566 matches
-
fi cel din 1728, când stăpân la Torcești este Toader Costache, frate cu Constantin, care îi va fi transmis, la un moment dat, dreptul de stăpânire; alt proces a fost acesta din 1767, cu stăpânul de la această dată al Torceștilor, vistiernicul Iordache Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știm care a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor lui Conachi, scrie greșit că „marele comis a ținut pe Paraschiva Venin, fata vistiernicului Iordache Venin de la Torcești”, distanța în timp dintre Anghel, Paraschiva și Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la Torcești. În primul rând nu Anghel a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache-Venin de la Torcești. În acest context, nu poate fi acceptată nici data morții fiului lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el, Ion Conachi, nici nu era născut. Iordache Costache, mare vistiernic, stăpânul Torceștilor între 1752 și 1767, va muri tot în pribegie, ca și bunicul său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna și viața, implicându-se fățiș în lupta politică a țării și timpului în care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de data aceasta. A fost ultima acțiune la care participă acești Costăchești în lupta dusă pentru aducerea pe tronul Moldovei a unui domnitor din rândurile boierilor pământeni. Încă de pe timpul primei domnii a lui Grigore al III-lea Ghica, vistiernicul său, Iordache Costache se înregistrează, în anul 1765, cu o mare datorie față de domnitor, în sumă de 25.000 lei, menționată într-un document sub termenul de paracatetiche. După opinia istoricului Gh. Ungureanu, cuvântul ar desemna un „depozit încredințat cuiva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sumă de 25.000 lei, menționată într-un document sub termenul de paracatetiche. După opinia istoricului Gh. Ungureanu, cuvântul ar desemna un „depozit încredințat cuiva spre păstrare și dare înapoi când se va cere”. În actul pe care Nastasia, soția vistiernicului Iordache, îl dă domnitorului Grigore Alex. Ghica, se precizează că banii „i-au fost dat măria sa amanet lu bărbatul meu după cum arată zapisul ce este la mâna măriei sale”. Fiind somată să achite datoria soțului său, Anastasia motivează că nu are
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia sa Țigăneii, din vecinătatea Torceștilor, moșie pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe apa Bârladului, cari moșii - se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de bani până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fapt Cătunașii și partea sudică a satului Salcia de astăzi. Un document mai concludent în privința stării economice înfloritoare provine tot din vremea lui Vasile Lupu. Este cartea domnească din 4 aprilie 1649 prin care domnitorul face danie lui Iorga (Iordache) vistiernicul „un sat anume Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului, cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu heleșteie și cu toate cele ce i se vin acelui sat”, adică dispune de toate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ați fost și mai înainte și să ascultați de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva mai târziu, 5 iulie 1695, Constantin Duca voievod „poruncește vornicelului și tuturor sătenilor din Iugani [...] să ascultați de Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile aducătoare de venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]