651 matches
-
ZEP, față de 15% în afara ZEP; • 19,5% dintre elevii din ZEP spun că "au fost amenințați pentru a da ceva", față de 11% în afara ZEP, iar 58,5%, față de 50%, că li s-a furat ceva. La nivelul simplei frecvențe a victimizărilor, elevul unei școli din ZEP riscă efectiv mai mult decât elevul din afara ZEP. Mergând mai departe și am văzut cât de important este acest lucru -, dacă asociem tipurile de victimizare, putem izola prin clasificare automată o categorie de victime: elevii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
li s-a furat ceva. La nivelul simplei frecvențe a victimizărilor, elevul unei școli din ZEP riscă efectiv mai mult decât elevul din afara ZEP. Mergând mai departe și am văzut cât de important este acest lucru -, dacă asociem tipurile de victimizare, putem izola prin clasificare automată o categorie de victime: elevii "supravictimizați" care pot asocia toate tipurile de victimizare și care se încaieră și sunt loviți mult mai des. Or, această ultimă categorie este net mai numeroasă în ZEP, chiar dacă, așa cum
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai mult decât elevul din afara ZEP. Mergând mai departe și am văzut cât de important este acest lucru -, dacă asociem tipurile de victimizare, putem izola prin clasificare automată o categorie de victime: elevii "supravictimizați" care pot asocia toate tipurile de victimizare și care se încaieră și sunt loviți mult mai des. Or, această ultimă categorie este net mai numeroasă în ZEP, chiar dacă, așa cum vom vedea, nu se compară cu cea din gimnaziu. Elevii supravictimizați sunt peste 16% în ZEP, față de 11
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt loviți mult mai des. Or, această ultimă categorie este net mai numeroasă în ZEP, chiar dacă, așa cum vom vedea, nu se compară cu cea din gimnaziu. Elevii supravictimizați sunt peste 16% în ZEP, față de 11% în afara ZEP. În plus, intensitatea victimizărilor variază în funcție de apartenența socială a școlilor. Dacă 18,2% dintre elevii supravictimizați în școlile obișnuite consideră că există "foarte multă violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Rezultatele din școala elementară franceză, obținute printr-o anchetă pe bază de chestionar referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată din cauza conformismului copilăresc. Putem să respingem această obiecție. În realitate, după cum sunt în școala elementară sau în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cea mai importantă. Totuși, axa a doua, chiar dacă explică numai 18,4% din varianță, este importantă pentru subiectul nostru, deoarece principala contribuție la această axă este variabila "violență percepută". Prima axă rezumă bine climatul școlar și (una dintre corelațiile esențiale) victimizarea. Cu cât cerculețele care reprezintă fiecare unitate școlară sunt mai la dreapta figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai în josul figurii (de fapt, al axei 2
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
contribuție la această axă este variabila "violență percepută". Prima axă rezumă bine climatul școlar și (una dintre corelațiile esențiale) victimizarea. Cu cât cerculețele care reprezintă fiecare unitate școlară sunt mai la dreapta figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai în josul figurii (de fapt, al axei 2), cu atât mai puternic este sentimentul de securitate exprimat de variabilele "violență percepută, agresivitate elevi-profesori și perceperea cartierului". La stânga, fără nici o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantion de 9 073 de elevi. Pentru a facilita lectura, vom preciza sub fiecare tabel dacă e vorba de eșantionul redresat, de eșantionul total sau de un eșantion diferit (de exemplu, incluzând eșantioanele din 1998 și 2000). Climat școlar și victimizare în gimnaziu: o evoluție medie limitată În limitele eșantionului nostru, credem că putem afirma că, la nivel global, gimnaziul a cunoscut o degradare medie limitată a climatului, legată în primul rând de o anumită scădere a percepțiilor pozitive despre imaginea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
părea minoră, dar în cifre ea înseamnă zeci de mii de indivizi, dacă o raportăm la populația totală de elevi. Majoritatea gimnaziștilor se simt în siguranță, chiar dacă putem deja emite ipoteza unor rezultate variate în funcție de tipurile de școli și de victimizări. În medie, numărul victimelor a prezentat totuși o tendință de diminuare evidentă. Astfel, numărul elevilor care declarau că au fost extorcați a scăzut clar între 1995 și 2003, ajungând de la 9,2% dintre elevi la 6,1%, ceea ce înseamnă o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în general, chiar dacă nu ne putem mulțumi, desigur, cu această scădere, oricât ar fi de interesantă. Totuși, dincolo de aceste cifre promițătoare și cum am constatat deja în anchete cantitative și calitative realizate începând din 1998 (cf. Debarbieux et al., 2002), victimizarea pare să-și fi schimbat natura și intensitatea. Victimele din 2003 trăiesc o violență considerată mult mai puternică decât în 1995. Este mai ales cazul victimelor extorcării. Tabelul 37. Evoluția perceperii violenței de către elevii de gimnaziu victime ale extorcării (eșantion
