11,633 matches
-
ploaia, iar când mama fraților Tălparu fu scoasă din casă, cerul se însenină pe neașteptate, iar soarele începu să ardă ca vara. Nu îi fusese ușor lui Petrache să găsească oameni care să ducă pomenile. Trebuise să meargă până în satul vecin, să aducă vreo patru bărbați, care nu erau la muncă. Unde îi găsise ? „La crâșmă, unde în altă parte? Unde se îmbată din alocația copiilor sau pe datorie, pe caiet, cum spun ei...” După preoți nu a umblat, au venit
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
fost un măgar. Neluțu. Roxana Oroian Eva Azi-dimineață aveam o presimțire ciudată, ca și cum urma să se întâmple un lucru neobișnuit. De obicei nu mă încred în intuiție, dar când am ieșit pe scara blocului și-am văzut că se inundase vecină-mea, intuiția a primit o bilă albă. M-am dus la cursuri doar ca să nu stau acasă; mi-am luat cu mine niște cărți pe care le citeam pe sub bancă, dar tot n-am rezistat prea mult. E un loc
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și înapoi, cu limba mai degrabă speriată decât curioasă. O înțeleg acum și pe ea, era prima oară când o părăsea un dinte. După o amiază în care șuturile pe poartă și avi oa nele ajunse din greșeală prin casele vecinilor mi-au distras cu greu atenția de la dilema stomatologică, eu și tataie urma să facem o pau ză până a doua zi, pentru că bunica îl aștepta acasă. Ca orice tataie iubitor, i-a făcut mamei, proaspăt sosită de la serviciu, un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
la concluzia că trebuie să vă mulțumim frumos pentru numai aceste biruri, pentru că dacă facem altfel, ne mai pricopsiți cu câteva. Vă mulțumim! Și pentru că exemplul este obligatoriu, vi-l ofer mintenaș. Eram la câteva fraze mai Înainte, când o vecină mi-a bătut la ușă și m-a rugat să-i fac o cerere de ștergere din evidențele audiovizualului, pentru simplul motiv că televizorul este de multe luni stricat și nu mai are bani de pâine, dară-mi-te de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
unui sistem de legături, bine pus la punct și în sens invers, serviciul poștal executându-se după aceleași norme ca în trecut. Cu siguranță, Ștefan cel Mare trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la Dunăre(1396), au devenit o amenințare pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exploatare a poștelor, în regie. În Moldova, serviciul poștal funcționa mai bine, fusese dat în antrepriză din 1792. Domnii fanarioți au desfășurat și o activitate de informare, transmițând Porții, de la București și Iași, informații privind evenimentele mai importante din țările vecine. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea “știrile trimise de la Iași ... ajungeau la Poartă cu cinci zile mai devreme decât parveneau ambasadorilor celorlalte state acreditate aici”. Este o dovadă că serviciul poștal cu străinătatea funcționa foarte bine. De altfel, acest lucru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman și nu numai. Desigur, aveau la dispoziție un număr mare de curieri. După moartea lui Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
toți sătenii au fugit, și numai la oarecare distanță de drumurile mari țara este locuită". Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, comerțul a rămas monopolizat de Poartă. Numai produsele care nu trebuiau turcilor puteau fi exportate în alte țări vecine. Abia după anul 1774, când Rusia reușește să impună Turciei slăbirea monopolului, Moldova a putut face comerț peste graniță, să exporte vite, porci etc. și să importe pe scară mai largă, aducându-se mărfuri din unele țări europene și din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Moldova au rechiziționat toate căruțele și caii de poștă și au fugit în Bucovina și Transilvania, astfel că serviciul poștal încetează totalmente. "Boierimea din Fălticeni a fugit și ea în Bucovina, și chiar oameni mai cu stare din satele vecine". Ca urmare a răscoalei, turcii recunosc dreptul de guvernare prin Domni pământeni și numesc în Moldova pe Ion Sandu Sturza(9 iunie 1822-23 aprilie 1828), care solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unor importante drumuri comerciale, Fălticenii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, atăt din punct de vedere economic, cât și urbanistic. Concomitent s-a populat destul de repede, ajungând la 9.685 de suflete, în anul 1899, iar după alipirea satelor vecine (Buciumeni, Tâmpești, Fălticenii Vechi și Oprișeni, în 1923, și Șoldănești în 1924) , la 11.146 de locuitori, în 1930. La Fălticeni, se practicau numeroase și variate meserii. Era dezvoltată industria lemnului, tăbăcăriei și a morăritului. Se fabricau mobile și lemn
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
GloduluiLiteni(29 km), Dolhasca-Lespezi(11 km) și Ruginoasa-Stroiești(15 km) și nu au fost sudate nodurile liniilor telefonice decât pe o lungime de 139 km. De asemenea, nu s-au găsit fondurile necesare pentru realizarea unor legături telefonice cu județele vecine și nici pentru legătura între ele a comunelor Baia și Mălini. Prefectura nu avea pe atunci circuit telefonic direct cu Mălini și toate convorbirile trebuiau obținute prin Oficiul Telefonic al Societății Anonime Române de Telefoane. Din această cauză, comunicarea cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Probotaăaparținând de Of. Dolhasca), Plăvălari și Știrbăț(Of. Udești), Râșca(Of. Bogdănești), Sasca Mică(Of. Cornu Luncii), și Vorona(Of. Tudora). Oficiile comunale rurale, fără agențiile din subordine, deserveau 82.621 de locuitori. Unele oficii deserveau și localități din comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din com. Manolea, Of. Drăgușeni 1.422 din com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
