578 matches
-
-lea, poseda mai multe vii în Ile-de-France. Călugării însărcinați cu exploatarea acestor vii au trecut în mod firesc sub protecția sfântului ocrotitor al abației lor. Anumiți cercetători afirmă că, motivul pentru care Sfântul Vincențiu a fost ales ca "ocrotitor al viticultorilor din regiunea pariziană a fost următorul: primii coloniști plantatori de vii au lucrat sub dependența directă a abației Sfântului Vincențiu înainte ca ea să devină mai apoi Saint-Germain-des-Prés"37, numită astfel pentru a nu se confunda cu biserica Saint-Germain-le-Vieux, situată
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ocrotitoare a Sfântului Vincențiu s-a întins din Burgundia pe toată regiunea viticolă a Galiei. Mai sunt și cei care se iau după legenda despre măgarul Sfântului Vincențiu care ar fi păscut vârfurile ramurilor de vie, învățându-i astfel pe viticultori să taie via38. Drept mulțumire aceștia l-ar fi ales atunci pe Sfântul Vincențiu ca sfânt ocrotitor. Chiar dacă nu credem orbește în legendele populare, nu putem nega totuși faptul că perioada sărbătoririi Sfântului Vincențiu coincide cu cea a tăierii viței
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același timp, atât patronul viticultorilor cât și al oțetarilor, ceea ce garanta uneia din cele două bresle împlinirea dorințelor. Atunci când "ceremonialul"40 Sfântului Vincențiu nu era decât o sărbătoare celebrată în intimitatea fiecărui sat, confreria "Cavalerilor Tastevin"41 a reînnoit obiceiul, organizând, în anul 1938 în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori în cinstea morților din anul respectiv. Această comemorare a morților, împreună cu degustarea vinului nou și diverse alte ritualuri tradiționale de Sfântul Vincențiu, au fost deseori comparate cu Anthesteriile, festivități care aveau loc în Grecia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Freud: o sărbătoare este o dezordine organizată care întărește ordinea. În toate țările cu o tradiție a vinului și a viței de vie, culesul viilor este un prilej de bucurie și de sărbătoare. Vechiul Testament ne relatează un episod în care viticultorii evrei: "au cules viile, au stors strugurii, au făcut praznic și s-au dus în casa Dumnezeului lor, unde au mâncat și au băut " (Judecătorii, 9: 27). Grecii serbau și ei cu bucurie recolta strugurilor. Homer relatează în Iliada că
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care se consideră a fi păstrătoare ale obiceiurilor și tradițiilor populare. IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice În ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
amintirea unei organizații comunale veghind odinioară la calitatea vinurilor, sau rolul de asociație profesională în scopul perfecționării "meseriei" au constituit, pe alocuri, tot atâtea subiecte de inspirație... Sărbătorile vinului sunt un prilej de a așeza la loc de cinste uneltele viticultorului de altădată și de a conserva tradiții populare care, altfel, ar risca să fie date uitării. Vinul, prin însăși simbolistica sa, este eminamente "festiv" și via dă acestei sărbători adevăratele sale rădăcini. Sărbătorile vinului transmit atât de mult tradițiile populare
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de asemenea, târgurilor de vinuri, dintre care cel mai vechi este cel de la Mâcon, creat printr-un edict în 1340. Mulțumită, în fine, curajului mercantil al burgunzilor, care nu ezitau să plece în călătorii lungi pentru a deschide noi piețe. Viticultorii burgunzi sunt, deopotrivă, cei care au descoperit în secolul al XVIII-lea, pe când căutau să fabrice vinuri mai tari pentru clienții lor englezi, influența benefică a învechirii vinului în pivniță, deci efectele "păstrării pe termen lung". Podgoria Gaillac este una
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lor englezi, influența benefică a învechirii vinului în pivniță, deci efectele "păstrării pe termen lung". Podgoria Gaillac este una dintre cele mai vechi din Franța și totodată strămoșul podgoriilor din Bordeaux. Înainte ca vinurile să servească drept "vinuri tratament" pentru viticultorii din Bordeaux, podgoriile din Gaillac erau apreciate încă din secolul al XIII-lea de către Henric al III-lea al Angliei și au fost, de asemenea, printre preferințele lui Francisc I, care a adus din această regiune varietăți de viță de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
podgoriile din Gaillac erau apreciate încă din secolul al XIII-lea de către Henric al III-lea al Angliei și au fost, de asemenea, printre preferințele lui Francisc I, care a adus din această regiune varietăți de viță de vie și viticultori pentru a-și planta propria podgorie la Fontainebleau. Vinul de Cahors, de asemenea, a suferit de pe urma dezvoltării puternice a capitalei Aquitaniei, locuitorii din Bordeaux obținând, în secolul al XIII-lea, interzicerea vânzării acestuia, în regiune, înainte de Crăciun. Abia în anul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
respectivă și totodată datorită acțiunii a doi pasionați cultivatori ai viței de vie. Podgoria Clos du Pas Saint-Maurice deține 1000 de ari și este creată de Jean Dumas, un cultivator venit din Ardèche la cererea lui Etienne Lafourcade, el însuși viticultor, pentru a-și pune în valoare cunoștințele, cultivând pe coastele muntelui Valérien. Cultivați în terase, cei 3600 de butuci de sauvignon dau aproximativ 4000 de sticle care sunt puse în vânzare în pivnița municipală cu ocazia Sărbătorii Culesului viilor, care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nord a podgoriei Clos Montmartre este un fel de aberație viticolă, ceea ce explică de ce culesul său are loc mult mai târziu, adică la mijlocul lunii octombrie, concomitent cu recolta viilor de Champagne. La câteva zile după ce culesul a fost efectuat de către viticultorii din serviciul de parcuri și grădini al Parisului, are loc o manifestare folclorică dedicată lui Bachus și recoltei strugurilor din Montmartre. În prezența primarului Parisului și a primarului arondismentului XVIII, precum și a tuturor personalităților din arondisment, se celebrează în sâmbăta
