12,368 matches
-
titanica sete de frumuse?e" a poetului demiurg ce Înnobileaz? prin gândirea ?i sensibilitatea să metafizic? orice col? al universului, alteori „tentativă conținu? de a cosmiciza spa?iul", n?scut? din „instinctul creator, demiurgic", din dorin?a de a da via?? oric?rui spa?iu inert, de a crea in-creatul prin „originalitatea, ineditul, for?a creatoare" a geniului s?u poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmic?, pierdut? Într-un timp imemorial „pe când fiin?? nu era, nici nefiin??, / Pe când totul era lips? de via????i de voin??, / Când nu seascundea nimic, de?i tot era ascuns.../ Când p?truns de sine Însu?i odihnea cel nep? truns", cănd „umbră celor nef?cute nu-ncepuse-a se desface, /? i În sine Împ?cât? st?pânea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
De atunci r?sare lumea, lun?, soare ?i stihii... De atunci ?i pan? ast?zi colonii de lumi pierdute Vin din sure v?i de chaos pe c???ri necunoscute ??i În roiuri luminoase izvorând din infinit Sunt atrase În via?? de un dor nem? rginit". („Scrisoarea I") Luna, soarele, „coloniile de lumi pierdute", „roiurile luminoase izvorând din infinit" reprezint?, la nivel cosmic, cercuri succesive ale devenirii, Întruparea În forme concrete ale esen?ei. De altfel, forma perfect?, ideal?, prin care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ea expresiei artistice, ci ?i de „Îmbinarea nivelului sonor, morfo-sintactic cu sensul semantic dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i pasiunile ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri poetice, complex organizate În ceea ce N. Bomher numea „re?eaua de imagini mitice" se identific? atât de mult cu universul spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ale umbrei" . Luna de?ine astfel, În contextul crea?iei eminesciene, una dintre cele mai revelatoare for?e expresive; acesteia „cerul Îi asigur? escorta comorilor sale, sfântă bog??ie a astrelor, atunci când se Înf????eaz? peste lume spre a da via?? stinselor Întinderi de ape, izvoarelor tainice ce a?teapt? chemarea ei magic? pentru a-?i aruncă În Înalt scânteia ???nirii lor; spre a broda cu perle iarbă de pe maluri, spre a face sclipitoare de pâlpâiri ?i reflexe masă dens? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dând via?? gândului (intui?iei, cunoa?terii pure) ?i Întunecând suferin?ele (patimile inutile izvorâte din „voin?a ce c??? uze?te fiin?a uman?"): „ Lun?, tu, st?pân-a m? rii, pe a lumii bolț? luneci ?i gândurilor dai via??, suferin?ele Întuneci". Luna este cea care aduce, În gândul b?trânului dasc?l, „din noaptea amintirii", fiorul metafizic al tabloului cosmogonic. Sub razele pline de lini?te ?i splendoare ale astrului nocturn, risipite „peste-a tomurilor bracuri", „cuget?torul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie religioas? aceast? „dram? a devenirii cosmice" : „Pe când luna str?luce?te peste-a tonurilor bracuri Într-o clip?-lpoart? gândul Înd???ț cu mii de veacuri, La-nceput, pe când fiin?? nu era, nici nefiin??, Pe când totul era lips? de via????i voin??, Când nu s-ascundea nimic, de?i tot era ascuns... ". Lui Îi atribuie poetul „rolul de con?tiin?? a universului incon?tient, de centru spiritual al lumilor, al c?rui cifru Îl st?pane?te prin În?elegerea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
existen?ei". „Imagine-cheie a viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare ?i transfiguratoare" , impresionând nu numai prin for?a sugestiv? a spa?iului poetic c?ruia Îi d? via??, dar ?i prin pluralitatea simbolurilor pe care le comunic?. Privit? din perspectiv? cosmic?, ea reprezint?, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste) " considerat de Arghezi unul dintre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf?r, se stinse o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d???toare de via?? este un Înger care, desprinzându-se din l?că? ul s?u ceresc, coboar? pe p?mânt pentru a da via?? „corpului de lut" al omului pe care ?i-1 alege, Insufle?indu-1 „cu-al gândurilor aripi", cu „graiul dulce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d???toare de via?? este un Înger care, desprinzându-se din l?că? ul s?u ceresc, coboar? pe p?mânt pentru a da via?? „corpului de lut" al omului pe care ?i-1 alege, Insufle?indu-1 „cu-al gândurilor aripi", cu „graiul dulce În pieptul lui cel mort". Cand „candela vie?îi" I?i va fi durat timpul ????zit de astre, atunci Îngerul o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care Inc? ochi de om n-a v?zut-o ?i al ??rei parfum umple totu?i lumea... Pentru acela care a sorbit m?car o singur? dat? parfumul florii albastre, pentru acela nu mai vine ceas de lini?te În via?a această [...]