2,080 matches
-
excitabilității centrilor respiratori. Efecte similare au fost constatate de către Haldane (1905) la om. Crescând concentrația bioxidului de carbon în aerul alveolar doar cu 0,2%, autorul sus-citat a obținut dublarea ventilației pulmonare. Efectele stimulante, producându-se și în cazul perfuzării ventriculului al IV-lea cu o soluție bogată în bioxid de carbon, pledau pentru acțiunea directă a acestuia asupra centrilor respiratori. Pe aceste baze experimentale s-a atribuit bioxidului de carbon rolul de veritabil „hormon respirator” (fig. 98). Aria chemosensibilă la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înainte, glota se închide și vălul palatului se ridică, protejând căile respiratorii. În plus, apar greață, sialoree, sudori reci, slăbiciune, tahicardie și paloare. Unde antiperistaltice se remarcă numai în regurgitațiile sugarului. Centrul vomei se găsește situat în bulb pe planșeul ventriculului al IV-lea, în vecinătatea centrilor salivari, respiratori și vasomotori. Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autori atribuie angiotensinei rol de hormon aldosteronotrop. Alături de intervenția sistemului renină-angiotensină la menținerea homeostaziei hidroelectrolitice a organismului prin modificări ale funcției renale, există date în literatură care atestă și rolul dipsogen al angiotensinei II. După introducerea acesteia în circulația generală, ventriculii cerebrali laterali sau diverse alte structuri nervoase centrale (în mod particular hipotalamusul și organul subfornical), s-a constatat apariția senzației de sete și ingerarea unei mari cantități de apă. La baza efectelor centrale și periferice ale angiotensinei stau interacțiunile sale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este astăzi unanim admis. Influența scoarței cerebrale asupra funcțiilor renale a fost demonstrată, clinic și experimental, cu ajutorul reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest punct de vedere sunt cercetările care au precizat efectul inhibitor al somnului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită o acțiune facilitatoare prin nucleul detrusor pontin situat în formația reticulată dorso-laterală. Un centru inhibitor situat în jumătatea laterală a ventriculului IV este considerat arie de control a sfincterului extern. Centrii mezencefalici vezico-constrictori sunt localizați în zona dorso-laterală a substanței cenușii periapeductale, iar cei vezico-relaxanți sunt situați în profunzimea coliculului inferior. În hipotalamus se găsesc, de asemenea, un centru facilitator situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veritabilă masă de comandă a complexului hipotalamo-hipofizar, declanșator de reacții neurohormonale de autoreglare și control homeostazic al principalelor funcții organo- și somato-vegetative ale organismului. II.7.2. COMPLEXUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR Hipotalamusul, fiind principalul component diencefalic al complexului hipotalamo-hipofizar, este situat sub ventriculul al III-lea și deasupra hipofizei, îndeplinind rol dublu integrativ și coordonator al reacțiilor reflexe organo-vegetative, endocrine, secretorii și motorii preganglionare. Acestea sunt realizate prin intermediul nucleilor bulbo-pontini (nucleul dorsal al vagului, locus coeruleus) și al coloanei intermedio-laterale din măduva toraco-lombară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glicoreceptorilor etc. La rândul său hipotalamusul posterior este sediul centrilor ergotropi simpatici vasoconstrictori și termogenetici. În hipotalamusul lateral sunt localizați centrii foamei coordonatori ai ingestiei de alimente cuplați cu centrul sațietății din hipotalamusul median. La nivelul structurilor neurovasculare periventriculare ale ventriculului III sunt situați centrii dipsogeni ai ingestiei de apă, organul subfornical și organul vascular al laminei terminale. Prin intermediul acestor structuri hipotalamice periventriculare se realizează reacții neuro-endocrino-vegetative de reglare, coordonare, adaptare și control al circulației, temperaturii corporale, balanței hidroelectrolitice, echilibrului glicemic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sensibilitatea hipofizei „izolate” față de cortizolul circulant, deși persistă, este insuficientă pentru a asigura nevoile variabile de ACTH și glucocorticoizi ale organismului. De aceea, reglarea directă este dublată de o componentă neuro-umorală indirectă, de origine hipotalamică. În timp ce excitarea electrică a planșeului ventriculului III provoacă efecte similare celor din stres, distrugerea electrolitică a acestuia nu mai este urmată de binecunoscuta activare a complexului hipofizo-corticosuprarenal după un stimul nociceptiv. Pe