2,765 matches
-
Cosmin Ciotloș Un istoric literar foarte serios a publicat, în 2008, o carte de critică literară destul de neserioasă. Jumătate din această afirmație parafrazează un verdict al lui Mircea Iorgulescu, venit în întâmpinarea volumului Cui i-e frică de Emil Cioran?, de Mircea A. Diaconu. Cealaltă jumătate anticipează, detensionat, un alt verdict, al meu de data aceasta, cu privire la aceeași lucrare nu demult apărută. Neserioasă - zic - prin
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
2008, o carte de critică literară destul de neserioasă. Jumătate din această afirmație parafrazează un verdict al lui Mircea Iorgulescu, venit în întâmpinarea volumului Cui i-e frică de Emil Cioran?, de Mircea A. Diaconu. Cealaltă jumătate anticipează, detensionat, un alt verdict, al meu de data aceasta, cu privire la aceeași lucrare nu demult apărută. Neserioasă - zic - prin miză, ceea ce e fără doar și poate lăudabil, dar și neserioasă prin tratare, fapt peste care nu se prea poate trece cu ușurință. Cum, între scrierile
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
Buduca și Andrei Cornea, Al. Cistelecan), realizăm că majoritatea pariurilor sunt câștigătoare, ceea ce reprezintă o performanță. Decalajul dramatic dintre scrierea și apariția în bune condiții a Istoriei are și acest pozitiv efect secundar: după un timp, tabloul generației limpezindu-se, verdictele inițiale ale criticului se văd confirmate. Cu doar câteva stridențe, datorate excesului în direcție prozaică ("riscul de a-și suspenda conceptul de sub picioare", "să vedem până unde-și poate întinde plapuma această idee"), stilul criticului este remarcabil, ca expresivitate și
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
a motivului din spatele acestei infidelități făcute din cîte-o căsnicie în fiecare literatură, iese un program al criticului-publicist, și șef de școală: rodarea tinerilor în eseistică, în comparatistică, spre a le da abia la sfîrșit, trecuți prin lărgimile erudiției, puterea unui verdict estetic în deplină cunoștință de cauză. Literatura română, și critica ei, trebuie să-și caute, așadar, metoda citind viețile marilor familii, aproximîndu-și locul în ierarhii făcute de mult, și bine. Și lista începe cu latinii. Horațiu, fiul libertului e un
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
Bolintineanu sună peste tot vetust, oricum am lua-o. Atât de vetust încât poate părea o parodie a romantismului. Nu e oare o impietate să judecăm astfel? Nu-i facem scriitorului o mare nedreptate? Mărturisesc că, înainte de a enunța acest verdict (nu cred că e pentru cineva surprinzător), am citit și recitit câteva săptămâni cea mai mare parte din opera lui D. Bolintineanu, în ediția critică a lui Teodor Vârgolici. Tot ce știam nu-mi mai trezea nici un interes, în timp ce mari
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
N-avem nicio bază să discutăm despre asta. În schimb, stenogramele cu SRS și Bogdan Chirieac oferă o bază solidă de dezbatere pe tema unui eventual șantaj de presă și o anchetă penală obligatorie în urma căreia justiția să pronunțe un verdict. A șantajat Roșca Stănescu sau nu? A fost Chirieac complicele lui? Alții se întreabă, perfect justificat de altfel, dacă nu cumva șeful Agenției Naționale de Integritate, Cătălin Macovei, ar trebui să plece. Desigur, e legitim să-ți pui problema dacă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de control și investigații, personalul MAI a devenit mai conștient de problematica corupției, fiind raportat un număr din ce în ce mai mare de lucrători MAI care rezistă tentativelor de corupție.“ Salvarea vine de la MCV Dincolo însă, la celălalt eveniment, oficialii europeni pronunțau un verdict fără echivoc asupra funcționării justiției din România. „Comisia Europeană este mulțumită de felul în care funcționează acest mecanism (n.r. MCV) și nu are în vedere reconsiderarea sa. Mecanismul se va încheia când toate criteriile de referință vor fi îndeplinite, iar
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
el ca la un regim totalitar, care își terorizează propriii cetățeni. Numai că delegitimarea regimului cere timp și un intens lobby politic. Mecanismele instituționale se mișcă greoi. Ca să ajungă la CEDO, victimele represaliilor de la Chișinău trebuie mai întâi să aștepte verdictul instanțelor interne și să epuizeze toate căile de atac. Altfel spus, moartea celor doi tineri, cele câteva zeci de cazuri de studenți brutalizați de autorități vor trebui judecate mai întâi de justiția controlată de comuniștii lui Voronin. Abia apoi, victimele
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
