574 matches
-
fi și un sistem de avertizare pentru păsări, astfel evitând distrugerea pânzei. Îndată ce victima se încurcă printre fire, păianjenul o învelește intr-un cocon de mătase și o aduce în centrul pânzei. Consum diferite insecte zburătoare: albine, fluturi, molii, lăcuste, viespe. Regiunile tropicale și subtropicale în care habitează acestă specie sunt caracterizate de temperaturi înalte. De acea Nephila clavipes posedă unele adoptări pentru a evita supraîncălzirea. Cuticula de culori deschise, galbe și alb, reflectă lumina soarelui, iar forma cilindrică și lungimea
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
rupă un creion. Veninul scorpionul imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare de animale, inclusiv alți scorpioni, păianjeni, viespe parazite, păsări, reptile și amfibieni, mamifere (cum ar fi maimuțe, manguste și diferite rozătoare). Scorpionii imperiali nu manifestă canibalism, nu se mânânc unii pe alții. Scorpioni imperiali nu par să aibă un dans sau ritual de împerechere. Gestația durează 9-18
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
cu chelicerele. Acești păianjeni vânează diferite insecte acvatice sau semiacvative, cei mai mari și mai norocoși prind și pești mici . Prădătorii principali ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din familia Pompilidae parazitează acești păianjeni. Ele efectuează o înțepătură pentru paraliza păianjenul, apoi depun ouăle în opistosomă. După eclozare, larvele viespei consum păianjenul de viu, din interior. O tehnică de a nu fi parazitați constă în scufundarea păianjenului sub
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din familia Pompilidae parazitează acești păianjeni. Ele efectuează o înțepătură pentru paraliza păianjenul, apoi depun ouăle în opistosomă. După eclozare, larvele viespei consum păianjenul de viu, din interior. O tehnică de a nu fi parazitați constă în scufundarea păianjenului sub apă. Totuși, unele viespi înțeapă rapid păianjenul sub apă și îl trag la suprafață. Dimorfismul sexual se manifestă prin dimensiunile mai mari
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
parazitează acești păianjeni. Ele efectuează o înțepătură pentru paraliza păianjenul, apoi depun ouăle în opistosomă. După eclozare, larvele viespei consum păianjenul de viu, din interior. O tehnică de a nu fi parazitați constă în scufundarea păianjenului sub apă. Totuși, unele viespi înțeapă rapid păianjenul sub apă și îl trag la suprafață. Dimorfismul sexual se manifestă prin dimensiunile mai mari ale femelei. Împerecherea este urmată de canibalism, femela mâncând masculul. Unii masculi cad victime femelelor care pretind că sunt interesate de acuplare
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
musca în peștera. Ea s-ar fi născut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că s-ar fi născut în copaci, sau într-o buruiana din împrejurimile Golubacului. Gură peșterii este de forma ovala cu diagonale de 8 și 4 m. blocată în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
imagistica medicală (agenți de contrast) au cauzat reacții în 1% din cazuri. Agenții de contact de nouă generație, cu osmolaritate redusă, provoacă reacții în 0,04% din cazuri. Veninul eliberat în urma înțepăturilor sau mușcăturilor de insecte de genul albinelor și viespilor (Hymenoptera) sau ploșnițelor (Triatominae) pot cauza anafilaxie. În caz de reacții anterioare la venin, manifestate în afara zonei din jurul înțepăturii, riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat. Totuși, jumătate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
aceasta este imposibil, pot exista tratamente care fac corpul să nu mai reacționeze la un alergen cunoscut (desensibilizare). Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri de Hymenoptera reușește să desensibilizeze 80-90% din adulți și 98% din copii contra alergiilor la albine, viespi și furnici roșii. Imunoterapia orală poate reuși să desensibilizeze unii pacienți pentru anumite mâncăruri, incluzând laptele, ouăle, nucile și arahidele; totuși aceste tratamente au efecte adverse serioase. Desensibilizarea este de asemenea posibilă pentru multe medicamente, totuși pentru cei mai mulți se recomandă
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
puternic și plantele sunt angajate într-o nebunie a creșterii, comportându-se asemeni pădurilor tropicale. Ele au ocupat toate nișele ecologice de pe pământ și din aer, doar descendenții a patru specii de insecte reușind să supraviețuiască: dragonii zburători (evoluați din viespi), un soi de albine, un soi de furnici și un soi de termite. Alături de ele, urmașii omenirii au ajuns la o cincime din actuala înălțime, toate celelalte animale fiind exterminate. Chiar și oamenii se află în pragul dispariției în pădurea
Sera () [Corola-website/Science/320753_a_322082]
-
Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
afirmă într-un feromon memorie că este a 333-a regină a dinastiei. Această federație se întinde în pădurea Fontainebleu, unde se luptă sau cooperează, după caz, cu o serie de alte specii de furnici, precum și cu termitele, albinele și viespile. Ea se războiește, de asemenea, și cu unele păsări și animale care îi atacă cetățile. După zborul de împerechere al sexuatelor, care are loc în primele zile călduroase, prințesele care supraviețuiesc construiesc noi cetăți în care își depun ouăle și
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