continuă să vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! știu că această ridicare spirituală ar fi trebuit să fie pe toate planurile: citit, scris, muncit. N-a fost chiar așa, am avut așa o stare de moleșeală vecină cu indiferența și cred că mi-a fost indusă, pentru că știam că trebuie să mă apuc de treabă și am tot amânat-o de azi pe mâine. Pentru asta am primit și avertismente pe care am să vi le spun
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
că acestea îl amenință și în somn: Terasa, portocalele, pianul s-au rostogolit în somnul meu fabulos. (Episod) În acest caz, obiectele nu mai sunt simple elemente de decor, ci se configurează un acord de destin între poet și lucrurile vecine, care se suprapun somnului său, deci timpului său. Rostogolirea în somnul "fabulos" asigură o dimensiune fantastică întâmplării. "La Emil Botta, ieșirea din fenomenal înseninează în primul rând o aventură aprilină (adică pretimpurie) într-o realitate întunecată (adică antisolară), amintind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nu fi o povară pentru frații lui mai mari decât el. Și, cum o soluție mai bună nu avea la îndemână decât să se însoare, a fost obligat de voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nuntă Vasile B....ă era fiul cel mai mare al lui Sava. Iar Sava era cunoscut de mulți oameni din împrejurimi și avea și copii frumoși și harnici, care mergeau la toate jocurile și nunțile ce aveau loc în satul vecin. Vasile, flăcău, fecior frumos, cu ochii albaștri ca seninul, era admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
deposedărilor, Petrache Cioabă s-a consumat psihic și s-a îmbolnăvit, mai întâi i-o murit baba, iar apoi s-a dus și el, lăsând un gol în sufletul familiei lui. Toader Cioabă S-a căsătorit cu Maria din satul vecin, fata lui Mocanu. Toader, când era flăcău, se lăuda că are 80 de Mării și 85 de Ilene, și până la urmă din cele 80 de Mării și-a ales pe Maria, fata lui Mocanu, frumoasă, focoasă, dar foarte veninoasă. Că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
învățat să ajute femeile la naștere și, după un timp, tot satul o știa și îi spunea: Moașa Zavastia, aproape că nu era casă unde să nu fi moșit vreo femeie. Era foarte respectată de toată lumea, chiar și din satele vecine. Era dispensar la Țibănești, dar pentru o siguranță mai mare oameni o luau și pe Zavastia cu ei la dispensar. Anii au trecut și Gheorghe al ei s-a făcut mare și l-a însurat cu o fată din mahala
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Pe platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina brumele se produc mult mai târziu toamna și încetează mai devreme primăvara decât pe văi și în zonele cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna și se menține cu 15 - 20 zile mai târziu primăvara pe dealurile înalte, pe culmea Lohanului ori pe suprafața platformei Poiana Mare. Un regim termic asemănător, într-o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme ale culturii materiale fiind descoperite lângă satele Arsura și Duda (în cuprinsul Depresiunii Huși), cât și în regiunile vecine dinspre nord - vest (în apropiere de satul Dolhești) și în cele din sud - vest (la Șchiopeni și Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații, populația din această zonă a Podișului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aceasta, cum să se limiteze creșterea populației, iar eu am fost de părere că românii trebuie să se înmulțească ca sardelele, să creeze o superindustrie ultramodernă, să se înarmeze până în dinți și să se ducă în vizită războinică la popoarele vecine, culcându-le la pământ. Și asta am gândit-o în România! Îmi spunea un ministru: Sunteți cinic, domnule director. I-am răspuns: Nu. Sunt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu gândeam ca naționalist, bineînțeles. N-am avut încotro. Sunt un imperialist
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
foarte mult să meargă la școală. Cum familia lui era foarte săracă, nici mama nici tatăl nu-i dădeau nici o speranță. Se desprimăvărase bine când și-a luat inima În dinți și a plecat de unul singur, Într-un sat vecin unde locuia un frate de-al tatălui său, ceva mai Înstărit. Unchiul Vasile, fratele tatălui lui Ionuț, avea o fire aprigă dar dacă Îl prindea În toane bune spera el că Îl ajuta. La acest aspect se gândea copilul În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Încordat să-și dea seama exact de unde venea acel zgomot. Apropiindu-se tiptil, dădu niște rămurele Într o parte și descoperise un boboc de gâscă Încurcat Între ierburi și mărăcini. Se pierduse sărmanul de vreun cârd de gâște, din satul vecin când veneau și ele la gârlă. Cu grijă să nu-l rănească și mai rău, rupsese ierburile și rugii de mure care-l prinseseră ca un laț pe sărmanul boboc de gâscă. Un picioruș Îi atârna Îndoit În jos și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de lemn subțirică să țină piciorul nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea din mâna lui. Într-o lună era vindecat dar tot mai șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni, numai din mâna lui Ionuț, chiar de ar fi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu cumva să pățim un necaz și mai mare. Să nu se aprindă ceva și rămânem pe drumuri, Doamne ferește! Așa a trecut Întreaga vară. Tatăl lui Ionuț s-a dus și el la treierat grâul, la un fermier din satul vecin. Era om muncitor și cinstit bietul de el dar, de atâta amărăciune și praf Înghițit pe arșiță toată ziua pe câmp, mai trecea și pe la cârciuma dintre cele două sate, să ia o halbă de bere, să se mai răcorească
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]