palmei. Toți îl privesc mirați. — Minune de la Dumnezeu, lacrimile mele au gust de vodcă, își face el o cruce mare și încearcă să reizbucnească în lacrimi. — Mare minune, confirmă Kiril. Printre sughițuri, Roman întreabă: — Cum o să mor? — Înecat, dă Esmé verdictul. Roman se ridică în picioare și începe să râdă în hohote: — Trișoareo! Escroaco! Târfo! Eu am fost campion al Uniunii Sovietice la 400 de metri spate! Trec oceanul înot. Dă-ne banii înapoi, hoațo! Începe să dea cu pumnii în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un Cocteau, trupa de la Luceafărul Îmi tot vorbea elogios de marele Todorov; mă duc și văd un spectacol de-al lui Todorov - era jenant! CÎnd Îmi cunosc opinia, marii actori ai teatrului din Capitala Republicii Moldova (unii-artiști ai poporului; alții-emeriți) corectează verdictul: Într adevăr, zic ei, Todorov era mare, dar la repetiții! Vorbea timp de șase ore, Dumnezeiește!... Un escroc, printre puținii regizori-escroci pe care i-a avut România, proceda altfel: după prima lectură, urla la interpreți că au zgură-n creier
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
făcea curte unei doamne teribil de atrăgătoare. Era ușor ebrietat, și nefiind nici prea atrăgător, femeia-i respingea, tenace, avansurile. La un moment dat scriitorul se enervează și, aflînd că tipa e profesoară de franceză, Îi aruncă un comic/distrugător verdict: „ Am cunoscut-o pe Brigitte Bardot, duduie: era și mai frumoasă ca dumneata, și vorbea și mai bine franțuzește!”. Ergo: cînd nu scria, Mazilu rămînea propriul său personaj. Nici nu-i de mirare că s-a scris o piesă despre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Paris, spre exemplu); Livada...lui Nekrosius ținea numai 6! PÎnă la urmă, regizorul a lăsat de la el: acum ține doar 5 ore... Criticul ziarului The Guardian, Andrew Clements, după ce a văzut Tosca la Royal Opera House din Londra, dă două verdicte bizare: interpretul lui Scarpia ar fi avut „un șarm perfid”, iar jocul Angelei Gheorghiu ar fi fost „vizual ca un semafor”. Nu mi-e clar: șarmul perfid e o calitate, ori un defect, pe scenă? Era preferabil șarmul ingenuu? Dar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de a trăi În Franța de dinainte de Revoluție. Acest lucru nu Înseamnă Însă că prostituatele de meserie nu au avut de Înfruntat frustrările și rigorile unor vremuri cu multe lipsuri și defecte: de la prostituția iscată din nevoi și mizerie, până la verdictele arbitrare ale mai-marilor epocii vizavi de pseudo-problema curtezanelor. Nenumărate prostituate erau aruncate În Închisori dacă deranjau interese și orgolii, ori pur și simplu erau expediate peste Ocean, pentru a popula coloniile franceze de pe continentul american. Supliciile prostituatelor nu se opreau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
presa literară cu exaltarea descoperirii marilor revelații. E drept, lucrurile ar fi stat poate altfel (dar nu cu mult) într-un context ceva mai fertil în valori literare: entuziasmul s-ar fi temperat nițel, favorizând nuanța în receptare și un verdict purificat de circumscrierile excedentare ale complicităților afective. Cu toate acestea, volumele ulterioare nu au infirmat, nici unul, diagnosticul inițial. Dimpotrivă. Dacă de atunci, chiar de la prima carte (Povestiri cu înjurături, 2000), talentul autorului se cristalizase deja într-o formulă narativă precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
grijă. Când o văzu pe Doina, se liniști, dar avu în același timp un șoc. Reuși să articuleze totuși: Sărut mâna! Doina nu-i răspunse. Supărarea ei înnegurase întreaga casă. Teo nu insistă. Găsi că e mai cuminte să aștepte verdictul, privitor la cele ce vor urma, de la aceea care avea toate drepturile să pronunțe sentința. După ce se asigură că fata se culcase, Doina reveni în sufragerie și, deși îl văzu îngândurat, porni o discuție lămuritoare: O fac pentru Beatrice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Haideți În bucătărie! Tata supraveghează foarte atent bucatele ce se pregătesc pentru voi, ca nu cumva să aibă nici cel mai mic cusur. Știți cum este el ?! Când avem oaspeți, trebuie să verifice și să guste totul, pentru a da verdictul final. În timp ce mergeam spre bucătărie, și nu așa, oricum, ci atrași ca un magnet de mirosul ce venea dintr-acolomama ne vorbea și ne sorbea din ochii albaștri ca cerul În zilele senine de vară, ochi Încă Înlăcrimați ... În care strălucea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
