1,369 matches
-
să iau o fată și să plec acolo, dar a început mama vitregă să mă dea în primire la Poliție pe ce făceam. Și-a venit poliția... Amenzi peste amenzi, bătăi, îmi dădea bătaie. Urmăream și eu ca să nu mai vie poliția noaptea, mă duceam cu băieții pe la biliard, pe la pochere, băgam cuțitul în roțile de la mașină, le spărgeam roțile să nu mai vină, le luam fișa, le rupeam cureaua de la motor. Făceam ceva să nu mai vie noaptea aia. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sticlă cu apă...“ și i-am văzut cărțile de l-am făcut praf. Ei sunt proști să se ducă după apă? Păi, nu vede, că-i țin de vorbă, îmi iau cartea care-mi trebuie. Fac în așa fel ca să vie totul la mine. Mai sigur ca afară. Număr patru cărți ali lui și trei șeptari. Un șeptar intră, îi dau lui patru și p-ormă-mi iau eu patru. Și toți vine la mine. Dar acuma pot să am și nu joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Emma evita să-l privească pe profesor. SPANIA, SPANIA, SPANIA, spuneau panourile de pe pereții tunelurilor. O țară În care nu fusese niciodată. Și În care i-ar fi plăcut să meargă cu el. Dar drumurile lor aveau să se despartă - VIA VENETO VILLA BORGHESE, săgeată la stânga, STAȚIE drept Înainte. Mulțimea se grăbea spre vagoane. Dar Emma nu se așeză la rând și puse Înapoi În geantă abonamentul de metrou. — Dacă nu ai altceva mai bun de făcut, Îi spuse cu dezinvoltura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
hotărârea și din curajul lui. Acum. Imediat. Luă pistolul În mână. Ceafa Valentinei, coada ei de cal, Întunericul părului ei. Alunița În formă de ghindă de pe pielea ei ca piersica. Doamne, vino-mi repede În ajutor, vino și salvează-mă. Vie Împărăția ta. Izbăvește-ne de cel rău. Doamne, iartă-mă. Dar nu se gândise niciodată să Înceapă cu fata. În gândurile lui primul venea Întotdeauna Kevin. Când Își imagina totul, visa să-i aplice Emmei lovitura mortală, și lovitura aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mentală a Statelor Unite, câștigătoarea războiului rece, unica supraputere care a supraviețuit. E și aceasta o posibilitate de a defini America. Acest lucru aveau să mi‑l spună cărțile și articolele lui Ravelstein. Te plimbau de la Antichitate la Iluminism și apoi - via Locke, Montesquieu și Rousseau - până la Nietzsche, Heidegger și momentul prezent, la corporații, la America Înaltei tehnologii, cu cultura și divertismentele ei, cu presa, sistemul ei educațional, gândirea ei, politica ei. Îți conturau un tablou al acestei democrații de masă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
unchi de-al lui, de care nu mai știa nimic de ani mulți, și- l întrebă fără să-l privească... ce are... de ce plânge?!.. ”-Mi-e dor de Vasilica... mi-e tare dor!” se tângui el înduioșându-lpe unchi. -Fii liniștit, o să vie ea la tine!” îl asigură unchiul. Apoi, se pomeni într-o încăpere foarte mare și luminoasă. Deodată, ușa se deschise și o umbră se proiectă pe podele. Iorgu îi văzu mai întâi pantofii... Când își ridică privirea, în fața lui stătea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
documentele contemporane, "templul" se referă în mod variat la una dintre cele două biserici, ambele asociate confreriei Celor Negri. Biserică S. Maria della Croce al Tempio, care era locul unde Cei Negri își țineau întâlnirile regulate, era situată la începutul Via de' Malcontenti, de-a lungul traseului procesiunii care era parcurs de deținuți în drum spre spânzurătoare de aici numele de "Via de' Malcontenti"42. Tot cunoscut drept "Templul" era un oratoriu dintr-un cimitir întreținut de către Cei Negri în spatele zidurilor
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
iulie 1501), fotografie în Figură 11] Item attendentes qualiter Antonius Iohannis de Rinaldeschis, civis Florentinus, de presenti anno et mense, cum ludisset în civitate Florentie, et în taberna qua dicitur "El Ficho", et non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
civitate Florentie, et în taberna qua dicitur "El Ficho", et non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris Mărie, animo et intentione în ceterum nefandum et orribile excessum commictendi et perpetrandi, accepit de terra sterchum equi, et diabolico impetu ductus, proiecit
