10,890 matches
-
85/2014 care se referă la „persoane culpabile“ de starea de insolvență a debitorului, majoritatea faptelor prevăzute în alin. (1) fiind fapte intenționate. În cazul faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, culpa, înțeleasă ca vinovăție, este prezumată relativ de legiuitor, acest aspect nefăcând obiectul vreunei controverse. ... 56. Așadar, din analiza textului de lege și față de finalitatea reglementării în materie, rezultă că prezumția scutește practicianul în insolvență, reclamant în aceste cauze, de dovada elementelor răspunderii
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
prezumției, în sensul că practicianul în insolvență nu a notificat debitorul pentru a-i pune la dispoziție documentele contabile sau că refuzul de a prezenta aceste documente nu a fost nejustificat, ci s-a datorat unor cauze străine care exclud vinovăția lor, precum factori de natură obiectivă sau fapta unor terți pentru care nu sunt ținuți să răspundă ori pot prezenta documentele contabile pentru stabilirea cauzalității exacte a insolvenței. ... 58. De aceea, atâta vreme cât există certitudinea că administratorul sau, după
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
evidență a acesteia pot constitui cauze care să contribuie la producerea stării de insolvență. Mai mult, în ipoteza vizată, a nepredării documentelor contabile, nici nu se poate stabili altă cauză pentru intrarea în insolvență. ... 127. În ceea ce privește condiția vinovăției, aceasta rezultă cu evidență din conținutul prevederilor art. 169 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, care fac referire la persoane culpabile de starea de insolvență a debitorului. În cazul faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
art. 169 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, care fac referire la persoane culpabile de starea de insolvență a debitorului. În cazul faptei prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, culpa, înțeleasă ca vinovăție, este prezumată relativ de legiuitor, acest aspect nefăcând obiectul vreunei controverse. ... 128. În concluzie, potrivit argumentelor arătate, care țin de natura juridică a acțiunii în antrenarea răspunderii patrimoniale, de rațiunea instituirii prezumției legale relative, de interpretarea logică și teleologică a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil. Având în vedere necesitatea aflării adevărului în procesul penal și cerința explicită a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, este evident că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. ... 12. Tribunalul București - Secția I penală, făcând referire la Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Leonard Poteraș într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
a avut în vedere echivalența dintre „prevederea în legea penală“ a faptelor și întrunirea în concret a tuturor elementelor de conținut ale incriminării. În prezent, art. 15 alin. (1) din Codul penal, care definește noțiunea de „infracțiune“, face trimitere la vinovăție, ca element distinct al acesteia, motiv pentru care Codul de procedură penală a preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
În prezent, art. 15 alin. (1) din Codul penal, care definește noțiunea de „infracțiune“, face trimitere la vinovăție, ca element distinct al acesteia, motiv pentru care Codul de procedură penală a preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Prin urmare, cu această excepție, toate situațiile care anterior
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Prin urmare, cu această excepție, toate situațiile care anterior erau subsumate dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b), b^1) și d) din Codul de procedură penală de la 1968 se încadrează de lege lata în cazul de împiedicare a exercitării
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
din Codul de procedură penală de la 1968 se încadrează de lege lata în cazul de împiedicare a exercitării acțiunii penale de la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, în timp ce lipsa vinovăției va fi încadrată în teza a doua a aceleiași norme. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
penală, care au următorul cuprins: Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: [...] b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; [...]. ... ... 17. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (12) referitoare la libertatea individuală și ale art. 148 cu privire la integrarea în Uniunea Europeană. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea reține că, prin Codul penal în vigoare, legiuitorul a prevăzut o nouă definiție a noțiunii de „infracțiune“, reglementând, la art. 15 alin. (1) din codul anterior menționat, vinovăția ca element al acesteia distinct de trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
codul anterior menționat, vinovăția ca element al acesteia distinct de trăsătura tipicității. Pentru acest motiv, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală prevăd drept caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Așa fiind, toate situațiile care, potrivit vechii legislații
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale elementul vinovăției alături de trăsătura tipicității. Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de legea penală în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția. Așa fiind, toate situațiile care, potrivit vechii legislații procesual penale, erau prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. b), b^1) și d) din Codul de procedură penală din 1968 se încadrează în prezent la art. 16 alin. (1) lit. b
