808 matches
-
pădure...), așa că mă cam plictiseam. Despre protopopeasă, bogată fiică de notar, se spunea că maică-sa (am avut prilejul să o cunosc atunci: o foarte bătrână, trufașă, rece cucoană de Ardeal din alte vremuri) ar fi făcut-o cu „sluga“, vizitiul. Fiica protopopului, mai mare cu vreo trei ani decât mine, blondă, înaltă, agreabilă, împroșcând cu haz ironia - și-ar fi pus mai bine în valoare frumusețea dacă n-ar fi fost atât de voluntară, ceea ce dădea bărbiei ei un aer
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se repeadă până la Milano. Ne-am urcat, ca să ne întoarcem la Aix, în berlina Doamnei de Staël, ea, Doamna Récamier, Benjamin Constant, Adrien de Montmorency, Albertine de Staël și cu mine. S-a stârnit o furtună înspăimântătoare: noaptea era neagră, vizitiii se rătăceau; în loc de o oră și jumătate, am făcut drumul în cinci ore. Când am sosit, i-am găsit pe toți neliniștiți; o parte din compania noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de trei ceasuri. Am fost consternați
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să îndeplinească anumite cerințe: - să vizeze obiectivele pedagogice bine definite; - să fie rațional integrat în sistemul muncii educative; Exemple de jocuri didactice care se pot folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
muncii educative; Exemple de jocuri didactice care se pot folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
11 Dorobanți, pe drumul dintre Marghita (Margitta) și Șimleul Silvaniei (Szilágysomlyó), a făcut un lung popas în satul Ip (Ipp). În timpul popasului, într-unul din carele de muniție, a explodat o cutie întreagă cu grenade de mână, rănind mortal un vizitiu și un ofițer de la muniții. Ostașii capturaseră grenadele în cazarma din Marghita (Margitta) și, în loc să le dezactiveze, le-au încărcat în care, unde din cauza hurducăielii, s-au activat și au explodat. E posibil ca atunci să se fi născut legenda
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de prostituate de clasă, școli de menaj, școli de construcții, să facem training intensiv cu locuitorii (...) pentru limbi străine, construcții de pagini web pentru reclamă, cercetare calitativă, marketing, bune maniere comerciale, condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii), și să pregătim trupe de speriat turiștii de Haloween la puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de autoironie, căci nu se exclude din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
capătă sufletul, care-i desăvârșește existența, la ceasul al 4-lea, iar la ceasul al 7-lea, el dobândește o tovarășă, adică se dedublează în Adam și Eva327. Lipsa individualizării prin nume a celor trei fete și a babei, a vizitiului care-l readuce la țigănci (fost dricar în tinerețe, deci conotând ideea de moarte, alături de animalul psihopomp, calul) sugerează nu numai lipsa funcției sociale a individualizării, dar și un spațiu în afara timpului sau timpul "tare" al originilor ("să știi că
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
țiganca, grecoaica, evreica, spirite ale unor străvechi civilizații, modalități spirituale pentru marea trecere sau forme ale culturii care-l tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon), trebuie remarcate imaginea mitică a sufletului comparat cu un vizitiu conducându-și carul (întâlnită în Katha-Upanisad332) și simbolismul pragului unde stă baba, ceea ce sugerează așa cum frecvent spune Eliade "trecerea spre celălalt tărâm", ruptura de nivel, trecerea de la un fel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marea trecere sau forme ale culturii care-l tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon), trebuie remarcate imaginea mitică a sufletului comparat cu un vizitiu conducându-și carul (întâlnită în Katha-Upanisad332) și simbolismul pragului unde stă baba, ceea ce sugerează așa cum frecvent spune Eliade "trecerea spre celălalt tărâm", ruptura