3,775 matches
-
Spre pomul, lăudatul, neluîndu-ne, nu!, sacul, Ci doar dorința dulce de-a rupe de pe cracul Subțire-un măr cu pompa umflat cîtu-i dovleacul. Și clipa-și va întinde brațele-i durdulii în raze pofticioase, făcînd sub coate plii. Căci geometrii vestite ne-or dezbăra de-oricare Lege și-n loc de iaduri vom huzuri-n altare De cumuluși, cu visuri pictați vioi de-un soare Mai bulbucat, mai vînăt, mai amoros, mai tare, Unde păcatele și puritățile încap Alături. Frige-n
Scrisoare pentru Lolo by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16574_a_17899]
-
dreptate, doar plaiul ne cunoaște, pe toate le știe câteodată ne cutremurăm de atâta curaj, uneori urcă în noi un fel de rapsodie - urând cuvintele urâte, șomaj, ecarisaj, și ocolindu-le subtil, noi scriem poezie. *** e tot mai subtilă capra vestită a vecinului, ștevia și bozul nu mai sunt cuvinte rare: de dorul ploii s-a îmbolnăvit țăranul, cresc buruienile din milă și uitare ceva intră și iese mereu din istorie, cineva ne privește încruntat cam de sus - încă n-am
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
Poarta Raiului, la piciorul Craiului, Craiului bălaiului. Cu Măicuța Domnului stai în apa somnului și ne chemi, mare și mic, să ne înălțăm un pic. Cântec la crucea Părintelui Pe valea Streiului, la umbra teiului, șade în munte un moț vestit. El ne privește și tânguiește toate durerile ce ne-au urnit. Fără de faimă, cu-a morții haină, el se preface în cer trecut. Dar printre flori și lumânări, în chip de taină, pășește mut. La umbra teiului se roagă Domnului
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
lui Van Gogh (în 1990), în revistă „Journal of the American Medical Association” - pe baza unor analize atente ale celor 796 de scrisori ale pictorului, în care și-a descris în detaliu simptomele apărute în perioada șederii la Arles , un vestit orelist și o pictorița au pus diagnosticul : sindromul Ménière. La vremea aceea - tulburare nevindecabila! Dezastrul pe care și l-a înfăptuit pictorul, început se pare după o ceartă cu Gauguin, i-a impus numele în toate mediile artistice și lumești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și vestită Lipsca la Thomas Kirche, unde celebra orgă de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pun casă lângă tine? Că te știam mai Marine... Că de-al dracu’ ce erai, Nici în troaca nu stăteai. I-hu!!!...) Câmpulungul l-a iubit pe celebrul lăutar, fiindcă nopți de-a rândul a distrat locuitorii orășelului de munte, în vestitul local din Vișoi. Piteștiul, unde a văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește, m-am dus la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să asigure o minimă protecție unor case aflate acum la discreția unor primari ignoranți. în străinătate, prezența românilor e și mai rar marcată. Cînd era consilier la Viena, poeta Grette Tartler m-a invitat să dezvelesc o placă pe clădirea vestitului Theresianum, școală absolvită și de Titu Maiorescu. Numele ilustrului nostru înaintaș nu figura, cum s-ar fi cuvenit, alături de alți elevi celebri, între care unii laureați ai Premiului Nobel. Aflată acum la ambasada din Atena, Grette Tartler nu s-a
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
țării). Unul dintre marile orașe ale Canadei, Montréal, te învăluie într-o atmosferă caldă, calmă și primitoare, un amestec de vechi și nou arhitectural, de vest european și nord american. Construit mai mult pe orizontală, orașul amintește de Paris, cu vestita catedrală Notre Dame din centru, dar și de metropolele tipic americane. Cred că fără să greșesc, Montréal poate fi considerat în Canada, un oraș aristocrat, așa cum este Boston pentru Statele Unite al Americii. Am întâlnit aici doi români despre care se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mult decât alții prin muzee, ne-a avertizat, și nu vreau să vă țin în loc. A fost și la concerte, a văzut și un spectacol de operă. A lipsit în schimb de la incursiunea pe care am făcut-o la Karlovy-Vary, vestita stațiune balneoclimaterică. Să nu vă mirați, ni s-a spus, că o să auziți acolo vorbindu-se peste tot rusește. Fapt confirmat. Hoteluri, cazinouri, restaurante au fost cumpărate de bogătașii ruși recenți, ca de altfel și în Elveția sau pe Coasta