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
13, 24, 38, 40, 41, 56, 68, 123, 125, 126; Purtător al Stindardului Justiției, 67; Purtător pe Viață al Stindardului Justiției, 69; Ruota, 41; Signoria, 65 Florența străzi, piețe: canto de'Ricci, 31, 86, 126; Piața S. Maria Novella, 45; Via de'Malcontenti, 34; Via del Corso, 80, 112; Via dell'Alloro, 37, 143, 144, 148; Via di Porta Sân Piero, 121 focul sfanțului Anton, 60 Foggia, 46 Fortuna, 45 Francesca Română, sfântă, 29 Francisc, sfanțul, 70 Franța, 53, 65 Gaddi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
identic cu acela copiat în Documentul IV. 215 Pictură Stibbert trebuie încă să fi fost fără inscripții când acesta a fost scris. 216 Anulat: "suum sine scriptis nuncupativum condidit testamentum". 217 Loc gol în manuscris. 218 Anulat: "et omni meliori via, modo, via et iure quibus magis et melius potuit". 219 Anulat "Iuliani". 220 Anulat: "uxoris". 221 Anulat: "perdicta". 222 Urmează, anulat: "infra". 223 Anulat: "prout constat". 224 Anulat: "et compensatur". 225 Anulat: "vel aliam quamcumque detractionem faciat". 226 Titlul de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pentru că picta, aproape tot timpul, cu glas tare, deranjînd vecinii. Aici un galben! Aici un violet! Un alb! Nu, un verde! Verdeee!!! Aici un roz, e un sfîrc de țîță! Și mult negru Între picioare! Asta e, zici că-i vie! Galateea mea! O să suflu peste tine! O să te miști, o să auzi, o să vezi... O să te vînd, pînă la urmă! N-o să mă pot culca, Galy, cu tine! Vie, o să vrei votcă, țigări, ciorapi! Pe ce să ți cumpăr? Începea să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Maget, 1962]. Aceste urme de forme culturale, susceptibile de a dispărea, sînt observate pentru a le consemna sau pentru a le conserva, chiar pentru a le așeza (n vitrinele muzeelor; b) observa(ia direct( a cîtorva comportamente cum ar fi via(a domestic(, religia, vr(jitoria sau schimburile economice [Malinowski, 1922; Evans-Pritchard, 1968]; c) cercetarea regulilor imuabile ce guverneaz( credin(ele (i rela(iile, (n special rudenia (ntre persoane, prin care ob(inem deseori informa(îi de la un personaj cheie, situat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
culturii populare. Una dintre c(ile de cercetare a fost studiul etnografic, (n parte inspirat de tradi(ia de la Chicago. Phil Cohen [1980] a studiat mai întîi estul Londrei și efectele sociale ale densificării habitatului, (n special fenomenul dispari(iei vie(îi str(zii atunci cînd se instalau populă(îi noi. Roger Grimshaw [1980] a observat via(a din mediul cerceta(ilor; Dorothy Hobson [1980] a studiat, printr-un demers feminist, receptarea televiziunii de c(tre femei acasă. Paul Willis a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și obosit, îmbrăcat în negru. Îl chemă grav pe Felix, îi cuprinse amândouă mâinile într-ale sale și-i vorbi astfel: - Felix, ești destul de mare și de cuminte ca să-ți spun o imensă veste tristă: mama ta n-are să mai vie niciodată acasă, mama ta s-a prăpădit. Doctorul îngălbeni și mai tare la solemnitatea propriilor lui cuvinte și strânse puternic mâinile copilului, spre a-i ocroti izbucnirea. Dar vestea era prea tare pentru experiența sufletească a lui Felix. El înțelese
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
noi putem găsi un doctor care să-l examineze, însă aici trebuie o somitate, un profesor universitar, a cărui vorbă să fie lege... și să se preteze. Clientul plătește. Numai, înțelegi, bătrânul n-o să vrea să fie examinat. Doctorul o să vie așa, întîmplător, ca într-o vizită. De pildă, aici. Sunt eu, Otilia, Pascalopol, moș Costache, vine și bătrânul în chestie, adus de mine cu un pretext oarecare, pe urmă doctorul. Nimeni nu bănuiește nimic. Asta am vrut să te-ntreb