de nivel, trecerea de la un fel de a fi la altul 333, de la profan la sacru, de la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mantaua adorată aproape mistic este scară, fie chiar și pentru o singură noapte, în ascensiunea socială, poate sta ca termen de comparație Colonelul Chabert a lui Balzac, unde bravul soldat al imperiului se ascunde sub carrick-ul peticit, demodat chiar pentru vizitii, la acea vreme. Pelerina personajului eliadesc exprimă nu numai câștigarea unei alte identități (ca în Mantaua lui Gogol), dar și recuperarea unei identități și a unei demnități pierdute (în acest sens, este ilustrativă scena din romanul lui Balzac, singura, de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care designatorii redați prin substantive cu determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl exprimă pe bătrânul timpului, un nou Zalmoxis, Doftorul (din Pe strada Mântuleasa) care poate schimba identitatea oricui, dar a cărui identitate n-o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
demult. Aurelia era atât de frumoasă încât, îmi povestește zâmbind doamna Drăgescu, în tinerețe niște turci au vrut să o răpească din trăsura deschisă cu care călătorea. Însă mama ei, o femeie curajoasă și hotărâtă, a smuls biciul din mâna vizitiului și i-a plesnit peste față, și așa au scăpat... Aurelia Rezeanu a trăit la Lugoj 1; soțul ei, Ioachim Caton Drăgescu 2 s-a numărat printre primii medici trimiși în Dobrogea după anexarea acesteia în 1878. În arhiva familiei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
plutitor... Ceea ce este fascinant la fiecare deplasare e contactul cu lumea înconjurătoare, mic eșantion al umanității în spații limitate. Toate aceste deplasări sunt legate de persoane și mici întîmplări care fac ca fiecare dintre ele să aibă unicitatea ei. De la "vizitiul" unui car cu boi fie el pe ulițele unui sat românesc sau al unuia hindus pînă la Karine, șefa mea de cabină preferată din A320 Paris-București care mă ține mereu la curent cu locurile de la capătul lumii unde se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fie scârbă. [...] Altfel rămânem până la moarte prizonieri între un prezent gol și un viitor imposibil (III, p. 106). Corul surprinde și ultima imagine a eroului alergând spre răspântia a trei drumuri unde apare un car în care se află un vizitiu și un bătrân. E scena asasinării lui Laios, așa cum o descria Iocasta în Oedip rege. În chip semnificativ, menționarea răscrucii unde a fost omorât regele Tebei constituie și în tragedia lui Sofocle primul indiciu neliniștitor pentru protagonistul care își amintește
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nici la București trăsuri așa de elegante și cu cai atît de frumoși. Iarna, scoteau săniile cu vatrap din dantele de diferite culori, întinse peste crupele cailor și cu zurgălăi la gîturi. Sania avea o banchetă pentru două persoane în spatele vizitiului și la spatele banchetei, în afara saniei, o treaptă de lemn, pe care puteau sta în picioare alte două persoane. Cu aceste sănii se făceau plimbările de-a lungul străzii Domneasca, strada principală, din centru, de la Piața Costache Negri pînă la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
clubului, coordonați de leaderi, cadre didactice de la Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași și susținute de absolut toate cadrele didactice ale Liceului. De-a lungul timpului au coordonat activități Impact: prof. Mihaela Iacomi (religie), prof. de învățământ primar Cătălina Alexa căs. Vizitiu, prof. Geanina Honceriu (lb. latină/română), prof. Tatiana Agheorghiesei (biologie), prof. Argentina Pânzariu (istorie). Actualmente leaderii activi ai clubului sunt: prof. Diana Mazga (lb. franceză/italiană), prof. Adina Antici (fizică), Ștefan-Daniel Purice (fost elev, actualmente student), Ștefan Rîciu (fost elev
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