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
Rodica Zafiu Fascinația Babelului - dublată de speranța depășirii sale - era întreținută odinioară de vestitele culegeri în care rugăciunea Tatăl nostru era tradusă în cît mai multe limbi. Unul dintre primele texte românești cu caractere latine (și ortografie polonă) este cel transcris de logofătul Luca Stroici pentru un asemenea volum, apărut la Cracovia în 1594. În
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
Securitate, nici când partidul i-a transformat în penibilă anexă a deșănțatei propagande bolșevice. După 1990, într-o suspectă revărsare de religiozitate, preoți cu onoarea pătată, păcătoși contra propriei turme de credincioși au pozat în salvatori ai neamului, populând, în vestitele soboruri, piețele publice și televiziunile. Minoritatea celor care ar fi vrut, după 1990, o biserică plină de demnitate, slujind adevăratele valori ale spiritului, a fost dată la o parte fără milă de aceleași mâini pătate. M-aș fi așteptat ca
Censura transcendentală by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11045_a_12370]
-
România - cum s-a exprimat Sadoveanu -, el s-a prăbușit de durere (am căzut la pământ). Și citând din nou din Biblie - în acele clipe când României i-a fost răpit și nordul Transilvaniei - a asemănat durerea încercată cu cea vestită poporului lui Israel de profetul Isaia (Isaia, cap. 3). La care plin de presentimente a mai adăugat: Mă tem că încercările prea crude nu s-au isprăvit. 1 Vezi Cuvântul înainte al editorului la Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene. Ediție îngrijită
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
nessuna politică può sopravvivere, espresso nelle parole del Vangelo di Marco: "perché ho avuto fame e mi avete dato da mangiare, ho avuto sete e mi avete dato da bere; ero forestiero e mi avete ospitato, nudo e mi avete vestito, malato e mi avete visitato, carcerato e siete venuti a trovarmi". 4. Putem vorbi astăzi de o criză ideologică a Uniunii Europene sau mai degrabă de o "criză a mitului" UE? Dacă prin criză ideologică înțelegem o criză a idealurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
lui Dostoievski, Dmitri sau Mitia Karamazov. La începutul uriașului roman, un mic boier de provincie, Fiodor Pavlovici Karamazov, merge împreună cu cei trei fii ai săi, Mitia, Ivan și Alioșa, așa cum era obiceiul în Rusia secolului XIX, să-i prezinte unui vestit, prin sfințenia sa, stareț al unei mânăstiri învecinate, Zosima. Alioșa, cel mai tânăr, este o fire blândă iubindu-și fanatic frații, cu aplecări religioase, monahice; Ivan, student, minte scăpărătoare, are profilul genialoid al multor eroi ai marii proze ruse de la
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
al celui mai rafinat franțuz vinul podgoriilor noastre, din negre butelii? Vor cumpăra mașinile noastre de lux, produsele electronice de a cincea generație, cele mai sofisticate mode exclusiv de la București? Vor înfuleca zemoase felii de pepenoaice naționale, în țiplă păstrate, vestitele pere, incomparabilele tomate, ștergându-și buzele cu șervețele românești? Se vor bate brokerii din toată lumea pe acțiunile dâmbovițene ale celor mai recent privatizate întreprinderi? Al căror curs va influența bursele lumii? Și oriunde ne vom găsi, întrebând pe românește, în
