10,163 matches
-
finită din La Mancha cu orizonturi nesfârșite, o ființă imortaliza tă pe drumul veșnicilor căutări. Prozatorii și poeții europeni, din toate timpurile, conștienți sau inconștienți, l-au căutat pe înțeleptul Quijote în viitor, ca o căutare a speranței, a visului veșnic neîmplinit, pe care îl gă sim în poemele și prozele acestora. Îl caută pe "Cavalerul nebuniei" în viitor, dar pentru acea sta, ei îl descoperă în trecut. În căutarea lor, cheamă la o nemavăzută cruciadă însoțită de muzica sferelor, călăuzită
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
după aia o să ne mutăm și o să bem și la tine,/ o să fie duminică seara tîrziu, n-o să ne vadă nimeni./ dar încetează să mă mai ameninți, mi-e atît de frică acum/ de cei ce mă amenință cu viața veșnică, părinte”. Ioan Es. Pop adoptă, cum bine observa Dan Cristea, postura unui poète maudit. E mai întîi, în Ieudul fără ieșire, o rotire în cercul propriei condiții, prin abolirea punctelor cardinale și confuzia sus/ jos. Perechile de termeni antinomici (intrare
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
ador, copac aspru,/ căci în frunzele căzute din coroana ta / nu găsesc jalea. Pe tine te-ador, copac aspru, Căci spatele Lui l-ai acoperit,/ Atunci când sângele din el a șiroit.// Pe tine te-ador, firavă lumină din pâine, Căci veșnică sălășluiești aici o clipă,/ plutind spre malul nostru / pe-o cale tainică.” (cf. Karol Wojtyła, Poeme, în traducerea lui Nicolae Mareș, p. 19, București, 1992).
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
vorbind atare: În legea asta viețui și-am să mor. Iertarea de la Fiul Tău să-mi vină: A Lui sînt, din tulpina Lui vlăstar; Ca Egiptencii, ierte-mi pentru vină, Ori că lui Teofil, iertatul - doar Prin ruga Ta - de veșnicul calvar, Deșí i-a dat Satanei ascultare. Ferește-mă de-asemeni lepădare, Fecioara, nestricat trup născător Al tainei ce ne e cuminecare: În legea asta viețui și-am să mor. Bătrînă sînt, săracă și puțină: Puține știu; nici slovele măcar
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
îți plac cărțile, cum să te ridici la nivelul bărbaților din familie, Dinu - fratele mai mare, chitarist, cuceritor precum o vedetă, de un șarm magnetic (care avea și o trupă de muzică și cânta vara la mare), și Sever - verișorul veșnic logodit cu o altă femeie, niciodată căsătorit cu vreuna, cum să răspunzi așteptărilor feminine într-o eră a constrângerilor social-politice, cum să te conformezi modelului masculin libertin, văzut ca un icon de succes ori ca o sursă de stimă. Dar
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
Meu”. Oricât aș cunoaște eficacitatea formulelor frapante, tot întreb: chiar nu se poate să iubești fără să urăști? „Cel ce-și iubește viața o va pierde; dar cel ce-și urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pe cea veșnică” (Ioan). I-ar plăcea lui Dumnezeu astfel de oameni posomorâți? Nu i-ar prefera pe unii care știu să se bucure? Oricum, nu-mi doresc o religie care încearcă să-mi impună un gând ca acesta, schopenhauerian. (Când recitesc. În privința
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
în bibliotecile personale de după al doilea război. Scriitoarea n-a avut urmași direcți, dar a adoptat șapte copii. Unul dintre ei a descoperit, unde credeți?, într-un depozit din Texas, manuscrisul unui roman nepublicat și necunoscut al scriitoarei. Intitulat Enigma veșnică, romanul a apărut în toamna trecută în SUA și a fost deja tradus în franceză, urmând a fi tipărit de Editura „L’Archipel”, care a cumpărat drepturile de autor pentru 10.000 de euro. Nimica toată. Se pare că nici
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2589_a_3914]
-
privind o floare, un fluture sau imaginile fantastice ale norilor care ne transmit mesajele îngerilor. Una este să te naști orb, fără să fi cunoscut vreodată frumusețea acestei lumi și alta este să ți pierzi vederea în timpul vieții. Noaptea devine veșnică și lumina rămâne doar în amintire. „Auzul este cel mai important!”, ar spune cei pentru care urechea fină este avantajul profesiei lor. Muzicienii, cum ar mai putea ei capta muzica universului pentru a o reda apoi nouă, muritorilor dependenți de
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
apucat să îmi răspundă doar că "Păi și mama fumează.." și în secunda următoare am auzit o voce ascuțită care striga de la etaj: "Care e problema ta? Dă-i drumul și lasă-mi copilul în pace". Zis și făcut. Distracția veșnică a adulților strică începutul de viață al copiilor din zonă .