federații, mai cuprinzătoare ca precedenta. În cadrul ei, în afara prințeselor belokaniene care-și construiesc o cetate nouă, intră și alte specii de furnici, precum și o serie de insecte care i-au fost alături lui 103 683 în peregrinările ei: termite, albine, viespi, muște, scarabei-rinoceri sau chiar specii care nu aparțin insectelor, cum ar fi melcii. Spre deosebire de precedenta federație, în care fiecare cetate avea o specializare anume, 103 683 militează pentru răspândirea tuturor cunoștințelor și tehnologiilor descoperite (de către belokaniene sau învățate de la oameni
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
sentimentele. Ajunsă regină în Bel-o-kan, ea extinde federația belokaniană, căreia îi adaugă comunitatea utopică stabilită de 24 pe Insula Salcâmului, sistemul fundamentalist condus de 23, care vrea să impună religia Degetelor, precum și o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să fie aleasă regină. 103 683 pune apoi bazele unei cruciade pașnice, de proporții nemaivăzute, menită să pună bazele cooperării între rasa furniclor și cea a Degetelor. Delegația insectelor ajunge la timp pentru
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
creaturi se spawnează, ca și zombie sau Ochi Demonici, care vor ataca constant jucătorul până dimineață. La răsărit, toate dispar, chiar dacă atacă jucătorul. Creaturile de zi sunt limitate la mâzga (slime). Depinde de teren, mai pot apărea și viermi sau viespii. În fiecare seară este o șansă să apară o lună sângeroasă. De-a lungul lunii sângeroase, mai mulți monștrii vor apărea, de asemenea zombie, vor putea deschide ușile. Jucătorii pot chema de asemenea monștrii puternici (boși) ca si Ochiul lui
Terraria () [Corola-website/Science/325171_a_326500]
-
ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
entoparaziși pentru urechelnițe. O specie de muscă tachinidă "Triarthria setipennis" a fost folosită cu succes ca instrument de control biologic pentru urechelnițe pentru mai mult de un secol. "Ocytata pallipes", o altă muscă parazită prezintă caracteristici similare ca agent biologic. Viespea comună ("Vespula maculifrons") se hrănește cu urechelnițe când aceaste abundă. O specie de viermi,"Mermis nigrescens", este cunoscută ca parazit ocazional pentru urechelnițele care au consumat ouăle viemelui de pe plante. Cel puțin 26 de specii de ciuperci parazite din ordinul
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
al Festivalului Muzical Leith Hill din Dorking, festival la care va dirija până în 1953 când a predat bagheta dirijorală succesorului său, William Cole. În 1909 a compus coloana sonoră a unei piese de teatru de la Cambridge, o producție a piesei "Viespile" a lui Aristofan. În anul următor a înregistrat primul său succes public prin premiera lucrărilor "Fantezie pe o temă de Thomas Tallis" și a simfoniei corale "Simfonia mării" (Simfonia nr. 1). A înregistrat un succes și mai important cu "Simfonia
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Gheorghe Dinică a primit în 1987 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile principale din filmele "Figuranții", "Cuibul de viespi" și "Secretul lui Nemesis". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Secretul lui Nemesis" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , scenariul fiind scris de „cel mai eficient propagandist prin
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior, această consoană va evolua în [gʷ], apoi în [ɡ]: "werra" > "gwerra" > fr. mod. "guerre" „război”. Și în cuvinte latinești, [v] inițial de cuvânt este interpretat sub influență germanică drept [w]: > "wespa" > fr. mod. "guêpe" „viespe”. Alt vestigiu germanic este h aspirat, pronunțat în perioada împrumutării [h] și dispărut ulterior din pronunțare, de exemplu în cuvântul "la hache" „toporul”. H a apărut și ca inițiala unor cuvinte de origine latină, precum "haut" „înalt”, sub influența cuvântului
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
dar sunt creaturi agresive care nu au obiective mai mari decât propagarea speciei lor și distrugerea vieții, care ar putea reprezenta o amenințare (în filmul Prometheus rasa a fost proiectată ca o armă biologică de o rasă avansată). Ca și viespile sau termitele, „alien”-ii sunt eusociali, cu o singură regină fertilă care reproducere o castă de războinici. Ciclul de viață biologic al „alien”„”-ilor implică implantarea traumatică de larve parazite în interiorul gazdelor vii, care la maturitate erup din pieptul gazdei
Alien (personaj fictiv) () [Corola-website/Science/332682_a_334011]
-
prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături științifice cu Iașul și Chișinăul. Profesorul Teodosie Perju a
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Vasilescu și Mircea Daneliuc în Probă de microfon Efervescența, vitalitatea și naturalețea ei au cucerit publicul în filme precum Gloria nu cântă (1977), Casa dintre câmpuri (1979), Probă de microfon (1980), Dece trag clopotele, Mitică? (1981), Glissando (1985), Cuibul de viespi (1987), Șobolanii roșii (1990), Cel mai iubit dintre pământeni (1993) sau în producții recente ca Legături bolnăvicioase (2006) și Q.E.D. (2013). În paralel, a jucat în numeroase spectacole pe scenele Teatrului Bulandra și ale Teatrului Evreiesc. În ultimii zece
Armand Assante, Derek Jacobi, Prințesa Clotilde Courau, Alain Delon și nume mari ale filmului românesc printre invitații TIFF-ului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105465_a_106757]