1,008 matches
-
de zahăr, * o lingură rasă de sare, * o lingura rasă sare de lămâie, * 3 pastile de aspirină. MOD DE PREPARARE: Se spală harbujii, frunzele și usturoiul. Se taie harbujii în felii subțiri. Pe fundul borcanului se pun frunzele de hrean, vișin, dafin, usturoiul tăiat, apoi se aranjează feliile de harbuji în borcan. Se toarnă apa fiartă și se pun pastilele de aspirină, zahărul, sarea și se capsează. Kapia marinați (rețetă moldovenească) INGREDIENTE: * 3 kg Kapia, * 500 grame ulei, * 500 grame apă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie. Pe frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind ca dimensiuni între 0,5-5 mm și o culoare verde-închis, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cităm: Tuleu gras, Ontario, Washington, Timpuriu de Aiud, Victoria, Renclod, d'Altan. Soiul Stanley este foarte sensibil la infecțiile florale. Fertilizarea cu azot în doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioză. După Victoria {uta și col., (1974) soiurile de vișin sensibile la monilioză sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Josika Gabor, iar de cireș: Timpuriu de mai, Ramon Oliva, Drăgănele de Pitești. Transmitere-răspândire.Sporii ce se formează pe fructele mumifiate care rămân pe pom rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecții primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,75-1 % sau Zineb 0,3 %. După Victoria {uta și col. (1974) la deschiderea mugurilor, se pot face stropiri cu Mancozeb 0,2 %, TMTD 80-0,3 %, Ziram 0,5 % sau polisulfură de bariu 1 %. În timpul verii, prunul, caisul, zarzărul și vișinul pot fi tratați cu substanțe din grupele:Gr.A: Boulllie bordelaiseWDG-0,5%(5 kg/ha); Z.B. (sulfat de Cu)1,125 % (t.p. 21 z.); Gr.C: Dithane 75 WG 0,2 % (t.p. 21 z.); Dithane M 45
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se formează un număr mare de pernuțe de miceliu, purtătoare de lanțuri de sporii. Pernuțele ciupercii Monilinia laxa sunt de culoare cenușie și dispuse neregulat. Ciuperca atacă puternic în primăvară pe ramuri și flori producând aspecte asemănătoare cu cele de la vișin (boala stindardului); în timp, atacă și fructele ajunse aproape de maturitate. Boala a fost descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala plumbului Stereum purpureum Este o boală mult răspândită în toate țările din Europa, în special în Anglia, iar pe continentul american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
patogen. Tratamentele în repaus vegetativ sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inelare, înroșiri marginale, răsuciri), care deseori au aspectul unor rozete. În general, boala duce la o stagnare a creșterii lăstarilor. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constatat pe soiurile de cireș Bing, Sam, Lambert și Napoleon cât și pe cele de vișin, Montmorency. Transmitere-răspândire. Virusul este ușor transmis prin altoire, existând însă și posibilitatea transmiterii sale prin sămânță și prin polen. Prevenire și combatere. Alegerea plantelor mamă sănătoase (libere de viroze) prin testări ce se execută în sere și în câmp, conduce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
testări ce se execută în sere și în câmp, conduce la obținerea de puieți sănătoși destinați plantării. Plantarea se va face numai cu puieți care au certificat fitosanitar din care să rezulte că nu sunt virotici. 9.6.3. Îngălbenirea vișinului Sour cherry yellows virus Această boală virotică foarte răspândită pe vișin poate fi produsă de mai multe virusuri, care pe alte specii dau simptome cu totul diferite. Îngălbenirea vișinului era socotită o boală neparazitară; natura ei infecțioasă a fost pusă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
obținerea de puieți sănătoși destinați plantării. Plantarea se va face numai cu puieți care au certificat fitosanitar din care să rezulte că nu sunt virotici. 9.6.3. Îngălbenirea vișinului Sour cherry yellows virus Această boală virotică foarte răspândită pe vișin poate fi produsă de mai multe virusuri, care pe alte specii dau simptome cu totul diferite. Îngălbenirea vișinului era socotită o boală neparazitară; natura ei infecțioasă a fost pusă în evidență mai târziu de către G.W. Keitt și C.N. Clayton
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care să rezulte că nu sunt virotici. 9.6.3. Îngălbenirea vișinului Sour cherry yellows virus Această boală virotică foarte răspândită pe vișin poate fi produsă de mai multe virusuri, care pe alte specii dau simptome cu totul diferite. Îngălbenirea vișinului era socotită o boală neparazitară; natura ei infecțioasă a fost pusă în evidență mai târziu de către G.W. Keitt și C.N. Clayton (1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
natura ei infecțioasă a fost pusă în evidență mai târziu de către G.W. Keitt și C.N. Clayton (1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la peste 50 % din recolta de vișin, în primii 5 ani după manifestarea simptomelor. Boala este răspândită și pe multe soiuri de cireș, piersic și microbolan. În țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manifestarea simptomelor. Boala este răspândită și pe multe soiuri de cireș, piersic și microbolan. În țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar la început pete de decolorare, ceea ce face ca aceste organe să capete un aspect mozaicat; în scurt timp, frunza se îngălbenește, în totalitate și cade. Fenomenul de îngălbenire și cădere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze și flori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu, Uriașe de Bistrița, Roșii de Bistrița, Hedelfinger și Germersdorfer. Caracteristicile ciupercilor, transmiterea, răspândirea, și măsurile de protecție au fost prezentate la bolile mărului, părului și respectiv ale prunului. Ultimele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]