744 matches
-
mutația, bine cunoscute astăzi geneticienilor și biologilor, operează în sensul conservării tipului specific speciei și nu transformării lui. Au, prin urmare, un efect de prezervare a caracterelor specifice speciei, adică a acelor caractere care o definesc ca entitate în lumea viețuitoare. Astfel recombinarea genetică, în fapt reasortarea și redistribuția materialului genetic provenit de la cei 2 gameți, prin cele 3 tipuri: genomică (unirea gameților), cromozomială (după fecundare, ce permite o variabilitate extrem de largă) și genică (între genele perechi, care permit o variabilitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
țin de specia la care ne referim și numai în cadrul ei există variații adaptative funcție de exigențele mediului de viață. Atât morfologia vitală cât și fenomologia vitală presupune structuri și mai ales mecanisme ce se întâlnesc la întreaga scară a lumii viețuitoare. Legat de același aspect, ca modalitate optimă în îndeplinirea unui scop, darwiniștii supralicitează etapele dezvoltării embrionare a omului în sintagma „ontogenia rezumă filogenia”, cu alte cuvinte evoluția spre ființa umană trece prin etape intermediare care ar demonstra transformismul. Astfel prezența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spre ființa umană trece prin etape intermediare care ar demonstra transformismul. Astfel prezența coccisului (rudiment al cozii), pilozității (lanugo) la făt, straturile epidermice dispuse ca solzii de pește, ar fi mărturii ale fazelor intermediare pe care le-a cunoscut lumea viețuitoare până la apariția omului. Se eludează și aici, pe de o parte faptul că în 2/3 din lumea viețuitoare (bacterii, protiști, fungi și plante) fenomenul nu se întâlnește, iar pe de altă parte dacă afirmația ar corespunde adevărului ar însemna
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la făt, straturile epidermice dispuse ca solzii de pește, ar fi mărturii ale fazelor intermediare pe care le-a cunoscut lumea viețuitoare până la apariția omului. Se eludează și aici, pe de o parte faptul că în 2/3 din lumea viețuitoare (bacterii, protiști, fungi și plante) fenomenul nu se întâlnește, iar pe de altă parte dacă afirmația ar corespunde adevărului ar însemna că întreruperea evoluției embrionului la un anumit stadiu filogenetic: vierme, pește, reptilă, maimuța, ar apare un animal corespunzător stadiului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
realizează un adevărat endocrinostat, esențial pentru viața individului. Chiar apendicile cecal, invocat încă de neodarwiniști, este un organ limfoid cu rol în apărarea digestivă locală și cu potențial de refacere a structurii cecale în anumite circumstanțe. Iată așadar că ființele viețuitoare în general și speciile care populează pământul, depășesc cu mult cadrul prin care materialismul a încercat să le explice, cu toată încercarea darwinistă de a-i demonstra evoluția prin transformarea speciilor din una în alta. De-a lungul timpului istoric
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i demonstra evoluția prin transformarea speciilor din una în alta. De-a lungul timpului istoric, de când omul a fost capabil să-și înțeleagă natura, observația atentă a arătat că viața nu a apărut spontan, ci ca urmare a evoluției ființelor viețuitoare în cadrul speciilor, ca un proces continuu de regenerare a vieții. În egală măsură, de-a lungul a mii de ani nu s-a observat transformarea nici unei specii în altă specie pe Terra, ci doar subspecii sau rase, care nu sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ființa nemărginită’’. Fără prejudecată, aplicând metoda experimentală, logica științifică și dovezile științifice acumulate de-a lungul timpului, Paulescu reușește să demonstreze fără echivoc că: așa cum în materia brută energia este agentul (cauza) care produce efectele cunoscute, tot așa în lumea viețuitoare, supuse unei finalități precise, trebuie să existe un agent (cauză) care să determine evoluția ei. Prin aceasta Paulescu conferă creaționismului calitatea științifică care, chiar dacă nu poate fi demonstrată experimental prin probă sau contraprobă, ea nu contravine nici unui fapt bine stabilit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoaște. Chiar dacă pe alocuri gândirea paulesciană pare că preia conceptul biblic privind apariția și evoluția vieții pe pământ, calea demonstrației științifice nu este părăsită. Mai mult, Paulescu face uz de numeroase fapte de observație care acoperă întreaga paletă a lumii viețuitoare și citează o bibliografie extrem de bogată de nume ilustre în domeniul biologiei, și nu numai, care nu numai că recunosc finalitatea, ci îi recunosc și caracterul voit, coordonat, supus voinței unei inteligențe superioare. Creaționismul științific se deosebește net de creaționismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
imutabilă, așa cum o demonstrează faptele de observație, genetica și logica științifică. Ceea ce se reproșează tendențios creaționismului științific ar fi, în opinia lui Raven și Johnson, următoarele: - Nu ar fi susținut de nici-o observație empirică. Ori creaționismul demonstrează clar că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală, elemente proprii și caracteristice lumii viețuitoare, întâlnite la orice nivel de dezvoltare a vieții. - Principiile creaționismului științific nu ar porni de la observație așa cum se întâmplă în toate ramurile științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la faptele de observație culese din natură, supuse apoi analizei științifice
