2,388 matches
-
fișierele secrete. 6.5.3.3. Investigareatc "6.5.3.3. Investigarea" Cazurile anormale care pot fi supuse investigării le cuprind pe cele de excepție, considerate ca ieșite din comun față de tendința statistică a lor. Atât numărul prea mare de violări ale sistemului, cât și cel prea mic trebuie să fie supuse investigării, în primul caz fiind semne de prea multe tentative eșuate de depășire a sistemului de protecție, iar, în al doilea, putându-se trage concluzia depășirii profesioniste a obstacolelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
drepturilor salariale; 11. imposibilitatea stabilirii soldului final al unui cont; 12. imposibilitatea onorării plății cecurilor, facturilor ș.a.; 13. diminuarea inexplicabilă a nivelului stocurilor; 14. creșterea inexplicabilă a frecvenței tentativelor eronate de obținere a permisului de acces în sistem sau de violare a protocoalelor de securitate; 15. cererea excesivă a serviciilor de introducere sau extragere a datelor; 16. schimbarea inexplicabilă a căilor traficului de comunicare a datelor; 17. apariția surprinzătoare a unor coduri noi în sistemul de operare sau în alte programe
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fișiere (bunic, tată, fiu), în format intern; 10. istoricul evoluției oricărui program de aplicații cu rol special în sistem, de la implementare până în prezent, dar consemnând și modificările, modul de utilizare, de întreținere; 11. o listă cronologică a tuturor incidentelor în ceea ce privește violarea protecției sistemului; 12. o listă cronologică a tuturor dificultăților întâmpinate în timpul investigării oricărui atac al securității sistemului. 6.5.3.5. Acțiunile de răspunstc "6.5.3.5. Acțiunile de răspuns" Toate sistemele trebuie să se bazeze pe existența unei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemului. 6.5.3.5. Acțiunile de răspunstc "6.5.3.5. Acțiunile de răspuns" Toate sistemele trebuie să se bazeze pe existența unei persoane cu autorizare specială care să poată declanșa acțiuni reparatorii sau de anihilare a tentativelor de violare a sistemului. De regulă, astfel de acțiuni se numesc acțiuni de răspuns și pot fi încadrate în două categorii: acțiuni imediate și acțiuni retroactive. Acțiunile imediate. Îndată ce responsabilul cu securitatea sistemului sau o persoană autorizată să presteze o astfel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
învăța cum să fie prevenite pierderile asemănătoare în viitor și vor realiza acoperirea pierderilor, dacă este posibil. Deseori se vorbește și despre efectuarea unor acțiuni speciale, care trebuie să fie declanșate când se întâlnește unul dintre următoarele patru tipuri de violare a securității: 1. orice îndepărtare de la regulile prescrise de deschidere a sesiunii de lucru; 2. o a treia tentativă, consecutivă, eșuată, de deschidere a sesiunii; 3. tentativa eșuată de a da răspunsul corect la acțiunea de reautentificare declanșată de sistem
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Ofițerul cu securitatea sistemului sau un soft specializat trebuie să fie în măsură să înregistreze evenimente de natura celor de mai jos: 1. identificarea utilizatorilor care săvârșesc erori; 2. identificarea terminalului la care s-a înregistrat infracțiunea; 3. tipul de violare a securității; 4. data și timpul incidentului; 5. identificarea și încadrarea în nivelul de securitate adecvat a tuturor programelor speciale sau fișierelor de date expuse pericolelor externe. Pentru a asigura securitatea sistemelor de prelucrare automată a datelor, echipamentele și programele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
tuturor activităților de prelucrare automată a datelor, pentru detectarea excepțiilor de la regulă; • registre/jurnale care să consemneze toate acțiunile de întreprins pentru asigurarea securității; • descrierea tuturor evenimentelor deosebite privind securitatea; • rezultatele la care s-a ajuns prin cercetarea cazurilor de violare a securității. 6.6.3.2. Obligațiile responsabilului cu securitateatc "6.6.3.2. Obligațiile responsabilului cu securitatea" Coordonatorul securității este persoana de bază în domeniul securității prelucrării automate a datelor și are cel puțin șase responsabilități: • evaluarea amenințărilor potențiale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pragului specificat, va trebui să treacă un timp predeterminat înaintea reluării posibilității de conectare (logon) de la echipamentul de intrare/afișare. Valoarea implicită a acestui timp este de 60 de secunde (C); 6. sistemul va mări intervalul de timp la apariția violărilor succesive (R): a) sistemul va oferi un mecanism de dezactivare a identificatorilor utilizatorilor când pragul este depășit (C); 7. implicit, mecanismul va avea starea de dezactivare (C); 8. sistemul va oferi un mecanism prin care să se ofere accesul sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
