594 matches
-
INSEMEX, la intervale de cel mult 2 ani, prin măsurători și determinări în vederea stabilirii eficienței funcționării acestora și menținerii parametrilor declarați. Articolul 5 Verificarea instalațiilor de ventilare se realizează în scopul depistării modificării performanțelor de ventilare în ceea ce privește debitul de aer vehiculat, viteza de curgere a aerului în conducte și în planul gurilor de ventilare, depășirea concentrațiilor în interiorul instalației, respectiv a perturbațiilor în funcționarea ventilatoarelor și a dispozitivelor de reglare. Verificarea implică determinarea prin măsurători a parametrilor funcționali realizați și/sau, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188557_a_189886]
-
INSEMEX, la intervale de cel mult 2 ani, prin măsurători și determinări în vederea stabilirii eficienței funcționării acestora și menținerii parametrilor declarați. Articolul 5 Verificarea instalațiilor de ventilare se realizează în scopul depistării modificării performanțelor de ventilare în ceea ce privește debitul de aer vehiculat, viteza de curgere a aerului în conducte și în planul gurilor de ventilare, depășirea concentrațiilor în interiorul instalației, respectiv a perturbațiilor în funcționarea ventilatoarelor și a dispozitivelor de reglare. Verificarea implică determinarea prin măsurători a parametrilor funcționali realizați și/sau, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188564_a_189893]
-
constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea terminologiei folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care pune accent pe individ, pe capacitatea sa de învățare independentă și autonomă, pe interesele și nevoile sale, sintagmele cele mai vehiculate fiind cele de „învățare autodirijată” și „reflecție asupra propriilor acțiuni”; - paradigma critică (numită uneori emancipativă, transformativă, radicală sau revoluționară) pune accentul asupra contextului social în care se produce cunoașterea, focalizându-se pe relația dintre cunoaștere, putere și ideologie. Potrivit lui Jurgen
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și cu conținuturile vehiculate. Strategia se impune ca un mod de abordare a unei situații de instruire care își asociază un mod de acțiune, în vederea soluționării concrete a acestei situații. Pe scurt, strategia didactică este: - un mod de gândire și de opțiune pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare. Enumerările anterioare arată nu numai caracteristici personale, ci mai ales aspecte ce țin de comportamentul său didactic. Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să aibă o clară concepție didactică, un planstrategic pentru a facilita o înțelegere în profunzime a conținuturilor vehiculate, un repertoriu flexibil de metode și tehnici, respectiv să fie sincer, autentic. Apar întotdeauna noi informații și noi interpretări/abordări cu privire la procesul predare-învățare. În primul capitol a fost evidențiat impactul internetului și al expansiunii mass-media asupra oportunităților adultului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedem, în cele ce urmează, în ce constau auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și procesele specifice domeniului, de vocabularul specific etc.); e) strategiile de obținere a informațiilor de la foști studenți (de exemplu, pentru determinarea nivelului lor de competență la locul de muncă, în urma asimilării conținuturilor vehiculate). 4.4.3. Optimizarea evaluăriitc "4.4.3. Optimizarea evaluării" Mereu în centrul atenției specialiștilor în științele educației (și nu numai) de câteva decenii, ca un demers total reabilitat și devenit de maximă relevanță în raport cu toate celelalte operații concrete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea terminologiei folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care pune accent pe individ, pe capacitatea sa de învățare independentă și autonomă, pe interesele și nevoile sale, sintagmele cele mai vehiculate fiind cele de „învățare autodirijată” și „reflecție asupra propriilor acțiuni”; - paradigma critică (numită uneori emancipativă, transformativă, radicală sau revoluționară) pune accentul asupra contextului social în care se produce cunoașterea, focalizându-se pe relația dintre cunoaștere, putere și ideologie. Potrivit lui Jurgen
