1,691 matches
-
religia împinge imperfecții bogătași hrăpăreți? - Ai rămas dator. Defectul principal al omului este ... ? - Că rupe echilibrul natural de ciclizare al hranei așa numitul lanț trofic. Orice ființă este un bucătar care în timpul cât trăiește prepară hrana pentru sine și celelalte vietăți. Chiar după moarte corpul devine o suculentă păpică. Întreruperea acestui ciclu natural poate duce la dispariția unor specii sau chiar la dispariția completă a vieții. Ori omul rupe acest ciclu prin aceea că nu admite a fi mâncat după moarte
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
caracter cu care, unii dintre noi, ne mai și mândrim chiar. Atât și nimic altceva mai special ar fi ca și motivație! Există oameni, după cum există și animale, care împrăștie doar răutate în jurul lor, dar, între aceste două categorii de vietăți, există și o foarte mare diferență, care trebuie neapărat punctată, căci este prea semnificativă: Spre deosebire de animalele care fac rău sub instinctul fricii și al apărării, oamenii, care fac rău, se mai și amuză sălbatic de suferințele victimei, iar când aceasta
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Mor păsările-n aer și cad că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
apropie îngerul. -Începeți! Îngerul ce-l protejase pe bărbat în timpul vieții, se ridică deasupra și desfăcu capacul sicriului, acoperind cu pulbere de stele trupul inert. Torța aprinse cercul, format din ierburile și plantele culese din zone neumblate de picior de vietate. Cartea misterelor s-a deschis singură și spiritul ei a descris faptele, urmând firul vieții bărbatului. Spectrul diafan plutea, cântând o melodie ireală. Ridică potirul cu apă vie, o apropie de buzele regelui nemișcat. Sunetele muzicii deveneau mai puternice, mai
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
S-a așezat în umbra bătrânei sălcii, relaxat și mulțumit. Curând a zvâcnit o plută unduind concentric apa. A ridicat. Peștișorul, ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce stii tu, măi vietate!?... Vezi, omul a născocit fel și fel de șiretlicuri și capcane să te înhațe, și-a făcut dușmani în toate ascunzișurile naturii, ia spune, tu, care ar trebui să le știi pe toate, e drept să mori așa, deodată, intoxicat
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
pământ ca la mine. În pași mititei-mititei, plecând de la un strat fierbinte de lavă, arid și practic aseptic, fără influență din afară, încep să răsară făpturi plăpânde și celule care se divid. Bacteriile descompun roca dură, apar licheni și alte vietăți ciudate, ba chiar și niște crabi minusculi, care numai în străfundurile pământului, unde nici lumină nu este, mai viețuiesc. Nu degeaba se spune că eu aș fi laboratorul lumii în aer liber! Așa mică și ciudată cum sunt, sunt un
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. Mergipe firul apei când nu merge nimeni mergi pe firul apei care curge cum curge dealul spre mare pierzându-se în câmpii verzui-galbene unde umblă visele desculțe mergi pe firul aerului care atinge vietățile și zorile în amorțire umbrele sufletului lipite de basmul lor mergi pe firul potecii care-și face loc între moloz clipă înfășurata în tăcere lumină de mâine rămâne neaprinsa potecile codrului se leagănă în delirul pianului Chopin mergi pe firul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cap ... - Știu eu multi, flăcăule ... Chiar și pe aceea care zice că ochii verzi niciodată să nu-i crezi. Și-a' tăi, dacă mă iau după Ruxandra me', îs di culoarea șopârlei, Ioane ... Și dispri șopârlă mai știu eu că vietatea asta își lasă coada slobodă la nevoie și pe-aici ți-i calea. Îi crește ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Articolele Autorului REVOLTA TERREI Când a văzut atâta nepăsare, Cu alură dezinvoltă, Cu o mare supărare, Iată Terra se revoltă! Cutremure pe continente, Mai multe ca-n Apocalipsă, Vulcanii produc evenimente, Parcă de astea ducem lipsă! Omul infim, ca orice vietate, Privește totul neputincios, Neștiind în care parte, Să știe că rămâne sănătos! Înalță multe rugăciuni, Înspre Divinul Creator, Care aduce stricăciuni, Pământului așa de răbdător. Referință Bibliografică: Revolta Terrei / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 499, Anul II