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialiști atei), Nae Ionescu, Petre Țuțea (naționaliști creștini) și Lucian Blaga (creatorul Marelui Anonim) ca să nu cităm decât câteva exemple. Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a gânditorilor erau departe de a cunoaște natura umană și în general natura lumii viețuitoare, în ceea ce are esențial ca structură și funcție, capacitate de adaptare și supraviețuire, a acelor trăsături caracteristice și distinctive care o guvernează, a finalității biologice care operează cu fiecare individ, fără cunoștința individului și independent de voința sa. Era cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acte de creație și că, de pildă, rațiunea, conștiința și voința, ca și instinctele nu pot fi reduse la materia brută. Aceste fapte presupun o componentă imaterială a vieții, capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om dotat cu facultatea de a înțelege și raționa. Pentru că necunoașterea omului și în general a legităților care guvernează lumea viețuitoarelor pot condu ce la elaborări defectuoase și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
istorică a societății umane de la începuturi până astăzi, pe care Paulescu a încercat să o surprindă în termeni critici, de pe poziția cercetătorului, savantului, gânditorului și, înainte de toate, a cunoscătorului în detaliu a naturii umane integrată în marea familie a lumii viețuitoare, încercând, în același timp, să o asimileze unui sistem filosofic unitar și viabil. Or această întreprindere nu este posibilă fără a cunoaște resorturile profunde ale vieții, la care se ajunge pornind de la ceea ce se cunoaște pentru a explora necunoscutul, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în natură sunt mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru provizii și încăperi pentru refugiu în caz de pericol. Acest instinct culminează în cazul omului, unde intervi ne rațiunea, cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este posibilă. Planta de pildă, are nevoie de un mic teritoriu în care să-și înfingă rădăcinile pentru a-și lua apa și sărurile minerale, un mic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și decurge dintr-un proces mental cu alegerea unei variante din mai multe alternative. Și aici este nevoie de o anumită dezvoltare ontogenetică a sistemului nervos care presupune: raționament, judecată și discernământ, facultăți caracteristice doar omului și nu celorlalte ființe viețuitoare; - curentul umanist - pleacă de la concepția că dinamica proceselor cerebrale face pe om ca în fiecare moment să se autoactualizeze pentru realizarea deplină a propriilor posibilități, în satisfacerea setei de cunoaștere și împlinire. Abraham Maslow (170), unul dintre fondatorii acestui din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi decât rezultanta confruntării permanente a celor trei ipostaze sub care se află omul; biologică - adică sinele; socială - adică eul; cultural- spirituală - adică supraeul. Biologia ultimilor decenii demonstrează fără echivoc că în fapt comportamentul uman, și în general al ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Natura instinctuală a conflictelor sociale Să vedem acum, din această perspectivă, care ar fi natura conflictelor sociale. Prima constatare ar fi că omul, făcând parte integrantă din natură, nu poate face excepție de la legile care o guvernează. Ca orice ființă viețuitoare are necesități biologice a căror satisfacere condiționează existența individuală. El nu poate trăi fără să respire, deci fără să-și asigure necesarul de oxigen pentru nevoile proceselor metabolice. Nu poate trăi fără să-și asigure nutrientele de bază necesare întreținerii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întreținerii, creșterii, dezvoltării și susținerii reacțiilor metabolice furnizoare de energie, nutriente pe care și le asigură din mediul înconjurător. Toate aceste necesității sunt obiective, vitale pentru om, motiv pentru care ele sunt asigurate prin instincte, întocmai ca la toate ființele viețuitoare. Pentru a pătrunde în sfera conflictelor sociale Paulescu simte nevoia și reușește să demonstreze că există așa zisele conflicte nesociale, firești, înscrise în legile naturii, motiv pentru care el le consideră naturale. Aceste conflicte au loc între speciile de animale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria între doi indivizi de sex opus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoscut decât doar de revoluția bolșevică cu aproape 150 de ani mai târziu. În totală necunoaștere a naturii umane J.J. Rousseau pleacă, în dezvoltarea utopiilor sale, de la niște enormități care contrazic în totalitate ceea ce natura a sădit în fiecare ființă viețuitoare. Iată câteva mostre care demonstrează cu prisosință acest lucru. Omul ar fi singura ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe toate. Refuză astfel pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]