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victime ale extorcării considerau că violența este foarte prezentă în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violenței (foarte mult și mult), în timp ce ceilalți se mențin la puțin sub 16% fără diferență statistică. Pe scurt, diferența a ajuns de la 6% la 13%: este o creștere foarte semnificativă. Acestei diferențe de cliamt îi corespunde și o diferență în victimizare, parțial în termeni de frecvență și la nivelul intensității și victimizărilor asociate. La nivelul frecvenței, există o diferență reală în ce privește extoracrea, dar nu foarte mare: 5,4% dintre elevi sunt extorcați în școlile obișnuite și 7,2% în ZEP. Remarcabilă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sub 16% fără diferență statistică. Pe scurt, diferența a ajuns de la 6% la 13%: este o creștere foarte semnificativă. Acestei diferențe de cliamt îi corespunde și o diferență în victimizare, parțial în termeni de frecvență și la nivelul intensității și victimizărilor asociate. La nivelul frecvenței, există o diferență reală în ce privește extoracrea, dar nu foarte mare: 5,4% dintre elevi sunt extorcați în școlile obișnuite și 7,2% în ZEP. Remarcabilă este mai ales prezența mult mai puternică a injuriilor rasiste în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ZEP obișnuite și 30% din școli sensibile se plâng de o relație proastă cu profesorii. Sentimentul de insecuritate crește de asemenea: 16%, 34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele defavorizate. Efectul școlii Chiar dacă variația victimizării în funcție de climatul școlilor este marcată social, ea nu este determinată absolut, încât la nivel de gimnaziu, ca și în școala elementară, unele unități au uneori reușite peste așteptări. În eșantionul nostru din 2003, există o puternică diferență legată de calificarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar spațiile sociale nu mai erau spațiile nimănui, în afară de micii tirani în devenire, care-i țineau pe cei mai slabi sub dominația fricii. În 2003, având un nou director, acest gimnaziu beneficiază de o ambianță în mare măsură pozitivă, iar victimizările sunt rare: s-a alăturat celor mai liniștite școli, depășind chiar rezultatele unei școli din apropiere pentru care era până atunci un contrast negativ, permițându-i să atragă clasele mijlocii ale cartierului. Noua echipă, cu ajutorul unor profesori vechi, a lucrat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să fie una foarte riscantă. Într-o măsură mult mai mare decât școala elementară, gimnaziul este rezultatul mediului său socio-economic. Nu este un fapt specific învățământului francez: în SUA, de exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o măsură mult mai mare decât școala elementară, gimnaziul este rezultatul mediului său socio-economic. Nu este un fapt specific învățământului francez: în SUA, de exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales în școlile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales în școlile sensibile, chiar dacă, totuși, o parte importantă a elevilor din zonele populare continuă să aibă încredere în profesorii lor. Însă această parte descrește, pe măsură ce se înmulțesc victimizările și se adâncește distanța socială, care este alimentată de modul de recrutare a profesorilor din învățământul secundar. Instabilitatea echipelor este mai frecventă în zonele urbane defavorizate. În Franța, ea este legată de un mod de administrare învechit și "corporatist"45
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre Statele Unite... Ea se produce și dinspre școlile populare. Efectul instabilității echipelor, determinată de recrutarea națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai intense. Evaluarea planului Allègre de către noi a demonstrat-o: mijloacele suplimentare nu servesc la mare lucru când turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O anchetă americană de mare amploare (două sute treizeci și patru de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O anchetă americană de mare amploare (două sute treizeci și patru de școli secundare) (Soule et al., 2003) ne arată că turnover-ul echipelor didactice este factorul cel mai corelat cu o diferență a victimizărilor mult înaintea oricărui alt factor personal sau familial. Desigur, noua noastră anchetă aduce și dovada că este posibilă o reacție la nivel local. Din nefericire, ceea ce este adevărat pentru câteva unități nu este, în limitele eșantionul nostru, adevărat în masă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parte, o relativă reușită în școala elementară, reușită care ni se pare cu atât mai remarcabilă cu cât a tins să compenseze inegalitatea "sociologică" în fața riscului de a fi victimă. De cealaltă parte, o accentuare a acestei inegalități și menținerea victimizărilor la un nivel suficient de ridicat ca să fie îngrijorător. Rezultatele provizorii ale anchetelor comparative în curs de analizare arată, de altfel, că Franța este mai degrabă prost plasată în raport cu multe alte țări în ce privește victimizarea și degradarea climatului școlar (Blaya, 2003
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
accentuare a acestei inegalități și menținerea victimizărilor la un nivel suficient de ridicat ca să fie îngrijorător. Rezultatele provizorii ale anchetelor comparative în curs de analizare arată, de altfel, că Franța este mai degrabă prost plasată în raport cu multe alte țări în ce privește victimizarea și degradarea climatului școlar (Blaya, 2003; Debarbieux, 2005). De ce un asemenea eșec? ce lecții sunt de reținut? Vom răspunde pe scurt, căci propunerile pe care le vom avansa au fost suficient pregătite de conținutul cărții și în special de capitolul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Această lipsă a formării și acest conservatism ideologic au drept consecință imposibilitatea de a incorpora rutine de prevenție în practica obișnuită. Or, cum am văzut, aceste rutine pedagogice sunt una dintre condițiile indispensabile pentru protecția împotriva agresiunilor și pentru reducerea victimizării elevilor (Galloway și Rolland, 2005). Privat de sprijinul comunitar, fără nicio rutină pedagogică eficace, cum să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei, de exemplu mai rău decât vecinii de peste Canalul Mânecii, și aceia totuși prea solicitați (Blaya
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
niște opoziții ideologice sterile și descurajatoare. Evaluarea măsurilor și politicilor publice sunt din ce în ce mai convins pe plan internațional, nu doar francez trebuie realizată de echipe independente, cu adevărat independente. Lucru valabil și pestru strudiul frecvenței violenței în școli (anchete naționale de victimizare regulate): nu administrația trebuie să facă singură această contabilizare (chiar dacă o parte a acesteia îi aparține), cu atât mai puțin să-și evalueze propriile politici! Dar nu putem decât să visăm, dat fiind sprijinul tot mai mic de care se
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]