cu frânturi din ce a fost cu rost, în numele învingătorilor cu har, într-o lume de mărgăritar? Vitrinele Lilienei Au dispărut din casele de rând, au rămas expuse în galerii ca niște căpitani lăsați la vatră. În aerul lor de piatră, în această clipă, văd un înger sub aripă purtând pahare de Nancy, cești brodate în aur și culori ca o bucurie descopăr un obraz tânăr și veșnic nevinovat de timpul care demult a plecat. Stăruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
crescut generații dezlegând lacătul porților lumii întregi! Aproape că le atingem obrazul și ochii spre înălțimi rămași deschiși, ca niște heruvimi! Se pare că sunt foarte aproape: cu aurul, cu fierul cu piatra, cu apa și aerul, cu drumul, cu vatra, cu cetățile bogate, cu inimi de frate sau de gheață. rămase în obscuritate. Belșugul s-a tot uscat, lumea a intrat în păcat! Și de ce să nu scriem despre trecut? Poetul cel mai mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o extensiune până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să dea denumirea de "podpoduri" (ex. Podu-Corbului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și economice tot mai grele materializată într-o natalitate scăzută, dar si stabilirii definitive în alte orașe, deci spor migratoriu negativ. În cadrul orașului, răspândirea locuitorilor pe cartiere oglindește favorabilitatea sau restrictivitatea cadrului fizico-geografic. Cele mai mari valori se înregistrează în vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă care sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au o textură bine conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
orașului este de 50, 16km2 (24km2 intravilan; 26, 1km2 extravilan). Forma localității seamănă cu o așezare de tip oraș stradă (tip liniar), datorită unei singure astăzi principale, cu un centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură. Vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]