685 matches
-
aeriene de eradicare 213, 214; Statele Unite 212, 213-214; strategii de control al sectorului ofertei 213; Taiwan 216; terorism 198, 210; Triunghiul de Aur 213, 214, 218; Turcia 33; țări producătoare 68, 167, 170, 198, 210, 213; venituri vezi spălarea banilor; victimizare/victime 212 Trafic de ființe umane: crimă economică 199; crimă organizată 226; Europa de Est 184; globalizare 10, 26, 43; migrație umană 223-227 Transfer de informații privilegiate (insider trading) 137 Transparency International 24, 156, 195, 254 Triade 197, 205, 226, 227 Tribunalul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
95, 97, 107, 117; migrație forțată 223; privatizare 69, 73, 168; "state-client" 168-169 Utilitarianism 52, 54, 100 V Valute 178, 179 Vanuatu 188 Vatican 202 Venituri rezultate din comiterea de infracțiuni: investiții 24, 76, 181, 200; spălare vezi spălarea banilor Victimizare/victime: activitate criminală 24, 54, 114, 209; rent-seeking 64; roluri 89; trafic de droguri 212 Vietnam 173, 198, 215, 217, 226 W Whistleblowing / politică de supraveghere: nivel ridicat de corupție 54, 122; nivel scăzut de corupție 125, 147, 151, 236
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
intelectualului de stânga angajat din Occident. Dar angajat pentru ce? Stânga fără muncitori se plimbă în bicicletă cu flori. Criticii de "stânga" ai americanilor și ai politicii din Irak îmi amintesc de apostolii dreptei din anii '30. Aceeași obsesie a victimizării, întreținerea suspiciunilor, "dezgropare" perpetuă a victimelor etc. 5 martie 2003 O simplă întâmplare (am primit un volum gratuit la cumpărarea unui ziar) m-a făcut să (re)citesc cu plăcere descrierea minuțioasă a pensiunii din Père Goriot de Balzac. El
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lui trebuia bătută și violată în fiecare nou episod, pentru ca el să aibă ce răzbuna. Filmele cu Bronson au fost pe cît de populare, pe atît de (binemeritat) ponegrite pentru viclenia comercială grosolană, moralmente iresponsabilă, cu care speculau fanteziile de victimizare și revanșă justițiară ale publicului urban. Jordan (Mona Lisa, Interviu cu un vampir, Sfîrșitul aventurii) nu e de felul lui nici grosolan, nici deosebit de comercial. E destul de clar (deși mă tem că nu suficient de clar ca să percuteze în toate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nediscreționar bărbații, romii se dezic de apartenența etnică pentru a fi acceptați, guvernanții imită limba normelor externe fără să o adapteze realităților interne sau să facă politici pentru apropierea de idealurile normative ale lumii căreia aspirăm să-i semănăm. 3. Victimizarea. Ne este la îndemână să ne plângem cât de nedreptățiți, de oprimați, de umiliți și marginalizați suntem. Adoptăm strategia autocompătimirii: am fost legați de mâini și de picioare mai toată viața noastră. Este o strategie substanțial încurajată de o tradiție
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în Vestul dezvoltat, bazat pe politici ale statului bunăstării generale, cele de mai sus erau achiziții ferme. În Estul postcomunist al primului deceniu s-a prăbușit egalitarismul de gen. Creșele și grădinițele de stat s-au împuținat dramatic, iar politicile „victimizării” au fost monopolizate de sindicatele bărbaților din industria grea. În România, bărbații au devenit clienții privilegiați ai privatizărilor și contractelor cu statul, precum și victime favorite și bine plătite ale tranziției. În primul deceniu, lăsați în „zona gri”, adică „de capul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o iubi cât putem, doar pentru primejdia ei.” Iudaitatea „slabă” În sensul lui Vattimo (citat de criticul Ion Simuț În eseul său „Nobelul pentru un scriitor evreu din Europa Centrală” - Familia, nr. 10/2002) nu devine neapărat „tare”, prin experiența victimizării. Supraviețuirea a Însemnat nu o dată, dacă nu chiar de cele mai multe ori, o asumare tacită, rușinată, resemnată, a „stării de fapt”: evreitatea ca premisă de Înțelegere a lumii, ca șansă privilegiată de a-i scruta tenebrele, ipocriziile, amenințările, maleficul. Din clipa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea, accesibilitatea cognitivă, încrederea în propriile judecăți evaluative). Pentru susținerea enunțurilor teoretice referitoare la criminalitate, justiție și poliție, am evocat rezultatele sondajelor de opinie publică naționale și internaționale (Eurobarometrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1995; Wolfgang et al., 1985). Unul dintre cei mai reputați cercetători ai domeniului, Mark Warr, profesor la Departamentul de Sociologie al Universității din Texas, consideră că „unul dintre cele mai importante elemente ale opiniei publice despre crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității)” (Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se poate trage concluzia că frica de victimizare criminală este o „frică obiectivă”. Conform datelor din New Europe Barometer (2005, 21) în fostele țări comuniste proporția persoanelor care au declarat că în ultimul an (ancheta s-a desfășurat în toamna anului 2004) nu au fost victime ale unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prezentării infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență de victimizare directă receptează cel mai intens mesajele mass-media despre crime (Gunter, 1987; Weaver și Wakshlag, 1985). Care este experiența victimală a românilor? Din ancheta asupra condițiilor de viață (AVOVI) realizată de Institutul Național de Statistică (2005, 79) rezultă că, în perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
răspândită”. Allen E. Liska și William Baccaglini (1990) au testat ipoteza că relatările despre infracțiuni din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic cercetările anterioare. Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald (1979) ajunseseră la alte concluzii privind relația dintre influența media și probabilitatea de victimizare. Studiul lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic cercetările anterioare. Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald (1979) ajunseseră la alte concluzii privind relația dintre influența media și probabilitatea de victimizare. Studiul lor, frecvent citat în literatura de specialitate, susține că atunci când vârsta, apartenența la gen și tipul de vecinătate sunt controlate (statistic), nu există nici o relație între vizionarea programelor TV și frica de victimizare criminală. Totuși, în zonele urbane cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre influența media și probabilitatea de victimizare. Studiul lor, frecvent citat în literatura de specialitate, susține că atunci când vârsta, apartenența la gen și tipul de vecinătate sunt controlate (statistic), nu există nici o relație între vizionarea programelor TV și frica de victimizare criminală. Totuși, în zonele urbane cu o rată ridicată a criminalității, frica era semnificativ mai mare la persoanele care urmăreau mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob și Glenn
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetării au mai arătat că între consumatorii TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cultivă” frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de culoare (femei și bărbați) erau prezentate cel mai frecvent ca victime. Totuși, nu s-a constatat un efect de inducere a fricii de victimizare criminală mai puternic la aceste grupuri de persoane. Wesleey G. Skogan și Michael G. Maxfield (1981), citați de Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 145), au cercetat relația dintre „vulnerabilitatea” în eventualitatea unui atac - opusă riscului de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atac criminal. În fine, Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 342) au studiat „efectul media” asupra fricii de criminalitate pe un eșantion de 2.092 de adulți din Florida. Controlând statistic vârsta, apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-a ajuns la concluzia că între frecvența vizionării programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
măsură, acest interes în creștere se datorează programului OMS de reducere a violenței, dar și statisticilor alarmante care prezintă familia ca pe un teritoriu cu risc major pentru sănătatea și chiar pentru viața membrilor săi. În special viziunile feministe, evidențiind victimizarea femeilor și a copiilor în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele specifice ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentele traumatice sunt retrăite; restrângere, aplatizare a afectelor; scăderea interesului pentru activități de recreere și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența comunitară se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența comunitară se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]