Ce înseamnă să fii copil în Centrul Vechi by Tudor Ana Maria () [Corola-journal/Journalistic/22617_a_23942]
-
de provincie) și Yunnan, aflate la aprox. 3200 de km distanță, dacă mergi cu trenul. Ca timp, nu ai nevoie decât de două zile și două nopți să ajungi la destinație. În călătoria precedentă la renumitul “orășel” Kunming ”orașul primăverii veșnice” (are numai 6 milioane de suflete! și se află la 1900 de metri altitudine!) am preferat totuși să iau avionul. Am ajuns în Beijing pe 26 ianuarie, cu 8 zile înainte de “Săptămâna de aur” (Golden Week) în care are loc
UN CANADIAN ÎN CHINA. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
Dumnezeu să moară, aici înțelegerea se blochează. Stăm în uimire chiar dacă știm că ”atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Unicul Său Fiu L-a dat pentru ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3,16). Să facă Dumnezeu un asemenea gest total, de neimaginat, pentru mine, pentru noi? Chiar dacă știm că noi suntem prietenii lui (Ioan 15, 14) și că ”nu există dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea viața
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
înviind a treia zi, pentru a demonstra că moartea nu este ținta, finalul existenței umane, că moartea nu e atotputernică și definitivă, că poate fi depășită, înfrântă, că noi nu suntem făcuți pentru a muri, ci pentru a moșteni Împărăția veșnicei comuniuni cu Dumnezeu. Învierea Domnului este o invitație de a merge mai la adânc, așa cum le-a spus Iisus ucenicilor Săi să facă, atunci când, pescuind toată noaptea, nu au prins nimic (Luca 5, 1-11). Apoi, ascultând de sfatul Mântuitorului, au
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
clujean din perioada comunistă: Făclia. Știu că jurnalistul era temut în epocă și chiar activiștii PCR tremurau zgâriați de pana aspră a lui Ilie Călian. Împreună cu Virgil Lazăr, alt veteran al presei clujene care a trecut și el la cele veșnice acum câțiva ani, erau reperele profesionalismului în presa subordonată comuniștilor. După 1990, Făclia a devenit Adevărul de Cluj, iar Ilie Călian redactorul șef al celui mai citit ziar clujean în anii 90. Editorialele lui se citeau zilnic și erau repere
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
jurnaliști clujeni sunt produsele unei școli impotente de bursieri care trec totul prin filtrul ideologic al finanțatorului, în care lectura, sentimentul patriotic și morala în presă nu mai există, iar cultura e percepută ca ceva exotic. Cu trecerea la cele veșnice a veteranului Ilie Călian s-a trecut de o pagină din istoria comunistă și post-decembristă a presei clujene. Profesioniștii și promotorii valorilor, ierarhiei culturale și moralei, în presa clujeană rămân tot mai puțini, iar facultatea de jurnalism din Cluj-Napoca fiind
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
iulie, anul curent, a fost operată cu imixtiunea doctorului Stalin. Cum părinții spirituali, Horthy, Hitler și Mussolini, i-au făcut prohodul, după o scurtă suferință, bolnavul muribund a revenit la Creatorul său. Amintirile sale pământești au fost depuse, spre odihnă veșnică, la 30 august, la Viena. La Budapesta, Moscova și Sofia s-a înălțat, către Dumnezeu, slujba sfântă pentru mântuirea sufletească. Îi vom păstra amintirea: «România Mare» ai fost, nu vei mai fi niciodată! Părinți: Ferdinand și soția, Părinte adoptiv: Carol
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ce scurmă glia, / Și, totuși, vin să vă întreb pe voi: / E slobod să mai cânt în România?”. Hatul acela pe Feleac, morții de sub glie, țara hăcuită îi chemau pe poeți să cânte Ardealul sfârtecat, Ardealul, acea „conștiință a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Iar când răsuna prelungul dangăt ale clopotelor Ardealului, în leagănul de ființă al neamului, din deal în deal au răsunat tulnicele, ardeau munții, ardea cerul înspre Tisa. Din amvonul împlinirilor neamului, Ardealul chema, iar poeții răspundeau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
o palidă copie a realului poet Beniuc. Poet al cauzei naționale, atunci când și pe poeți îi chema Ardealul sfâșiat, locul nașterii Neamului, „Ardealul care nu sfârșește decât acolo unde sfârșește însăși Națiunea”. Ardealul - „culminația spiritului eroic românesc”, conștiință „a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Poeții aceia au avut în auz clopotele Ardealului, cu dangăt de jale pe „gura noastră de rai dintotdeauna”. Unul dintre acei poeți a fost, atunci, înainte de 23 august 1944, și Mihai Beniuc! Înlăturat, în 1965, din