REVOLTA TERREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358649_a_359978]
-
numai la înălțimi, vom fi mereu cu ochii pe tot ce mișcă, nimeni nu ne va putea atinge, iar zborul ne va da plăcerile intense ale măreției și apropierea de divinitate... Eee? A doua zi, din apa lipsită de orice vietate se înălțară tot felul de vulturi, care pleșuv, care hoitar și, mai ales, condori. Mai erau și alte specii consumatoare de purici, ploșnițe, furnici, sau bondari, dar ele nu prea erau luate în seamă. Proveneau dintre săracii planetei care nu
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
comun un anumit lucru - la un anumit moment al vieții lor s-au oprit pentru o clipă și au analizat posibilele utilizări și recompense pe care le poate aduce capitalul propriu de timp. Cât credeți că muncesc furnicile, aceste mici vietăți care parcă muncesc tot timpul? Ei bine, cercetătorii au arătat că furnicile își petrec 70% din viață stând degeaba. Și asta pentru că își organizează foarte bine timpul. Sunt multe formule despre organizarea timpului. Din câte știu, nu există una care
O CHEIE SPRE SUCCES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344575_a_345904]
-
afară. Faci câmpurile să fie, De belșug, grele, Cum e oceanul de valuri Și cerul de stele. Doamne Dumnezeule, Iisuse Christoase, Lumea aceasta a sărbătoare Și a sufletul Tău miroase ! Tu ține-o, Doamne, în palmă, Cum ai ține o vietate, Și mângâi-o, Doamne, pe creștet, Cu bunătate ! Suflă peste ea, Atâta duh, Cât albastru Ai pus în văzduh ! RUGĂCIUNE PENTRU SORA MEA ! De ieri Sora mea s-a îmbolnăvit Și tatăl nostru, E tare mâhnit ! Doamne Dumnezeule, Tu care
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
femeii pe care marea o saltă de subțiori în aer. Deschideri de arce pe maluri spre dimineți în spațiul concav al răsăritului roșu scapără și umple golul din gânduri. Sunete în coloane dirijate spre cer îmbracă peisajul cu fluxuri de vietăți. Iubite pentru galbenul copt, semn al luminii lanurile de grâu se grabesc însetate spre fluviu, vântul din față încearcă să le oprească și în urma lor o femeie seceră razele lunii. Referință Bibliografică: O femeie seceră razele lunii. / Llelu Nicolae Vălăreanu
O FEMEIE SECERĂ RAZELE LUNII. de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344719_a_346048]
-
altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele, nevestele și frații! Zei ai Romei mândre, purtați cu grija înaltei cetăți, Faceți să cadă sub spadă și scut vietăți, Brațul roman să se întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e! A tuturor! A urmașilor ... Puternici zei și zeițe cuprinse de dor! Semn de izbândă îți este rostul de-acum în for, Semeț
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
nu părea mare, însă colții ageri ai pisicii pătrunseseră adânc. Lacrimi de durere sfâșietoare curgeau acum, nu doar din ochii Georgianei și ai părinților, ci și din cei ai micuței Iepurica. Degeaba era certată pisica, răul era făcut, iar micuța vietate moartă. Simțind durerea provocată stăpânilor, Pițișor plecă în lumea largă să-și caute un alt cămin. Știa că nimeni nu o va mai iubi după ceea ce a făcut și spera să găsească o familie la fel de bună ca cea pe care
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
Nesomnul florii al Rodicăi Soreanu, Editura Milcovul Focșani. Poeziile citite ne dau impresia unei coerențe cumva exterioare, căci elementele de viață se leagă într-un mozaic auto suficient, fantezia îi umple existența. În crucea de sus a iernii/ O altă vietate strivește sub tălpi/ Același prag. Pare că livrescul e cu ostentație chiar substituit experienței. Mai o lasă Doamne, o clipă/ Veghea asupra durerii/ De-a fi și presărat cu vrerea sărată/ A oceanului de-a fi sânge. Oare cum se
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
memoriei noastre afective. În definitiv, o provocare care merge până la rădăcinile sufletești, în zonele cele mai inaccesibile. Este aidoma unei cascade care, în curgerea ei tumultoasă, antrenează tot ce întâlnește în cale: și pietre și flori și iarbă și mici vietăți care trăiesc în jurul ei dar și piedici, stăvilare intempestive pe care trebuie să le depășească. Cu un dar nativ extraordinar, Sorin Preda creionează prin intermediul interviurilor, dar și grație sorgintei sale din familie, unele personaje autentice din cartea lui Marin Preda