această bază s-a emis presupunerea că stimularea secreției de ACTH se realizează cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reproducerii la bărbat și femeie depășesc cadrul subiectului abordat. II.7.9. GLANDA PINEALĂ Glanda pineală sau epifiza este o mică glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre la om, situată central între emisferele cerebrale pe peretele postero-superior al ventriculului III. Transformată în timpul dezvoltării filogenetice din organ fotoreceptor (al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159). Relaxarea pupilară este comandată de inervația simpatică reprezentată de centrul hipotalamic Karplus și Kreidl din planșeul ventriculului III și căile descendente pontobulbare și intermediolaterale până la centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin ramurile comunicante albe, traversând ganglionul cervical superior pentru a ajunge prin nervii ciliari la mușchiul pupilodilatator. Mediația chimică a miozei și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să pui răul înainte așa spunea tata după o vreme uitase noțiunea de bine înainte să moară se lăsase de fumat doar pentru a-și da seama că o făcuse prea târziu e criză nepăsarea se lăfăie a închiriat un ventricul în fiecare inimă noi urmărim lupta dintre bine și rău în high-definition apoi invităm coșmarurile la taifas încă mai spun că oamenii au suflete numai că au uitat să le șteargă de praf 14 mai 2011 Un oraș ca un
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
disperare isterică, fără limite, de parcă maxilare uriașe m-ar fi zdrobit încet, os cu os. Cât de ciudat, cât de ciudat eram pe atunci! Ce moale, ce neformată, ce disponibilă era carnea psihicului meu! Testiculele mele aveau circumvoluții, lobi și ventricule, pe când creierul meu secreta spermiile visării. înserările galbene care se așterneau ca niște cearșafuri pe blocurile 105 vechi mă dureau de parcă ar fi fost propria rr ea piele și simțeam casele părăginite ca pe niște organe interne. Eram înăuntru și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
rezultate importante. Astfel pentru subiecții bolnavi se obține o dimensiune fractală ce implică prezența unui atractor straniu și posibila existență a unui haos de dimensiune mică pentru sunetele asociate unei afecțiuni coronariene. Rezultatele unor cercetători japonezi arată că, în timpul asistării ventriculului stâng cu o pompă, dimensiunea fractală a hemodinamicii observate a fost semnificativ mai mică și rezistența vaselor periferice de asemenea diminuată. Rezultatele analizei fractale au modificat ideile privind controlul fiziologic bazat pe homeostază care arată că sistemele care sunt în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Insuficiența cardiacă este o problemă majoră de sănătate publică, incidența la copil fiind de 0,87 la 100.000 locuitori cu vârsta 0-16 ani. Este un sindrom clinic complex determinat de modificări patologice cardiace structurale sau funcționale care afectează capacitatea ventriculilor de a se umple sau de a pompa sânge. La copil este recomandată clasificarea Ross, după gradul de severitate. Diagnosticul clinic se bazează pe simptome și semne sugestive (dispnee de efort sau repaus, fatigabilitate, astenie, edeme gambiereă și pe examenul
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI CARDIACE LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Mitrofan, Ioana Bența, Dan Nour, Daniela Dreghiciu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1028]
-
de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale de evaluare ultrasonografică în șoc (similar
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
Jones 3 - impune utilizarea a șapte incidențe utilizând transductorului de 3.5 MHz: incidență subcostală (prezența lichidului pericardic da/nuă; incidența pentru vena cavă inferioară VCI (colaps al VCI în inspir da/nuă; -incidența parasternal ax lung (pentru evaluarea contractilității ventriculului stângă; incidența apical patru camere (dimensiunile VD, funcția VS, mișcarea septului interventriculară; incidența hipocondrul drept (fluid intraperitoneal da/nuă; incidența pelvină (fluid intraperitoneal da/nuă; -incidența pentru aorta abdominală (anevrism aortic prezent da/nuă. Protocolul RUSH4 cu 5 componente identificate
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
4 incidențeă; P (pneumotoraxă - ambele hemitorace anterioare. Protocolul ACES1 evaluează 6 arii de interes: cardiac, peritoneal, pleural, VCI, aortă și pelvis. Un studiu recent 5 a evidențiat corelația dintre prognosticul pacientului hipotensiv și evaluarea ecocardiografică a fracției de ejecție a ventriculului stâng, diametrul venei cave inferioare și gradientul transtricuspidian.