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și cu conținuturile vehiculate. Strategia se impune ca un mod de abordare a unei situații de instruire care își asociază un mod de acțiune, în vederea soluționării concrete a acestei situații. Pe scurt, strategia didactică este: - un mod de gândire și de opțiune pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare. Enumerările anterioare arată nu numai caracteristici personale, ci mai ales aspecte ce țin de comportamentul său didactic. Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să aibă o clară concepție didactică, un planstrategic pentru a facilita o înțelegere în profunzime a conținuturilor vehiculate, un repertoriu flexibil de metode și tehnici, respectiv să fie sincer, autentic. Apar întotdeauna noi informații și noi interpretări/abordări cu privire la procesul predare-învățare. În primul capitol a fost evidențiat impactul internetului și al expansiunii mass-media asupra oportunităților adultului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedem, în cele ce urmează, în ce constau auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și procesele specifice domeniului, de vocabularul specific etc.); e) strategiile de obținere a informațiilor de la foști studenți (de exemplu, pentru determinarea nivelului lor de competență la locul de muncă, în urma asimilării conținuturilor vehiculate). 4.4.3. Optimizarea evaluăriitc "4.4.3. Optimizarea evaluării" Mereu în centrul atenției specialiștilor în științele educației (și nu numai) de câteva decenii, ca un demers total reabilitat și devenit de maximă relevanță în raport cu toate celelalte operații concrete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care reclamă cooperarea dintre psihologie, medicină, antropologie, epidemiologie și pedagogie. Rămânând fideli poziției vehiculate de Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007), obiectul de studiu al acestui nou câmp disciplinar se referă la traumele naturale (cutremure, inundații, incendii etc.) și cele provocate deliberat sau fortuit de cruzimea umană. Focusându-se prioritar pe identificarea efectelor biopsihosociale ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
etnie, națiune, gen, clasă ș.a.), din punct de vedere analitic, căile sale de definire sunt numărate. Chiar dacă am putea fi acuzați de a cădea în capcana eclectismului, nu vom utiliza nici una din variantele conceptului de identitate, de pe palierul colectivului 11, vehiculate intens în literatura de specialitate, ci optăm pentru conceptul de identitate socioculturală 12 prin sociocultural înțelegem de fapt că orice act sau produs al actorilor sociali, fie ei individuali sau colectivi, este o combinație de factori sociali 13 și culturali
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
De altfel, astăzi putem foarte ușor să ne gândim la schimbarea semnificațiilor unei tradiții asociate unei sărbători precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Îndeaproape îi urmează Iancu de Hunedoara, despre care papa Calisto III spunea că este "singurul și cel mai puternic atlet al creștinătății". Se adaugă Vlad Țepeș, al cărui renume a depășit granițele spațiului românesc și pe cele ale timpului său, vehiculat însă cu o identitate falsă, cum se știe, în imaginarul occidental. Reprezentările românești l-au surprins în schimb ca pe un model intransigent, înfricoșător prin exemplaritatea pedepselor, luptător înverșunat împotriva Semilunii (Velculescu, Între scriere și oralitate 10-11; Papacostea 127-38). Mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru însuși temeiul judicativului implică atingerea limitei acestuia și deschiderea unui orizont non-judicativ. Problema formulată acum poate fi, desigur, fără nici un sens; dar ea trebuie, totuși, constatată, cel puțin ca simplă posibilitate, dată fiind ideea despre iminenta limită a judicativului, vehiculată deja în lucrarea de față. Doar această relație de corespondență, care constituie esența și unitatea adevărului, pare a fi liberă, deocamdată, de orice condiționare legată de dictatura judicativului, pentru că ea reprezintă, în privința temeiurilor de diferite adâncimi ale analiticii și dialecticii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eta(ar) P(ci) ÎI.1.9. Consumul de energie electrică pentru distribuția agentului termic de încălzire și energia auxiliara recuperată ÎI.1.9.1. Generalități Necesarul suplimentar de energie pentru rețelele de transport și distribuție depinde de marimea debitului vehiculat, de pierderile de sarcină și condițiile de funcționare ale pompei, în timp ce valorile debitului și ale pierderilor de sarcină sunt importante pentru dimensionarea pompelor, factorul corespunzător sarcinii parțiale influențează la fiecare pas de timp cererea de energie. Calculul puterii pompei la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pierdut aproape toate. Mai târziu, însă, imnografia a reînflorit în mod și mai puternic. În mod progresiv, mai întâi în Orient și apoi în Occident, sub impulsul Sf. Ambroziu, începe uzanța imnodiei strofico-metrice, de natură populară, cu conținut scripturistic, mesajul vehiculat având ca scop și apărarea ortodoxiei credinței de ideile eretice. Imnul vechi cel mai celebru este Gloria. Ritmica, formularea literară și conținutul teologic i-a determinat pe specialiștii în domeniu să dateze acest imn în prima epocă creștină (secolul II-III
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]