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
zărești așezate pe flori de unde își scutură aripioarele, făcând exerciții de zbor, de pe-o floare de lalea, pe una de narcisă, de exemplu. Într-o zi, Motanul Zonzonel a fost atras de tot acest spectacol. Era fascinat de micile vietăți și agitația lor. Dar cel mai mult îi plăcea să urmărească buburuzele. Și erau deja câteva în grădinița de flori din curtea casei. Atât de tare îl atrăgeau, încât hotărî să prindă una în lăbuța lui. Gata! a ales-o
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
te rog, o clipă din zborul tău zglobiu! -Zonzonel, altul îți este gândul! Nu de admirația aripioarelor mele ești tu dornic acum, ci alte lucruri ești dispus să faci, cum ar fi... să mă prinzi în lăbuța ta! -Greșești, micuță vietate! Eu nu aș face rău niciunei insecte. Crede-mă, sunt cel mai cinstit și generos motan din câți ai cunoscut vreodată! Cum aș putea să te conving? -Păi, ar fi o soluție. Să mă lași să mă așez pe năsucul
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
fi prieten, o și prinse în lăbuță și o strânse atât de tare, încât una din aripi aproape că i se frânse. Zadarnic se văita Buburuza, pisoiul părea că nu se înduioșează de geamătul ei. -În sfârșit, te-am prins, vietate mică! O să te închid într-o cutie și n-o să te mai las să zbori printre flori. Ești atât de răsfățată de culorile grădinii, iar eu sunt atât de neobservat de ele. - Îndură-te motanule și eliberează-mă! Îți promit
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
și nu fac eu nicio eroare de descifrare, parcă văd pe prima foaie niște idei: A... a... aaa... A...L...M...ALMANAH SCIENCE FICTION!!!!!!! - Ptiu, drace! Ce ciudățenie! făcu Tudor. Iar noi, care credeam că am făcut cine știe ce descoperire de vietate din vremuri străvechi!... - Nu vă necăjiți, căută să-i îmbuneze părintele Macarie. Eu sunt un mare pasionat și un colecționar al acestor mărturii străvechi ale vieții oamenilor de demult. Am deja în colecția mea două exemplare de o neasemuită valoare
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
doi boi și o vacă ce era cam plimbăreață și căreia nu prea-i ardea de păscut. În acele clipe gândurile mele zburau aiurea la fel de fel de fantezii, unele mai năstrușnice decât altele. În pădure mișună fel de fel de vietăți; prin frunzele uscate sunt mușuroaie de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
disponibilitate, atenție și afecțiune pentru aceste făpturi pe care, fie că le salvează de la îngheț, fie că le tratează și le repară neputințele și rănile iar ele, păsărelele, înțeleg, știu și își comunică întrucâtva recunoștința pentru aceste intervenții providențiale. Insănătoșite, vietățile își iau zborul, sau își urmează calea firească, prilej pentru binefăcătorii lor să mediteze la exemple adiacente din vasta diacronie culturală a omenirii, ceea ce, de altfel, se petrece de-a lungul întregii cărți de aproape 400 de pagini în care
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
Nesomnul florii al Rodicăi Soreanu, Editura Milcovul Focșani. Poeziile citite ne dau impresia unei coerențe cumva exterioare, căci elementele de viață se leagă într-un mozaic auto suficient, fantezia îi umple existența. În crucea de sus a iernii/ O altă vietate strivește sub tălpi/ Același prag. Pare că livrescul e cu ostentație chiar substituit experienței. Mai o lasă Doamne, o clipă/ Veghea asupra durerii/ De-a fi și presărat cu vrerea sărată/ A oceanului de-a fi sânge. Oare cum se
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
zise nerăbdător unul, văzând cum le bălmăjește moșul. - Păi așa spuneau ciobanii. Și bunicul îmi spunea că Moș Vreme are un caier cu miliarde de fire, dar nu de lână sau cânepă. Firele alea sunt viețile oamenilor și ale tuturor vietăților de pe lumea asta și de pe cealaltă lume. Moș Vreme le toarce, iar vânturile sălbatice din vârful stâncii le împrăștie pe tot pământul și dincolo... - Unde dincolo? întrebă un copil. - Dincolo, zâmbi moșneagul, în zările nesfârșite. Se făcu tăcere. Dar, mai
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]