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
aceeași vârstă. Astfel, volumul sistolic de repaus a fost de 54,9 ml, debitul cardiac de 3,1 l/min și se realizează mai ales pe seama scăderii frecvenței cardiace care diminuă cu 25% față de volumul sistolic crescut cu 17%; travaliul ventriculului stâng =4,1 Kg. Condițiile de muncă ale inimii reflectate prin durata sistolei (0,314 secunde) a diastolei (0,764 secunde) și a timpului de punere în tensiune (0,124 secunde) sunt mai bune decât la cei neantrenați. În concluzie
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
o creștere de trei ori a riscului de apariție a cardiopatiei ischemice și a infarctului miocardic, în comparație cu o TAS < 135 mm Hg [36, 37]. Totodată, la acestea, complicațiile cele mai frecvente ale HTA sunt reprezentate de accidentul vascular cerebral, hipertrofia ventriculului stâng și disfuncția diastolică stângă [22]. Există câteva diferențe între sexe legate de prevalența hipertensiunii arteriale și factorii determinanți ai acesteia [8]. Aceste diferențe pot fi atribuite în mare măsură factorilor genetici (cromozomul X sau Y), respectiv genelor care controlează
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mici [31]. Estrogenii au efecte și pe căile nodale, acțiunile lor exercitându-se în special la nivelul canalelor ionice de potasiu [23]. Studii experimentale pe șoareci au demonstrat că acești hormoni pot prelungi conducerea atrioventriculară și perioada refractară efectivă a ventriculului drept [32]. Progesteronul endogen este eliberat în fiecare lună din corpus luteum după ovulație, nivelurile serice rămânând ridicate pe parcursul fazei luteale, urmând să scadă după instalarea menstruației [21]. Rolul progesteronului este de a inhiba ovulația. Testosteronul poate exercita efecte negative
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
caracteristici [1]. Femeile sunt angrenate mult mai rar în programe de antrenament fizic și prezintă, odată cu apariția menopauzei, un declin mai accentuat al capacității de efort. Ecocardiografia de stres poate oferi informații importante referitoare la funcția sistolică și diastolică a ventriculului stâng, la prezența/absența valvulopatiilor, existența infarctului miocardic și a ischemiei induse de stres. Chiar dacă studiile au inclus cu predominanță subiecți de sex masculin, s-a demonstrat că la femei ecocardiografia de stres reprezintă cel mai acurat test pentru diagnosticul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
considerate ușor superioare față de cele cu taliu [31]. Tomografia cu emisie de pozitroni - SPECT (Single-photon emission computed tomography) oferă o combinație de informații cu cuantificarea mai multor parametri, incluzând defecte de perfuzie, defecte globale sau regionale ale funcției ventriculare, volumul ventriculului stâng [31]. Prezintă o mai mare sensibilitate, dar nu și specificitate. Sensibilitatea pentru identificarea bolii ischemice este mai redusă decât cea întâlnită la sexul masculin (cauzele fiind interpunerea sânilor, dimensiunea mai redusă a cavităților cardiace) [4, 22]. În schimb, utilizarea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
6. prezența unor artere coronare „normale” este de 2 ori mai mare; 7. complicațiile cele mai frecvente ale sindroamelor coronariene acute sunt reprezentate de: clasă Killip mai severă, insuficiență cardiacă, reinfarctizări, BAV de grad înalt, asistolă, ruptură de sept și ventricul stâng, anevrism ventricular stâng. Bibliografie Insuficiența cardiacă Dumitru ZDRENGHEA, Dana POP, Adela SITAR-TĂUT Epidemiologie și etiologie În Europa, peste 50% din mortalitatea datorată bolilor cronice este consecința bolilor cardiovasculare [1]. Printre cauzele cele mai importante ale mortalității cardiovasculare la femei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
punct de vedere patologic, la femei predomină boala de nod sinusal, tahicardia supraventriculară, tahicardiile prin reintrare în nodul atrioventricular, sindromul de tahicardie ortostatică, sindromul de QT prelungit Aritmiile cardiace la femei 125 (congenital sau dobândit) și tahicardia ventriculară idiopatică a ventriculului drept [4, 5]. Se pare că tahicardia prin reintrare este cea mai comună formă de tahicardie supraventriculară la femei, fiind de două ori mai frecventă decât la bărbați, cu o tendință a debutului spre vârste mai tinere [14]. Fibrilația atrială
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]