2,609 matches
-
că prin interzicerea acestei practici este încălcat dreptul la liberă alegere al persoanelor care ar putea deveni părinți. * Eutanasia. Autorii "tradiționaliști" consideră că eutanasia este o decizie criminală. Adepții modernizării morale și juridice argumentează în schimb că un trup susținut vegetativ, prin intermediul unor aparate mecanice, și lipsit de voință, deci de capacitate de raționare, nu mai reprezintă o persoană umană. (În termeni clasici, acesta iese de sub incidența drepturilor naturale.) Mai mult, o persoană conștientă care decide totuși să ceară propria eutanasiere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fibrelor obținute pentru fabricarea unor pânze, saci, frânghii. Ele pot fi utile și în tapițerie. Industria chimică valorifică unele substanțe organice, cum sunt: rășinile, gudroanele, gutaperca, etc. Industria celulozei și hârtiei folosește ca materie primă pentru obținerea produselor sale, organele vegetative de la 5 specii de plante lemnoase și ierboase. Industria coloranților și a pielăriei beneficiază de produsele plantelor tinctoriale și tanante. Dintre cele 380 de specii și subspecii inventariate 256 (67,36%) aparțin la cel puțin una din categoriile economice precizate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
are două categorii de simptome și semne: I.1. Generale (cefalee, vărsături și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări vegetative). I.1. SEMNE și SIMPTOME GENERALE în H.I.C. I.1.1. CEFALEEA Este un simptom constatat frecvent la purtătorii de procese expansive intracraniene. Are urmatoarele caractere: - este precoce și cu intensitatea progresiv crescătoare, necedând la antialgicele uzuale; - are caracter difuz
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
traiectului nervului oculomotor extern. I.2.4. SEMNE ȘI SIMPTOME VESTIBULARE I.2.5. SEMNUL LUI BABINSKI este pozitiv. I.2.6. CRIZE COMITIALE JACKSONIENE: cu valoare localizatoare (între 1% și 50% dintre cazuri). I.2.7. TULBURĂRI DE TIP VEGETATIV I.2.7.1. Se întâlnesc: tahipnea, respirația de tip CHEYNE-STOCKES, respirația de tip stertoros (se datorează interesării centrului respirator bulbar). I.2.7.2. S-au constat și tulburări cardio-circulatorii: bradicardie, tahicardie, tahiaritmii (se datorează lezării sau excitării nucleilor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mirosuri dezagreabile asociate cu o scenă de groază trăită de bolnav anterior). 5. Epilepsia de lob temporal Este un complex simptomatic (114), în care crizele paroxistice se manifestă prin fenomene psihosenzoriale, manifestări psiho-motorii, modificări ale conștienței de un tip special (vegetativ) și somn. 5.1. Crizele psihosenzoriale sunt reprezentate prin diferite stări halucinatorii cum ar fi: 5.1.1.-Halucinații vizuale, care acestea pot fi elementare (lumini, stele sau scântei) sau complexe (obiecte, animale, persoane, scene visuale colorate); 5.1.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
fie prin gesturi simple (mișcări de masticație, de sugere, de deglutiție, etc.) fie prin gesturi mai complexe (cum ar fi frecarea mâinilor, mișcări de dezbrăcare, plâns sau râs) mergând până la executarea unor acțiuni cu deplasare în teren. 5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și chiar manifestări de tip narcoleptic. II.4. SINDROMUL LOBULUI OCCIPITAL Lobii occipitali ocupă zonele posterioare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
necesară pentru susținerea unui nivel normal de activitate zilnică. În caz de inactivitate fizică, (hipokinezie) brusc s-a micșorat fluxul iritabilității propriilor receptori, ceea ce a condus la micșorarea labilității sistemului nervos la toate nivelurile lui, la scăderea intensității desfășurării proceselor vegetative și a tonusului musculaturii. În cazul reducerii activității motorii se produce denaturarea reacțiilor somatico-nervoase și vegetative. În afară de acestea, inactivitatea fizică duce la schimbări esențiale ale homeostazei, la disfuncția sistemului endocrin și cardio. Activitatea motorie adecvată determină dezvoltarea armonioasă din punct
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