această călătorie și de fiecare dată, adaugă ea, cu un fel de fericire așternută pe chip: "doar tu vei înțelege, cândva, ce-ți spun acum, ele nu sunt decât niște găini". Pe Di, așa îi spunea Maria, o înspăimânta acest verdict. O stima foarte tare pe stareță și o iubea nespus pe mama ei, știind că aceasta este o ființă specială, o ființă bună pe care Dumnezeu e imposibil să nu o iubească, era bună și frumoasă. De ce ar fi Maria
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spuse Jan, dar nu se pune problema să renunțați. Cum ați putea să stați pasivi știind că adevăratul vostru copil nu se află sub acoperișul casei lui? Dar... și Jan făcu o pauză de parcă ar fi vrut să afle un verdict încă nepronunțat, după care spuse: și cu Mihăiță ce faceți? - Cum ce facem? - Vă întreb, în cazul în care îl revendicați pe copilul vostru adevărat, Mihăiță al cui va fi? - Ce întrebare e asta, Jane? Al nostru! Nu-ți dai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
izbândă. Voia să arate că prezumțiile sale se adeveriseră. După o pauză calculată, ca pentru un respiro, la îndemnul judecătorului, acesta își reîncepu pledoaria: - Onorată instanță, putem noi să ne opunem voinței celor doi copii? Ei au dat de fapt verdictul, care nu poate să-l conteste nici o lege. Părerea mea este că acest proces trebuie să înceteze spre binele ambelor familii, dar mai ales spre fericirea acestor copii. Nu se cuvine, nu avem dreptul legitim de a le schilodi copilăria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
șatră, de la primele lui zile de viață până la această vârstă. Îl ocrotise sub aripile ei și-i dăruise, o dată cu inima, dragostea pe care numai o mamă poate fi în stare să trăiască acest sentiment, cu toată intensitatea. * Sosi și ziua verdictului: hotărârea privind paternitatea celor doi copii. Alex și Ina se înfățișară în sala de ședință a Judecătoriei, avocatul Jan Mocanu fiind alături de ei, nemaiprididind cu încurajările. Rromii nu se arătară. Avocatul Diaconescu, prezent în sala de ședință, își asumase probabil
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Se știa nevinovat și era încredințat că lucrurile se vor lămuri în cele din urmă, că fusese o confuzie și urma să fie trimis acasă cu scuzele din partea instituției și a celor doi agenți. În momentul în care se pronunță verdictul, Vladimir înlemni. Nu se așteptase la nici un fel de condamnare și cu atât mai puțin la o condamnare la moarte. Amabilitatea lui se pierdu în urletul ce izbucni din gâtlejul său acoperind sala de judecată cu o durere insuportabilă. Mâinile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
incorigibilă, dar dacă nu ea, cine ar fi trebuit să-l înțeleagă pe Alex!? Tăinui față de Alex aceste gânduri care, cu siguranță l-ar fi făcut fericit să le audă, dar va fi de față când ea va rosti acest verdict. Ținea ca el să trăiască din plin bucuria marii lui realizări. Desigur, viața lor va deveni mai plină, mai bogată, mai a lor... Și ce altceva își poate dori o familie întemeiată pe dragoste și bună înțelegere!? Deși venise cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
consuma și timpul tot în acest mod. Sta liniștit și privea locuri, oameni, întâmplări, de mai mică ori mai mare avergură, care se petreceau în lumea lui, privea, și, dacă era de ascultat câte ceva, asculta, în sinea sa, punea un verdict, trăgea o concluzie, niciodată, manifestate, făcute public. ținea totul pentru dânsul.și, pe când ajunsese să fie mai mărișor, se autolăuda, în gând, evident: mă, ce bogat sunt! Mai bogat decât mine cred că nu e nimeni pe lume. Pai, cum
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
aibă juma’ de sală plină... Din greșeală, calculatorul mi-a oferit un calambur : În loc de Stanislavski, a cules ... SATANislavski! Minunat! Și fiindcă tot vorovim de marii ruși :Tolstoi, după ce a văzut un spectacol cu o piesă de Cehov, a dat un verdict de un ludic irezistibil :” E un dramaturg Îngrozitor!...Dar nu atît de prost ca Shakespeare!”... Într-o revistă elegantă (Cultura), o cronicăreasă ( pardon de expresie) face un dialog cu actrița Coca Bloos ; nimic anormal. Exceptînd una din Întrebări, care e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cvasi umilă, aleargă mereu după profesori, să ceară detalii, a Învățat sute de versuri din clasicii teatrului, este conștiincios la culme și, Într-o seară, la un pahar de vin m-a forțat să decid :” Are o figură care ingenuizează verdictul!”. Nu știu precis ce Înseamnă asta, dar măcar sună frumos... Într-un spectacol mai vechi cu Avarul, la teatrul de păpuși, se folosea, des, expresia Bonjur de ziuă! Iată și un pleonasm agreabil! „Cred că teatrul ar trebui să Înceapă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]