17,396 matches
-
După ce au omorât-o, cei doi au luat-o la fugă, fiecare în altă direcție. C.L. a făcut o escală sub un pod, unde și-a dat foc la hainele pline de sânge. Între timp, polițiștii au fost alertați de vecini, care îl văzuseră pe unul dintre atacatori fugind cu o mașină. Oamenii legii au împânzit străzile, iar norocul le-a surâs. O mașină care corespundea descrierilor făcute de martori a fost reperată pe Calea Șagului, la ieșire. La volan se
Agenda2004-48-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283103_a_284432]
-
a surâs. O mașină care corespundea descrierilor făcute de martori a fost reperată pe Calea Șagului, la ieșire. La volan se afla A.G. Inițial, păstrându-și calmul, tânărul a afirmat că la mijloc este o confuzie, întrucât el chiar este vecin cu victima, pe care o cunoștea foarte bine. Anchetatorii au observat, însă, pete de sânge pe pantofii tânărului și pe hainele acestuia, astfel că el nu a mai putut da înapoi. A.G. le-a povestit într-un final polițiștilor cum
Agenda2004-48-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283103_a_284432]
-
unui imobil din acea parte a Aradului, o dată cu lucrările de consolidare a fundației: două tuneluri boltite din cărămidă, primul ducând în spatele casei, iar cel de-al doilea fiind direcționat înspre stradă. Un alt locuitor al Pieței Vechi afirma, întărind dorințele vecinilor și susținând în forță că, dacă ar primi facilități sau parte din terenul din zona pieței, ei ar fi dispuși să facă strada circulabilă: „Avem în zonă o clădire de 170 de ani și o alta de 270! Sub case
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
34 și Mihail Secuianu, de 55 de ani, care în vara anului trecut, cităm Biroul de Presă al IPJ Timiș, „au hotărât să facă rost de bani într-un mod mai puțin legal“. Mai precis, cei doi au contactat un vecin al femeii, căruia i-au spus că îl pot ajuta să obțină o locuință de la Primăria Timișoara. Manciu l-a prezentat pe Secuianu sub numele de Ciobanu, angajat al Serviciului Patrimoniu în cadrul Primăriei. Suma necesară pentru a obține locuința era
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
de 11 ani. A jucat consecvent la concursurile „Agendei“. Acest premiu a fost o mare surpriză, cu atât mai mult cu cât, fiind plecată la Arad, nu a putut urmări transmiterea în direct a extragerii. Vestea a primit-o de la vecini și prieteni, telefonic. S-a hotărât să depună banii câștigați la bancă, rămânând să se gândească ulterior cum să-i întrebuințeze. DORINA LUNGU Este căsătorită, are 50 de ani, o fiică și este cadru medical. A mai participat la concursurile
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
un copil norocos, de aceea i-a și trecut numele pe taloane. Familia Peteanu joacă de trei ani, dar fără rezultat până acum. La ora când se derula spectacolul, întreaga familie călătorea cu trenul, așa că foarte târziu au aflat de la vecini și prieteni vestea cea mare. VALENTIN TEODORESCU În vârstă de 40 de ani, necăsătorit, de profesie mecanic auto, timișoreanul a mai participat la concursurile „Agenda“. A obținut diverse obiecte în urma altor competiții. Nu a avut posibilitatea să urmărească emisiunea transmisă
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
pune toate neplăcerile cotidiene pe seama vreunui mal psihologic, căutînd, ca atare, vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre noi cei trăitori într-o lume mai degrabă dedata confesiunilor adresate fie la întîmplare, vecinului sau vreunui necunoscut oarecare, fie reprimate pe veci în sine, daca nu cumva ne-ar prinde și nouă bine un shrink. Însă nu răspunsul la această dilemă mă preocupă acum, cît o posibilă legătură pe care o sugerează prezenta psihiatriei
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
al României în drum spre Kosovo, la cererea Pentagonului. Dar Ministerul Afacerilor Externe preferă să scalde această decizie în formule diplomatice care, oricît de subtile, nu schimbă situația. România, o țară mică, isi răcește pînă la refrigerare relațiile cu un vecin mult mai puternic, în numele unei relații consecvențe cu un aliat, NATO, care nu pare foarte grăbit să primească România în rîndurile sale. După întoarcerea să de la Washington, ministrul Apărării, Victor Babiuc, a bătut șaua unei idei că granița de est