s-a micșorat fluxul iritabilității propriilor receptori, ceea ce a condus la micșorarea labilității sistemului nervos la toate nivelurile lui, la scăderea intensității desfășurării proceselor vegetative și a tonusului musculaturii. În cazul reducerii activității motorii se produce denaturarea reacțiilor somatico-nervoase și vegetative. În afară de acestea, inactivitatea fizică duce la schimbări esențiale ale homeostazei, la disfuncția sistemului endocrin și cardio. Activitatea motorie adecvată determină dezvoltarea armonioasă din punct de vedere anatomic și funcțional, determină În mare măsură stabilitatea organismului la condițiile nefavorabile ale mediului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
la efort (cardiovascular, respirator etc.); * funcționali și biochimici: nivelul activității funcționale a aparatelor și sistemelor solicitate de către efort; nivelul proceselor biochimice în organe și țesuturi; dinamica proceselor nervoase corticale, care intervin nemijlocit în efort; gradul de adaptare a sistemului nervos vegetativ la efort (instalarea predominenței vagale); realizarea unui sinergism optim participării suportului endocrin în efort. Clasificarea calităților motrice Este cunoscut că nivelul inițial al calităților motrice influențează în mod evident capacitatea de dobândire a tehnicii și, implicit, a tacticii. În aceste
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
efortului de forță respectiv. De asemenea, concentrarea inhibiției corticale la nivelul unui centru motor va împiedica răspândirea acesteia la centrii învecinați, evitând astfel relaxarea și a altor grupe musculare, eventual implicate în efortul de forță. * Capacitatea de reglare a funcțiilor vegetative de către sistemul nervos central Eficiența activității motrice este în directă legătură și cu buna funcționare a organelor interne. Cu cât aparatele și sistemele organismului își vor adapta mai eficient activitatea, prin modificări fiziologice și biochimice adecvate comandate de sistemul nervos
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă o poziție vecină
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de sălcii și mesteceni) până la landele cu ericacee sau la pajiștile propriu-zise de tundră (formate mai ales din graminee și ciperacee). Predominante rămân însă formațiunile de mușchi și de licheni, la care se adaugă formațiunile ierboase. Temperaturile scăzute și sezonul vegetativ scurt (6-10 săptămâni) nu permit dezvoltarea arborilor, care sunt de asemenea împiedicați să crească și din cauza permafrostului. Plantele au necesitat adaptări atât la temperaturile scăzute cât și la vânturile puternice, suferind fie o serie de modificări morfologice (creșterea sub formă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Factorii psihosomatici materni au fost evidențiați că influențează procesul parturiției (ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). Astfel s-a constatat că, o parturiție eutocică are loc numai în prezența unui sistem vegetativ tonic, bine echilibrat, animalele calme având parturiții mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evenimentelor ovariene în această perioadă de multiple transformări. După cum se știe rolul major în reglarea funcției sexuale la animale îl au trei structuri morfo funcționale, care se stimulează reciproc și care formează un complex hormonal hipotalamohipofizo ovarian. Hipotalamusul, considerat “ creierul vegetativ ” are rolul principal în reglarea secreției endocrine implicate în coordonarea neurohormonală a funcției sexuale. Hipotalamusul este o regiune a cortexului cerebral, situată la baza diencefalului, fiind o adevarată intersecție între sistemul nervos și aparatul endocrin. Prezintă numeroase conexiuni cu diferite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de rolurile și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mușchiului neted și mediază contracția. Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu 17 aminoacizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
serie de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tocmai pentru că se oprește la timp, ne evocă toamna tîrzie cînd recoltarea sa Încheiat și cîmpurile s au aplatizat, cînd, peste noapte, deja cad brumele. Este o imagine care se expandează de la sine Într-o Întreagă atmosferă a sfîrșitului sezonului vegetativ, a tristeții nedeslușite care ne cuprinde și ne pătrunde pe nesimțite. Un simptom indubitabil al anotimpului care face implozie În poem (și-n sufletul cititorului). În haiku, asemenea sintagme se numesc kigo, cuvinte sezonale. A doua imagine, deasupra cocenilor secera
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]