4,489 matches
-
așa vreo două zile. — Și el n-a mai zis nimic? — Ba a mai zis. A zis că dacă i-o plăcea, va veni cu o canistră sau chiar cu două, că-n alte părți nu s-a mai făcut viță. Pe drum am tras amândoi din plosca mea. I se dezlegase și lui limba. M-a întrebat dacă la noi sunt mănăstiri mixte, mi-a dat niște nuci din traista lui - n-am văzut în viața mea așa nuci mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-a topit peste noapte ca o feștilă prea scurtă pentru un Întuneric atît de lung istoria un coșmar din care tot Încerc să mă trezesc și paradisul aerul Începe să vibreze copacii sînt parcă locuiți de naiade ghirlande de viță sălbatecă la intrarea parcului Herăstrău un autocar cu turiști străini „wir haben das höchste Lebensniveau erreicht, wir sind alle potenzielle Selbstmörder“ domnul acela bătrîn cu gambetă duce În lesă un San Bernard și doamna aceea are un turban supraetajat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
departe la serviciu. Cum somnul se încăpățâna să nu vină, tânărul polițist se hotărâse să coboare ca să ia puțin aer. Încă din prima zi când sosise la Baia de Sus văzuse sub geamul de la camera sa o pergolă acoperită cu viță agățătoare. Sub ea, Pop ori poate nevastă-sa amenajase un colțișor potrivit pentru odihnă. Câteva fotolii din împletitură de ratan erau așezate în jurul unei mese din același material. Ceva mai încolo, sub coroana bogată a unui măr bătrân, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
strecurase în cap. Nu era prima oară când făcea acest lucru, se mai jucase și altă dată cu mintea mea. Ascuns în iarba măruntă de lângă gardul grădinii, un greieraș țârâia timid. Cristian rămăsese tăcut. Era împreună cu Ileana sub bolta de viță de vie din spatele casei socrilor săi. Se retrăseseră acolo la o cafea, după ce stătuseră la masă. Doamna Maria îl dusese pe micul Mihăiță la culcare, lăsându-i pe cei doi singuri. Așezat în unul din cele două fotolii din împletitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți pomi fructiferi); După Vie este un loc plat pe care se poate face agricultură. Tochile - teren degradat prin alunecări de teren, unde se formau bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât și pentru economia bazată pe cultivarea plantelor, în special a grâului, dar și a viței de vie, creșterea animalelor și a albinelor. Acești strămoși direcți ai noștri, purtători ai culturii fierului, au evoluat politică spre formarea unui stat care a înglobat toate triburile geto-dace și alte populații, sub conducerea marelui rege care a fost Burebista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică prin păduri și prin rediuri) era deosebită de vița altoită (nobilă) care se cultivă acum. Vița autohtonă era de calitate superioară (renumitele vinuri de Cotnari din care a băut țarul Rusiei, Petru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică prin păduri și prin rediuri) era deosebită de vița altoită (nobilă) care se cultivă acum. Vița autohtonă era de calitate superioară (renumitele vinuri de Cotnari din care a băut țarul Rusiei, Petru cel Mare, când a venit la Iași, în 1711, și domnitor era Dimitrie Cantemir), nu avea nevoie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică prin păduri și prin rediuri) era deosebită de vița altoită (nobilă) care se cultivă acum. Vița autohtonă era de calitate superioară (renumitele vinuri de Cotnari din care a băut țarul Rusiei, Petru cel Mare, când a venit la Iași, în 1711, și domnitor era Dimitrie Cantemir), nu avea nevoie de îngrijiri speciale, stropiri repetate și rezista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
renumitele vinuri de Cotnari din care a băut țarul Rusiei, Petru cel Mare, când a venit la Iași, în 1711, și domnitor era Dimitrie Cantemir), nu avea nevoie de îngrijiri speciale, stropiri repetate și rezista la frigul iernilor din Moldova. Vița autohtonă s-a menținut până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nevoie de îngrijiri speciale, stropiri repetate și rezista la frigul iernilor din Moldova. Vița autohtonă s-a menținut până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino cu livadă și grădină de zarzavaturi. În Slobozia se păstrează toponimul „După Vie”, după un deal expusă la soare, unde, pe vremuri bune, creștea vița autohtonă. Cei din Fruntești și-au concentrat viile - diferite soiuri hibride - pe panta dealului care vine spre locul numit „La Velniță”, unde, cât timp a fost C.A.P.-ul, s-au plantat 33 de hectare de viță nobilă, altoită. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vremuri bune, creștea vița autohtonă. Cei din Fruntești și-au concentrat viile - diferite soiuri hibride - pe panta dealului care vine spre locul numit „La Velniță”, unde, cât timp a fost C.A.P.-ul, s-au plantat 33 de hectare de viță nobilă, altoită. La această vie au lucrat pe bani puțini, în căldură și cu vermorelul în spate, cu apă rece și piatră vânătă, mulți locuitori din Slobozia. Unul dintre ei a fost Vasilaș Costică, om harnic, priceput la multe treburi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și cultura viței de vie și a pomilor fructiferi. Industrializarea țării de la sfârșitul secolului al XIXlea impunea cultivarea cânepei și a inului pe suprafețe mai mari de către proprietari, țăranii însă continuau să cultive aceste plante pe suprafețe mici, atât cât era necesar pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
redevenit proprietari pe fostelor lor loturi, după spargerea CAP-ului, n-au știut și nici nu au avut bani să întrețină via, așa că au lăsat-o în paragină; a ajunsă loc de păscut oile de la stâna lui Ghiță Boghiu. Pe lângă vița care s-a sălbăticit, au început a crește arboret, natura intrându-și în drepturi. Nici Coca șarălungă din Rusești 61 de la care am aflat mai precis cum s-a ajunsă la distrugerea acelei plantații de vie, bine îngrijită și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la soțul ei și ceea ce luasem eu drept dragoste nu era decât reacția feminină la mângâieri, blândețe și confort, întrucât în mintea majorității femeilor acestea trec drept dragoste. Este un sentiment adormit capabil să fie stârnit de orice obiect, așa cum vița sălbatică poate să crească pe orice copac. Iar înțelepciunea lumii îi recunoaște forța atunci când o îndeamnă pe o fată să se mărite cu bărbatul care o vrea, dându-i asigurări că dragostea va veni de la sine. Este o emoție care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apărut, la sfârșitul anilor ’80. Puțini sunt oamenii care nu lucrează aici. Toți sau aproape toți au părăsit viile și câmpurile. Și de atunci, pârloagele și mărăcinii s-au tot întins de-a lungul marii podgorii, înghițind livezile, butucii de viță, brazdele de pământ bun. Orașul nostru nu e prea mare. Nu este V., nici pe departe. Totuși, poți să te pierzi în el. Înțeleg prin asta că are suficient de multe colțuri umbrite și de foișoare pentru ca oricine să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-o Într-un tărâm de basm În care Eleanor și Amory, forme neclare, fantomatice, exprimau frumusețea eternă prin stranii șoapte de elfi Îndrăgostiți. Apoi au lăsat În urmă clarul de lună, intrând În umbra vârstată a unei pagode năpădite de viță cățărătoare, unde miresmele erau atât de dulci, Încât deveneau aproape muzicale. - Aprinde un chibrit, a șoptit ea.Vreau să te văd. Scăpărare! Flacără! Noaptea și copacii vârstați de umbre erau ca un decor de teatru, iar faptul că se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]