real la rețea. Folosirea acestor mijloace va necesita un privilegiu distinct, separat (C). Raportarea datelor. Odată ce datele auditului au fost înregistrate, ele sunt analizate și raportate. Rapoartele se pot întocmi la cerere sau când se declanșează alarma din cauza detectării unor violări ale securității. Următoarele cerințe vin în sprijinul acțiunii de raportare a datelor: 1. sistemul trebuie să prevadă un mecanism de raportare a alarmelor, specificând modul de raportare (de exemplu, unde și către cine). Utilizarea acestui mecanism presupune folosirea privilegiilor (C
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
trebuie să fie capabile să funcționeze concurent cu exploatarea normală a sistemului (C); 3. sistemul ar trebuie să conțină un mecanism în timp real care să poată monitoriza aparițiile sau acumulările de evenimente relevante de securitate care pot indica o violare iminentă a securității. Mecanismul trebuie să fie capabil a genera o alarmă când pragul este depășit și, dacă aparițiile sau acumulările acestor evenimente continuă, sistemul ar trebui să demareze o acțiune, cea mai puțin distructivă, pentru a termina evenimentul (R
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
85% dintre acestea au suferit pagube din cauza virușilor. În aceeași anchetă, 89% dintre cei chestionați au raportat instalarea de firewall-uri și 60% au utilizat sisteme de detectare a accesului neautorizat. Cu toate acestea, 90% dintre ei au raportat acțiuni de violare a sistemului de securitate, iar 40% dintre sistemele lor au fost accesate ilegal din afara rețelei. Majoritatea vulnerabilităților de securitate pot fi reduse prin practici solide de securitate. Dar, așa cum o arată cifrele anchetei amintite anterior, aceste practici necesită mai mult
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ce nu convenea întru totul diriguitorilor activității culturale. Se practica o cenzură mai strașnică decât cea a Bisericii în Evul Mediu. Orice gratuitate sau inovație de limbaj, orice expresie necanonică risca să fie penalizată - nu doar publicistic - ca infracțiune de violare a accesibilității și implicit ca mod al disprețului față de oamenii muncii, prin sfidarea puterii lor de înțelegere. Tot ceea ce, în proză și teatru, ieșea din șabloanele propagandei de partid se expunea stigmatizării, ca abatere, fie „naturalistă”, fie „idilică”, fie „negativistă
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
atitudini și comportamente alimentare restrictive, care nu pot fi susținute pe termen lung. Persoana își impune reguli dietetice atât de stricte încât, la cea mai mică abatere de la conduita alimentară, aceasta trăiește un sentiment de eșec și pierde controlul alimentar („violarea regulii abstinenței”). In plus, în cazul apariției unei amenințări în legătură cu integritatea sa psihologică, în special în cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihobiologice de „contra-reglare” sub formă de hiperfagie și perturbări importante
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
însăși. In plus, aceasta rămâne într-o stare de așteptare a unui efect pozitiv, chiar dacă temporar, legat de consumul de alcool. Această persoană este, deci, una cu risc ridicat de a reîncepe consumul, situație care ar declanșa un efect de violare a angajamentului la abstinență: o ruptură a contractului cu sine însăși. Marlatt crede că subiectul s-ar percepe atunci ca fiind în mod definitiv incapabil să rămână abstinent. Această credință în incapacitatea sa de a exersa un autocontrol ar deveni
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abstinent. Această credință în incapacitatea sa de a exersa un autocontrol ar deveni o profeție care se autoîmplinește, ceea ce ar genera o continuare a consumului, o reluare a consumului (cădere) și recăderea completă. Marlatt denumește această înlănțuire de evenimente „efectul violării abstinenței”. Mijlocul prin care poate fi combătută această înlănțuire de evenimente constă în învățarea unei strategii cognitive specifice care permite evitarea celor două riscuri principale: - minimizarea („totul merge bine, doar cu această ocazie, pot foarte bine să beau un pahar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi, de a petrifica dacă nu poate edifica. Într-o grilă de lectură freudiană, perversiunea ne apare ca o deviație, o regresiune sau o fixație asupra unui obiect care evocă un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