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
invenții la care ar fi lucrat pe atunci 'tâmpiții' de nemți: - producerea unei pâini din mazăre; - o stofă care să oprească gloanțele; - buzunare împotriva furtului; - o stofă care să permită băi de soare în balcon fără să fii văzut de vecini; - sicriu cu dispozitiv de deschidere automată în caz de moarte aparentă." Scriitorul comentează cu umor: "Glumă-glumă, dar în zilele noastre tot s-a inventat ceva din lista nemților: e vorba de vestă antiglonț, cu care merg nu numai soldații, ci
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
dezlănțuite din senin, totul într-o sublima învălmășeala din care apare, suveran, chipul artistului, transfigurat de chinurile creației sale. Ce departe suntem de adevăratele stări încercate de un creator, stări care pot veni pe un cântec lălăit transmis de radioul vecinului, la gară, între două trenuri și cărând bagaje grele, sau la bucătărie, în aburii fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
de fapt sfîrșitul perioadei de vacanță, adică de absență a sa din cîmpul istoriei, al realității) se declanșează un lanț de reacții: cele din planul epic, simple episoade materiale (arestarea tatălui pentru a-l împiedica să vorbească cu fiul, bruscarea vecinilor binevoitori, urmărirea insolenta a agenților ș.a.) au menirea de a-l împiedica să ajungă în planul memoriei interioare, adică al unei așa-zise revelații, un revelator fotografic mai degrabă pe care se reconstituie, cu mare efort și cu concursul unui
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
consemnau că pe un fapt împlinit prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
ce se pierd într-o parte se recîștiga în cealaltă parte. Solitudinea poetului e, în fond, o comuniune cu lucrurile: "Că și cînd aș fi prieten cu toate lucrurile/ atît sînt de singur./ Privesc bufetul întunecat, privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
amnezie, haos: Mă voi amestecă în mulțime/ pînă la nerecunoaștere/ pînă la amnezie/ salutînd focurile de gunoaie/ ce fumegă-n capătul străzilor/ unghiile-mi incarnate vor bolborosi:/ o, nu mai avem numere la case/ nu ne mai strigă peste gard vecinul/ scînduri ale nimănui plutesc pe ape/ pînă cînd devin putregai și mîl..."" (Cîntec pentru gonit golul de sub scară). O dezorientare decentă, o amnezie acceptabilă, un haos domesticit, adică forme civilizate ale degradării acestei "vieți cu nuanțe de eternitate", ce alimentează
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
devine stafieă// pe cer treceau nori cu forme stranii/ încercăm să-i schițez într-un caiet/ copiii rîdeau de mine ca de-un infirm îmi puneau în penar/ muște cu aripile tăiate// curtea noastră era plină de scaune de prin vecini/ tata le repara azvîrlind arcurile vechi în spatele magaziei/ eu vream să mă fac scamator și urma să folosesc arcurile/ ca să fac să apară și să dispară obiecte" (Umbre în realitatea deschisă). Precum la Stevens, la William Carlos Williams, la Jean
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
la oarecare distanță. Lumea teatrului este atît de înșelătoare și devoratoare, în același timp, cu mode, cu ierarhii ciudate. De fapt, lumea creației are în permanență două fețe, ca Ianus, două medalii. Ce-ar fi să mă supăr acum că vecinul meu habar n-are cine este Kafka sau că nu i-a trecut nici măcar pe la urechi numele lui Mircea Cărtărescu? Eu pot să mă supăr, dar rezolv ceva cu asta? Indignarea mea îl va face oare conștient pe vreunul dintre
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
gândit. Mi-l amintesc pe romancier, pe când locuia pe strada dr. Herescu, încercând, cu preț de timp, dar fără izbândă, să lege o conversație cu subsemnatul, ce-i lașase mișcarea de deschidere. În aer liber, păream amândoi sufocați. Mai pragmatic, vecinul său de casă îl împiedică, tocmai, să stăruie a deschide ușa blocată a mașinii cu un pietroi. Sunt, în paginile publicate din notele informative ale lui Ion Caraion, pasaje insuportabile și altele ce par pur joc psihologic, dezignând un romancier
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