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
b), b^1) și d) din Codul de procedură penală din 1968 se încadrează în prezent la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală), în timp ce lipsa vinovăției este încadrată la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din același cod (nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege). ... 26. În aceste condiții, o eventuală contrarietate a dispozițiilor dreptului Uniunii Europene cu prevederile de drept
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
b) teza întâi din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală), în timp ce lipsa vinovăției este încadrată la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din același cod (nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege). ... 26. În aceste condiții, o eventuală contrarietate a dispozițiilor dreptului Uniunii Europene cu prevederile de drept penal substanțial în vigoare la nivel intern va fi soluționată de către instanțele naționale prin aplicarea cu prioritate a celor dintâi
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
în funcție de etapa procesuală în cauză. ... 26. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, paragraful 29, Curtea a reținut că, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și că
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
Curtea a reținut că, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și că, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă, fiind aplicabile prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție. ... 27. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 198 din 23 martie 2017
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
pe baza unor probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat. ... 28. Or, având în vedere acest parcurs al procesului penal, ce are drept criteriu formarea treptată a certitudinii vinovăției inculpatului, în condițiile aplicării prezumției de nevinovăție, Curtea apreciază că sintagma „există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni“, folosită de legiuitor în cuprinsul textului criticat, nu are în vedere niciuna dintre etapele procesului penal anterior menționate, ci
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
erori profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii pentru pacient, implicând răspunderea civilă a personalului medical și/sau a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. Prin urmare, elementele care configurează răspunderea civilă delictuală (faptă, vinovăție, prejudiciu și legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu) sunt aceleași, organul învestit de autorul cererii de sesizare, fie că este Comisia, fie direct instanța de judecată, având de realizat, ca efect al învestirii sale, aceleași verificări și analize în
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
mandatului Parlamentului, dar mandatul lor poate înceta înainte de termen în caz de revocare, conform art. 64 alin. (2) din Constituție. Revocarea poate fi dispusă atât ca sancțiune juridică, cât și în considerarea unor raporturi politice, pentru considerente independente de vinovăția președinților celor două Camere în exercitarea atribuțiilor (Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012 și Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012). ... 19. Biroul permanent al
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
vedere conținutul normativ al art. 64 din Constituție, a statuat că „revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului se poate hotărî fie ca sancțiune juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăția acestuia în exercitarea atribuțiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. Revocarea membrilor Biroului permanent, inclusiv a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor Parlamentului se sprijină, în sens substanțial, pe dispozițiile art.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
unui membru al Biroului permanent al Senatului, cu titlu de sancțiune juridică, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor parlamentare, este obligatorie respectarea normelor și principiilor inerente răspunderii juridice, prin instituirea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc, adică de a se apăra“. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului „nu definește
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
consecință. Or, în cazul revocării, ca sancțiune juridică, este obligatorie respectarea normelor și a principiilor inerente răspunderii juridice: instituirea expresă și exhaustivă a cazurilor care pot atrage răspunderea juridică, reglementarea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției persoanei a cărei revocare se propune, respectiv asigurarea exercitării dreptului la apărare al acesteia în scopul dovedirii netemeiniciei acuzațiilor care i se aduc. Răspunderea juridică a președintelui unei Camere a Parlamentului, ca orice altă formă de răspundere juridică, nu poate
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
regulamentul trebuie să prevadă procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a cărei parcurgere plenul Camerei poate dispune revocarea. Aceasta trebuie să prevadă titularul dreptului de a cere revocarea, organul competent să cerceteze faptele imputate și vinovăția persoanei a cărei revocare se cere și garanțiile exercitării dreptului la apărare a acesteia (încunoștințarea persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa publică înainte de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele procedurale etc.). Obligația plenului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]