de lanțurile greului prin care trecusem. Au urmat ani dificili de școală, parcurgeam 7 km. până la școala românească înfruntând intemperiile vremii. Frații mei, mai mici fiind, oboseau ușor, de aceea, iarna, se agățau de sănii ca de ultima speranță, dar vizitii le desprindeau mâinile lăsându-i să se rostogolească în zăpadă. Dar, ca și în alte situații similare, am învins. Mai târziu am rămas trei din patru frați, părinții rămânând îndoliați o viață. După ani, a venit vremea să mă desprind
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
hangiului și, Între timp, dorea să-i fie adusă la scară o trăsură, un car, În sfârșit ceva pe patru roți, cu care să-și poată continua drumul, căci era nespus de grăbit. Tocmai cerea acestea, când la poartă opri vizitiul lui, Georg, cu trăsurica cea ușoară, pe care o folosise mereu În ultimii ani pentru călătorii mai lungi. — O, Solomon ești cu adevărat un om Înțelept, Își spuse bancherul Înseninat și se hotărî pe dată să guste ceva din minunile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
le-a apucat acum 15 ani, prin 1920, În călătoriile de vacanță la Mangalia. Diligența cu 4 cai făcea distanța Constanța-Mangalia În fiecare zi, dar nu putea lua mai mult de 8 pasageri. Mare plăcere aveam să stau afară lângă vizitiu, dându-i lecții - căci eram student - de agrotehnică și zootehnie. Primele băi la mare le-am făcut 1914, acolo unde ulterior a Început construcția sanatoriilor și a vilelor de la Eforie, Neptun și herghelia de la Mangalia Nord. Tulcea nu era legată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
am vreme să reiau totul. Or, specialiștii arheologi de la Suceava trebuie să cunoască această chestiune și aș ruga să notați doar unde găsesc referiri la locuința veche cu plan circular. Poate În zona aceea să nu fi fost, năstrușnicia moșului Vizitiu (așa Îl chema) de la Probota să fie de inspirație locală și de moment. Și Încă o chestiune: am văzut Într-un program de la o sesiune de comunicări că dl. Ursulescu are o lucrare despre cercetările arheologice de la Hârtop. De altfel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și la tot felul de agape. Studenți și profesori grăbiți...); Le Pantheon (am citit corect și expresiv, așa cum o făceam în clasa a 5-a de școală, inscripția: Aux grand hommes la Patrie reconnaissante, pentru care profesorul de franceză, dl Vizitiu, poet romantic neînțeles, adică ratat, bețiv și afemeiat, mă aprecia întotdeauna cu nota maximă. El a spus o dată în clasă, să audă colegii mei, că dacă voi continua să învăț la fel de bine, voi ajunge numaidecât la Paris. O viziune care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu știu aceștia din urmă. La pod la Dumbrăvița moartea unui Țigan Mergând spre Hârlău Bătrâna care seceră în genunchi și armeanul speriat. În prundurile Moldovei Povestea cu Baciu. Calicul Chichiuță. Chichiuță cu căluțul lui. Istoria lui Iancu cu Sandu vizitiul cel voinic. Adaos, romanul pe care mi-l închipuiam acu doi ani cu Iancu Dorojan. Deci un tânăr care vine la moșie cu gând să facă bine. Stă la capăt de țară, împreună cu personagiile de-aici, și la urmă atitudinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai bună mergea S-a arat Mercurile piepturile S-a arat, joile, Văile, Vinerile Grădinile, La lună la săptămână Când ș-a adus aminte de grâul ce l-a vărsat La vizitiu a strigat Un cal negru i-a înșeuat Cum e bun de-ncălecat Jos la scară l-a legat, Și pe el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
târg, de la maior, că Maria a plecat la țară și vine s-o vadă... Când pleacă Voinea cu Maria și cu bătrânul spre Plopeni, începe a vorbi (în glumă) cu mustrări felurite (cu M îi ziua de 11 Mai) cu vizitiul lui. Un țigan care și-a făcut poartă nouă și o admiră, iar gard n-are deloc... O femee care-și tunde bărbatul dinaintea casei... Săteanul care și-a tăiat calul, pentru că n-are cu ce-l hrăni. Două scrisori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]