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
calitate cu totul superioară. Un spirit lucid, clarvăzător, maiorescian, ne-a ajutat să nu rătăcim drumul. Revista ,,Lamura” a fost și rămâne o lamură a spiritului românesc și, totodată, o revistă europeană de cultură. Să-i dorim revistei LAMURA tinerețe veșnică și drum lung pe orbita culturii românești și universale. OVIDIU GHIDIRMIC, Laureat al Academiei Române
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Asociației Tradiția Militară, Muzeului Militar? Trebuie precizat că, „pe tot cuprinsul României, numele acestor eroi a fost dat străzilor, școlilor, instituțiilor, în memoria lor s-au ridicat monumente individuale sau colective, întru veșnica lor pomenire se săvârșesc parastase publice și activități comemorative. Ștergem totul, cu buretele uitării forțate, și să ne vedem, în continuare, de viețile noastre, ca și când acești oameni nu au existat, ca și când nu ar fi eroii neamului nostru?” - se întreabă colega
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
deportați în înghețurile siberiene și în pustiurile kazahe, românii noștri, prinși în ghearele morții, decedau cu dorul în suflet, cu numele Țării și celor dragi pe buze. Toader PENTELEICIUC n-a aflat nici până în prezent unde și-a găsit liniștea veșnică tatăl său Petrea. Dar e sigur că sufletul părintelui său, care își iubea baștina, nu-și putea găsi liniștea și consolarea în pământ străin, departe de glia străbună, de casă și familie. Or, ca și ceilalți români din Voloca, care
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
o dezvoltare cu asemenea trăsături, umbrind chipul lui Hristos: ,, Nu vă înșelați: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit. ... Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească ...; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viață veșnică” (Galateni 6,7-8). Aplicând asemenea valori, având ca model demn de urmat modelul Mântuitorului și totodată punerea la îndemâna elevilor, în cadrul școlii a unor cunoștințe teologice, istorie a religiilor, ca și funcție informativă, dar și de transpunere în fapte, ca funcție
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” [Corola-blog/BlogPost/92675_a_93967]
-
asupra întregii povești, dat de însăși ,,autorul’’ ei, prin evocarea trăirilor sale ulterioare. Fac precizarea că în momentul așternerii pe hârtie a acestei istorioare, nea Lae nu mai este printre noi, răspunzând în urmă cu doi ani chemării către cele veșnice - Dumnezeu să-l odihnească în pace! Din motive ce nu au legatură cu voința mea-una dintre acele necunoscute căi ale Domnului, ce ne sunt pregătite nouă muritorilor, îndreptându-mă către orizonturile întunecate ale durerii și suferinței, ce m-au ținut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
în scurt timp animalul renunță și pleacă. Face câțiva pași către pârâul din apropiere, apoi se oprește parcă să se odihnească. Pornește din nou agale... nu a mai făcut mulți pași până la pârâu unde se prăbușește în apa limpede, în veșnica odihnă. Omul, vlăguit de luptă și lipsit de puteri din cauza rănilor, dar lucid încă, își trăiește cele mai cumplite clipe din viață sa: ,, M-au găsit ciobanii de la stână m-au dus la spital. Eram plin de sânge amestecat cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
venită în Transilvania din spațiul catolic. Este de fapt ziua de 1 noiembrie, pentru catolici înseamnă «Sărbătoarea Tuturor Sfinților» și au hotărât că în această zi să-și aducă aminte de morții lor, de cei care au trecut în lumea veșnică. Pentru români nu a fost foarte greu să adopte o astfel de sărbătoare, pentru ca in spatiu românesc cultul morților este deosebit de dezvoltat. Sigur că pentru noi amintirea celor plecați se face în tot postul Paștelui, dar culminează cu duminică Tomii
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
construi pacea, de o veritabilă „spiritualizare a frontierelor” proiectând dincolo de acestea valorile umane perene. Datorită talentului său diplomatic de excepție, cât și a contribuției sale la cauza păcii în Europa, Titulescu a fost supranumit ministru al Europei, rămânând un simbol veșnic al României pe continent. (pxv) Conectând morală la imperativul politic Titulescu visa la o „spiritualizare a frontierelor” Titulescu nu concepea scena politică europeană decât organizată și reglementată prin acte internaționale. Pentru el Liga Națiunilor reprezenta viitorul circumscris unui cadru legal
Români în universalitate, Nicolae Titulescu [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]