. Iubirea e parfumul florii albastre care umple Întreaga lume ?i În orice fiin?? pe care o iubi?i din toat? inima a?i g?sit floarea albastr?". (Fr. Spielhagen „ Naturile problematice ") Simbol tainic al „norocului care umple Întregul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rotind al apelor, fiorul cosmogonic al Începutului lumii; trunchii „veciniei" ai copacilor poart? sub coaj? suflete, „evocând" cu a glasului lor vraj? „mituri" din timpuri str? vechi; izvoarele aduc, cu undele lor harnice, licurind printre pietre, apa vie ????toare de via?? ve?nic?. În acest ț?ram paradisiac, floarea albastr? devine un „atribut magic" , „umplând Întreaga lume" cu parfumul ei. Simbol al iubirii pure, ea este purtat? de față de Împ?rât la nunta sacr?: „Astfel, vine ml? dioas?, trupul ei frumos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
vie?îi mele. În zadar râuri de soare Gr???de?ti-n a ta gândire ??i câmpiile asire ?i Întunecată mare; Piramidele-nvechite Urc?-n cer vârful lor mareNu câtă În dep?rtare Fericirea ta, iubite! " (Floare albastr?) Uitând de via?a fugar? din jurul s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele, cufundânduse În lumea fanteziei, a „cerurilor nalte", de necuprins pentru iubita ce-i repro? eaz? acest refugiu În lumea „râurilor de soare", a câmpiilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului: „ Fiind b?iet, p?duri cutreieram ?i m? culcam
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
bălăcărească, o sa o țină că aia cu Roșia Montană și o să facă fâs, dar ți-ai băgat tu în cap că nu-i lucru curat și se întorc moșierii și o să-ți pună botnița când o să muncești la ei la vie. Măcar ai învățat la scoala Desculț, de Zaharia Stancu. EA: Iar, cu vorbe mari. Nu ți-am spus că am făcut la seral? Teza ne-a ales-o proafa, de dat pe acolo nu, ca munceam în atelier și la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pacoste.A băgat mâinile în buzunare și le-a întors pe dos.A constatat ca nu i-a mai ramas niciun ban și s-a întrebat retoric: "Și acum,ce fac? Cum îl ar ?! Cu cel semăn ?!"... „-Am avut o vie lângă Huși, Mi-a spus moșneagul pe la poartă. Senil,a luat în mână un țăruș; -A fost ea vie,dar acu' e...moartă”.(I.T?). “Nu știu ce e durerea căci n-am cunoscut plăcerea,nu plîng căci n-am rîs niciodată
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
agrozootehnice cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
care scria "De vânzare". Uite ce noroc pe mine! Parcă mașina, deschise portița și intră. Îl întâmpină, în prag, o bătrânică. I se păru puțin cam amețită, căci toată zona era de pomi fructiferi, majoritatea pruni, meri și viță de vie. Ajunse repede cu bătrâna la o învoială, la un preț convenabil ce cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la temelie. După ce făcură actele și-i plăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în liniște, ca să iasă treabă bună, stabilind ca totul să fie gata pe la începutul lui martie, când s-o întoarce de la București. Strânse, împreună cu Carmen și cu câțiva copii, ce era prin livadă și strugurii de pe cele două sfori de vie, păstră pentru el câteva lădițe cu mere, pere și prune, duse câteva lădițe cu mere și struguri la școala din sat, împărți și la copiii care-l ajutaseră și ce rămase slavă Domnului rămăsese destul conveni cu Carmen să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și era așteptat de toată familia. Fetele s-au bucurat, i-au sărit, din prag, de gât și când a început a pune în hol lăzile cu fructe și struguri, ce au umplut casa de parfum proaspăt de livadă și vie, bucuria lor a fost de nespus. Camelia a fost mai potolită. Nu putea să-i ierte atâtea luni lăsată singură cu fetele și cu grijile casei. Nu i-a reproșat nimic, remarcând doar, ușor ironică, faptul că și piața din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
La început de septembrie, pădurea prinse a rugini, Ana nu mai înceta cu desenele, poamele din livadă erau coapte. Cei de la mare se întorseseră la București și plănuiau să treacă două-trei zile pe la Bucura, să ajute la culesul livezii și viei. Petre îi anunță că doar după prima brumă se trece la recoltat și că la sfârșit de săptămână va veni cu Ana la București, că urmează să se deschidă școala. Ana își luă rămas bun de la trandafiri, de la nuc, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009). Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi și Între Pâraie (lângă Trestioara), la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]