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de două ori mai mult (două pinte!)". Dacă tot nu face parte din categoria marilor vinuri franceze, virtuțile sale diuretice, în schimb, nu mai trebuie demonstrate. În parcul Georges-Brassens, în arondismentul XV, în mijlocul a ceea ce au fost odată abatoarele Vaugirard, viticultorii municipali din Paris au creat, în martie 1983, o vie împrejmuită, chiar pe locurile vechilor podgorii faimoase: Clos Morillons și Clos Périchaux, care au împrumutat numele lor străzilor din apropiere. Ocupând o suprafață de aproximativ 1.000 m², pe care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ce poartă denumirea de "clos-des-morillons". Există și alte podgorii în Ile-de-France, și chiar și alte vii în Paris, dar care încă nu fac obiectul unui consum semnificativ sau al unei comercializări demne de luat în seamă. Cu toate acestea, unii viticultori, pe cât de curajoși, pe-atât de talentați, au înțeles că viticultura septentrională nu are valoare decât prin calitatea sa, așa cum o arată exemplul vinurilor de Champagne. Din păcate, există un obstacol major: prețul terenurilor din Ile-de-France, care nu permite mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura divină. Amforele, folosite de către viticultorii greci încă din secolul al VII-lea înainte de Hristos, prezentau forme variate, dar aveau întotdeauna două torți așezate pe verticală (de unde și numele de recipient cu două torți: amphoreus). Dar, atunci când traseul maritim trebuia continuat cu unul terestru, conținutul amforelor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost curând adoptat de către toți viticultorii. Primele sticle, care aveau mai curând forma unei cepe, s-au rafinat și s-au alungit puțin câte puțin, evoluând către tipul de "sticlă de Burgundia", devenit clasic. Dar abia la începutul secolului al XIX-lea regiunile franceze au început
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
whisky-ul din Anglia și mai ales cel din Scoția (Scotch Whisky). La începutul secolului al XVII-lea, piața vinicolă va beneficia de invenția "Vinarsului" (Brandwijns, vinuri arse) de către olandezi (li se spunea pe atunci flamanzi) care le va garanta viticultorilor că-și vor păstra vinul chiar și în caz de recoltă pletorică făcând astfel posibil comerțul cu produse de calitate mediocră ce nu puteau fi consumate sub forma inițială ca urmare a lipsei piețelor de desfacere. Dar, abia Edouard Adam
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Sud. În 1907, după demonstrația din 9 iunie la care au participat 600 000 de persoane, Ernest Ferroul, primarul orașului Narbonne și organizatorul răscoalei, anunța demisia tuturor municipalităților din Languedoc și greva fiscală. Revolta din Sud și în special "cruciada" viticultorilor nemulțumiți condusă de Marcellin Albert, a fost îndreptată împotriva "hoților". Protestul răsculaților din Sud nu a reprezentat o mișcare de apărare a calității vinului, ci era îndreptat împotriva "hoților" pe care îi acuzau de invadarea pieței. Criza de supraproducție a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe nume G. Montehus pe muzica lui Chantegrelet și Doubis în cinstea "soldaților curajoși din secolul al XVII-lea"70 care au luptat împotriva pierderii producției viticole, războiul civil al vinului avea sa aibă cel puțin cinci efecte benefice pentru viticultori: în primul rând, pe 1 august 1907 a fost înființată Confederația generală a Viticultorilor (CGV), Ernest Ferroul fiind primul președinte al acesteia; în al doilea rând s-a votat legea din 29 iunie 1907 ce instaura declararea recoltei, interzicând îndulcirea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din secolul al XVII-lea"70 care au luptat împotriva pierderii producției viticole, războiul civil al vinului avea sa aibă cel puțin cinci efecte benefice pentru viticultori: în primul rând, pe 1 august 1907 a fost înființată Confederația generală a Viticultorilor (CGV), Ernest Ferroul fiind primul președinte al acesteia; în al doilea rând s-a votat legea din 29 iunie 1907 ce instaura declararea recoltei, interzicând îndulcirea și accentuând interdicția stabilită prin legea din 24 iulie 1894 cu privire la diluarea vinurilor; în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Mondial, vinul avea să-și recâștige emblema de vechi combatant. În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata cumpără 6 milioane de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
2 Vinul și religiile / 33 I. O băutură mistică, 33 II. De la Dionisos la Noe, 37 III. Zeii vinului, 39 IV. Vinul creștinilor, 44 Capitolul 3 Vinul și sfinții săi / 55 I. O băutură sfințită, 55 II. Sfinții ocrotitori ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la începutul secolului al XVII-lea și ar fi o deformare de la cuvântul "pinot" (strugure mic alb cu bobița în formă de pară). Alți cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard este vinul ce mult bine face, Nu sta pe gânduri, soldate, Și umple grabnic al meu pahar, Trăiască pinard ! Trăiască pinard !" 75 J.-Y.Huguet, D.
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]