zdrențuită, dar și violența unor jandarmi români neomenoși. Oamenii trec prin moarte și foc, iar înjosirile nu cruță pe nimeni. Fetița se maturizează prin suferință, devine infirmieră, salvând vieți, înmagazinând imagini, întâmplări, tragedii, pe care le va evoca peste decenii. Violarea unei evreice la toate posturile de jandarmi, moartea prin îngheț a „strămutaților”, evadările repetate ale unui prizonier, sfârșitul copiilor înecați în Bug, groaza stârnită de groapa uriașă pregătită de germani pentru a-i cuprinde pe deportați se adună în pagini
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Kant este veracitatea (Wahrhaftigkeit). Încălcarea veracității este minciuna. În § 9, Kant califică minciuna - caracterizată drept exprimarea conștientă și voită a unui neadevăr - drept „cea mai mare vătămare” a datoriei omului față de el însuși ca ființă morală. Minciuna reprezintă - scrie Kant - violarea demnității umanității în persoana celui care minte. Ea echivalează cu desconsiderarea și cu nimicirea demnității proprii, a acelei valori care face dintr-o ființă omenească o persoană 16. Kant lasă să se înțeleagă faptul că maxima veracității și a interzicerii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar face o nedreptate. Ceea ce trebuie să evităm este să facem o nedreptate, chiar cu prețul de a dăuna. Teza susținută de Kant în § 9 din Pmtv și în articolul publicat în septembrie 1797, teza că a minți este o violare a unei îndatoriri stricte și perfecte, că minciuna este un act condamnabil chiar și atunci când intențiile celui ce minte sunt bune, că orice scop printr-o minciună este lipsit de valoare, va putea fi caracterizată drept una rigoristă. Kant o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
confruntat de-a lungul anilor, în activitatea lor, cu violența și consecințele ei. Termenul de „violență” provine de la latinescul „vis”, ce înseamnă „forță”, adică folosirea puterii, a dominării fizice și psihice asupra celuilalt. Astfel, violența poate fi considerată drept o violare a drepturilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și mentală. Violența este, înainte de toate, un abuz al unor comportamente normate social, cum ar fi abuzul de putere, de forță, de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
echilibrului în întreaga organizație în vederea asigurării faptului că activitățile care se efectuează sunt cele corecte. Conformarea cu reglementările reprezintă doar punctul de pornire, iar eficacitatea maximă reprezintă scopul guvernanței corporative. „Publicul este preocupat nu doar de executivul care comite o violare a legalității, ci se preocupă de existența unui sens al integrității și moralității în modul în care se fac afacerile. Aceasta înseamnă că publicul apreciază executivul, dincolo de minimumul pe care-l face pentru a respecta legea și urmărește ca el
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
economia românească. În 1992, partidul se opunea investițiilor occidentale În industrie și oricărei participări străine În dezvoltarea agriculturii. Un document care viza prioritățile PRM În politica agrară sublinia necesitatea recuperării tuturor terenurilor agricole cumpărate de firmele străine, chiar cu prețul violării proprietății private: „Îi vom forța pe străinii care au cumpărat terenuri să le dea Înapoi. Nicăieri În lume pământurile nu sunt vândute străinilor. Numai la noi, evreii ș...ț, arabii sau alte popoare venite pe teritoriul nostru pentru a se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Sub aspect pozitiv, reprezintă protecția; sub aspect negativ, sunt marca claustrării ori a prizonieratului. Adesea, viața psihică a subiectului este zăvorâtă, împiedicând exteriorizarea emoțiilor și a pulsiunilor. Broasca dezvăluie și voyeurismul latent ori manifest. Privitul pe gaura cheii semnifică indiscreția, violarea intimității, accesul neautorizat la anumite secrete. Climă Condițiile climatice sunt adesea expresia stării emoționale a subiectului, a ușurinței ori a dificultății unei sarcini. Curcubeu Simbol al pactului semnat între Dumnezeu și Noe, curcubeul îi amintește omului angajamentul luat de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
drepturilor omului În zonele de conflict. Acorduri și mecansime similare celor ale Consiliului Europei au fost create și Între statele americane (Organizația Statelor Americane), precum și Între cele africane (Organizația Uniunea Africană). Aceste instrumente sunt Însă foarte limitate În situațiile de violare extrem de gravă a drepturilor fundamentale la nivel colectiv, precum genocidele, crimele de război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
colective, la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]