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se auziră tropote de cai și rostogolirea roților unei trăsuri. - Parcă vine cineva, observă Stănică, cu trăsura nu poatefi decât Pascalopol! Otilia tresări, iar Felix, spre a înlătura bănuielile, minți, conform învoielii: - Probabil, fiindcă azi îmi spuse mie că are să vie. Nici nuștie că moș Costache e bolnav. Pascalopol, care lăsase în trăsură, intenționat, pe doctorul Stratulat, se arătă în chenarul ușii, de unde, văzând pe Aglae și lume, zise înclinîndu-se: - Bună seara, sărut mâinile, cocoană Aglae. Costache eaici? Era vorba să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dumitale, dar ea a avut partea ei, și dumneata ai avut-o pe a dumitale. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la Sfânta Scriptură. Dumneata ai fost om muncitor, de ispravă, ai sporit talantul, deci e meritul dumitale. O să vie Titi să se răstoarne picior peste picior în fotoliurile dumitale și-o să mănânce cu femeile ce-ai strâns o viață întreagă prin muncă cinstită. Așa e viața. Bătrânul înțelegea foarte bine manevrele, și ale Aglaei, și ale lui Stănică și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
crește! Ce să te mai învăț? Ia-o încet, de la mic la mare! Fii cu ochii în patru! Se deschid cartiere noi, acolo e câștigul. Dacă ești șmecher, banul crește, face pui! Lasă-i pe alții să petreacă, o să-ți vie și ție rândul. Te uiți că ți-am dat cam puțin pentru cât ai muncit? Să faci la fel. Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât cât să răsufle, altfel nu te mai respectă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sub malurile scobite, ardeau focuri roșii. Nu-i vedeai. Aveau potecile lor ascunse spre marginea sălbatică a gropii. Lui Oprică îi plăcea să se laude, să bage frica în ăilalți. Cum îi vedea că ciulesc urechile, arunca vreo vorbă: - O să vie acu, să vă judece, să vă întrebe... - Păi să mergem, spunea știrbul cu inima cât un purice. - Ce să mergem, trebuie să-i ducem raci lui Tănase, că d-aia ne-a dat țuică. Și p-ormă, dacă sînteți cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i-a deschis cu inima cât un purice. - Poftim, poftim... 271 Tramvaistul s-a așezat pe un scaun, și-a scos batista și și-a șters fruntea de sudoare. Nu-i cădea nici lui bine. - Uite ce este. O să-mi vie o rudă de la Focșani, eu de-acolo sânt n-ai de unde să știi dumneata, și-o să intre la noi, la Tramvaie. N-are unde sta. Ce m-am gîndit: i-a să-l rog eu pe domnu Procopie, că e
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
paharul. Îi venea să se ducă peste ea și s-o jupoaie de vie. Mînă-mică i-a spus: - Lasă, Stăpâne, noi să fim sănătoși, să punem laba pe ucenic, să-i plătim... Starostele nu-i răspunse. Se gândea că o să vie vremea să-l vândă și ceilalți. De-acum pierduse totul. Se răsti la Nicu-Piele: - Du-te dincolo și spune-i să tacă! Să n-o mai aud! Da-n inima lui bătrână o iertase, că-i era parcă mai dragă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ieșea și din treaba asta ceva. Și de când vedea cum se întinde cartierul, îl apucase o poftă și mai mare de bani. Nu se mai uita. Își aducea aminte de cuvintele jupînului: "Stere, lasă-i pe alții să petreacă, o să vie și timpul tău! Când ai să ai franci, să nu poți să-i numeri, să vezi ce bună ziua capeți!" Paralele se strâng singure dacă ajuți și tu. Nu-și mai scotea nevasta la plimbare. Sărbătoare, zi de lucru, Lina trebuia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rău că vă las sănătoși! le-a mai strigat ăl bătrân, și s-au dus. În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe vorbește? făcea Iani. O să vie la noapte să ne taie, eu chem politia, bre... Hoții au colindat Mandravela și Oborul, au trecut și pe la casa Didinei. Curtea se acoperise de buruiană. Și-au adus aminte de Bozoncea și de ceata lor. Paraschiv tăcea crunt. Au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește - oare istoria nu-l va însemna pe paginele sale, dacă n-a avea altă treabă de făcut?... Așadar pourquoi. - A! Zi! tu, zavistnicule, ai tras clopotul ca să vie oamenii să mă bată! Ei, stai, mări, las-că ți-oi da eu. Poc! Și zi, eu îs dracu, ai? Ei las-că ți-oi da eu ție pe dracu. Poc! Bietul Buchilat înțepenește sub loviturile popei, s-ar fi făcut covrig
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]