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
legende (a Graalului: ce s-a întâmplat cu cupa din care a băut Iisus, în care apoi Iosif din Arimathea a strâns sîngele crucificatului; sau legenda spinului de la Glastonbury, a Sfintei Veronica etc.). Iar ilustrațiile alese sunt din cele mai vestite muzee. Necesitatea de a fi selectiv l-a făcut pe Robert Adkinson să omită unele semne și simboluri importante, dar volumul e revelator tocmai prin eclectismul său concis, dacă pot spune astfel. Realizezi, de pildă, dintr-o ochire că babuinul
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
autorilor noștri aleși numai din veacul al XIX-lea. Este un scriitor foarte de seamă, poate unul din cei mai de seamă prozatori patrioți cu neamul nostru, al cărui nume nu-i cunoscut în chip sigur și care a scris vestitul Cuvânt de îngropare a lui Ștefan cel Mare, cam pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Kogălniceanu, care cel dintâi a publicat 4 pe la 1860 parte din scrierile acestui anonim, zice despre acel necrolog că este „un cap d’operă de
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
4 pe la 1860 parte din scrierile acestui anonim, zice despre acel necrolog că este „un cap d’operă de elocvenție și singurul cuvânt din limba noastră, care să poată fi comparat cu compunerile lui Bossuet.“5 Iar Hasdeu zice următoarele: „Vestitul panegirist al marelui Ștefan a cărui chip de a scrie se cam aseamănă cu a lui Varlaam, zugrăvește războiul așa: «sar cu toții, răsună trâmbița, fulgeră armele și cu o apă de munte, să ne înece cu mulțimea oștilor pornesc». Ș-
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
a sa Istorie a românilor și N. Iorga în a sa Istorie a literaturii rom[âne] în veacul al XVIII-lea, care-i închină vreo 50 de pagini în astă operă și aduce dovezi că acest scriitor ar fi un vestit arhimandrit Vartolomei Măzăreanu. Într-un cuvânt acest scriitor e mare, e patriot și scrie pe înțelesul tuturora, într-o limbă admirabilă, lucruri ce interesează și astăzi pe tot românul. Și, deci, ar fi de laudă ca Minerva să publice opera
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
ce, trebuie să-ți vezi lungul nasului întotdeauna. Eu am nasul destul de mare, de aia și tot intru în tot felul de belele. Dar nu de acum, de multă vreme. La 19 ani am avut prima dată ocazia să 'vizitez vestitul locaș de cultură' care se numea Direcția Generală de Anchete Penale, Calea Rahovei, 37-39. La 19 ani am vizitat-o prima dată și am dat cu subsemnatul acolo. Deci, am o istorie veche de nas lung', a declarat Mircea Diaconu, citat
Candidează Mircea Diaconu la prezidențiale? Ce răspuns a dat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30626_a_31951]
-
Cum s-a putut înșela Gide? El însuși mărturisește a fi avut prejudecată că Proust e un snob și un monden, cutreierând lumea bună din motive fără legătură cu literatura. Așa că a răsfoit neatent volumul. A căzut din întâmplare peste vestitul pasaj al madlenei muiate în ceaiul de mușețel de la pagina 62 a textului imprimat, care, culmea!, i-a displăcut. Două pagini mai departe a dat peste o expresie îndelung comentată ulterior: „o frunte ale cărei vertebre sunt transparente”. I s-
Un manuscris de 150.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/3077_a_4402]
-
au apus la moșie. După patru decenii, când a revenit la Glodoasa și asta, doar pentru a-și lua În primire partea sa din celebra moșie, Mărțina a găsit conacul pe jumătate-n moloz și beciurile cu butoaiele cu vinuri vestite, erau toate În paragină. Era clar, nu mai avea rădăcini. La Îndemnul Olgăi Sâmbure, a spart zidul fals, a căutat și a găsit În firida din spatele șemineului, cu cahlele lipsa și fără suportul din marmură de Carrara, a găsit casetă
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]