chiar dacă toți păcătuim și suferim de diverse metehne, nu toți am coborât la fel de adânc în mlaștină decăderii morale. Nu toți am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și - incredibil, dar adevărat! - chiar membrii familiei! O astfel de lege este eficientă în măsura în care poate fi pusă în practică. Ea trebuie să aibă în vedere o categorie clar delimitata de culpe și persoane. Pe langă accesul neîngrădit al cetățenilor
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
de a crea o specie înfricoșătoare de mutanți: omul fără șira spinării, gata să se vândă pe nimic, o adunătură de nenorociți fără convingeri și fără cea mai precară urma de caracter. Îi puteai - și-i poți - întâlni pretutindeni: de la vecinul de apartament care înfunda țeavă de canalizare cu zaț de cafea și grăsimi (și care te privește cu o ură viscerala dacă-l inviți să faceți împreună curățenie în jurul blocului), la securistul care ieri te detesta pentru că îi dădeai bătaie
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
aceste încercări. Ele mi-au inspirat însă nvuela Fugă în paradis și sfîrșitul romanului pe care încă nu l-am refăcut, Hotarul de nisip. În personajul Hemcea am adăugat trăsături ale tatălui meu adoptiv, apoi ale unui maestru de marină, vecinul nostru de pe strada Basarabiei, din Constanța și, desigur, ale subsemnatului, care visam în copilărie, trecînd, mai în fiecare duminică, prin fața vapoarelor ancorate în port, să devin navigator și să cunosc, în primul rînd, deșerturile și pădurile africane. Imaginația fierbinte, elanurile
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
făcut eforturi instituționale și imaginative uriașe pentru a se etala în public tot ce putea să treacă drept reprezentativ pentru noi. Pe atunci, m-am amuzat pe ascuns, gîndindu-mă ce bine i-ar fi stat să moară glorios acolo Caprei vecinului. Sau cum ar fi arătat un compatriot de-al nostru așezat pe un gard, conform sistemului Te uiți și cîștigi - așteptînd să devină miliardar peste noapte, fără să-i dea prin minte că ar putea să întreprindă ceva pentru asta
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
John Deere la care anume fuseserăm duși să o vizităm, noi, cei din Est, în cadrul programului american - creat pentru scriitorii din toate țările lumii - International Writing Programme - te copleșea... Un rest, foarte ascuns, din psihologia noastră românească veche, gen capra vecinului, să moară capra, adică, dacă tu nu ai apucat încă să ai măcar una în plus, funcționează, perfid și aici, cît facem caz noi scriitorii, moralizîndu-ne compatrioții... Fiindcă atunci cînd ajung pe una din galeriile de sus ale Uzinei, privind
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
Mircea Mihăieș De când mă știu, am trăit cu clișeul cumsecădeniei, cinstei și blândeții românului. Spre marele meu noroc, lumea în care am crescut chiar așa arăta: părinți protectori, bunici ce întrupau însăși bunătatea, mătușe adorabile, verișori plini de farmec, vecini binevoitori, colegi săritori, prieteni devotați. Nu era o lume idilică, o lume lipsită de conflicte. însă, ca prin miracol, toate se rezolvau prin întâlnirea dintre adversari, prin conversația potolită și prin dialogul deschis. Ulterior, am descoperit și latura mai puțin
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
din imensa traumă inițială, astfel încît reprezentarea (reprezentația) universală nu se mai poate sustrage impresiei de joc caleidoscopic, de irațioanlă perindare de elemente capabile, concomitent, a da corp totalității și a o persifla: "și nu îndrăznesc să bat la ușa vecinului de deasupra/ l-am auzit toată noaptea cîntînd:/ "Let me kiss your cheek your brown/ Toudoritza, darling!/ Kiss your eyes and Lashes now,/ Toudoritza, darling!"/ m-aș trage totuși la căldură pe undeva mai aproape de vatră/ pe undeva către centrul
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Antonesei rememorează împrejurările și vremea scrierii acestei cărți; între 1978 și 1989, Liviu Antonesei a fost "cercetător în problemele educației", într-un colectiv constituit de profesorul Ion Holban, o vreme și un mediu (era coleg cu Mihai Dinu Gheorghiu și vecin cu ficționarii care lucrau la Dicționarul literaturii române din secolul XX, în "Casa Asachi" din Iași), evocate cu neprefăcută căldură și cu acel abia disimulat regret al unui timp cînd "munca de cercetător științific, dincolo de obligațiile contractuale, îți lăsa suficient
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]