2,638 matches
-
sfârșesc în u sau i vor fi prin urmare acelea cari vor avea mai puțină putere muzicală, pentru ca se finesc în vocalele acelea cari constituie polii în șirul vocalelor. A doua formă a silabelor o constituiesc acelea cari încep cu vocală și sfârșesc în consonantă (al, or, om, ab ș. a. m. d. ). Aicea mișcarea e cea întoarsă, de-aceea și pronunțarea [se face] mai cu anevoie, pentru că activitatea proprie a organulni de vorbire urmează, nu precedă. Daca cea dentîi forma e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu cât mai departe narațiunea și descrierea va prezinta o largititudine epică cu-atît mai imperativă este cerința portamentului. Fiindcă portamentul constă din facultatea de-a purta tonul, de-aceea își are firește rădăcina în puterea de-a lăsa să răsune vocala și diftongul. Căci numai pe ele poate să persiste tonul, consonanta dispare îndată ce organul vorbirei a pronunțat-o. De-aceea încă la dezvoltarea vocalelor am pretins și de la orator vocalizarea ca condițiune neapărată pentru cultivarea portamentului. Spre scopul acesta să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a purta tonul, de-aceea își are firește rădăcina în puterea de-a lăsa să răsune vocala și diftongul. Căci numai pe ele poate să persiste tonul, consonanta dispare îndată ce organul vorbirei a pronunțat-o. De-aceea încă la dezvoltarea vocalelor am pretins și de la orator vocalizarea ca condițiune neapărată pentru cultivarea portamentului. Spre scopul acesta să se citească [mai] cu seamă și cu mare îngrijire piese de acelea în cari întreaga compozițiune, caracterul și metrul silesc oarecum vocea la persistență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
facultatea de-a ține tonul și de-a-l lăsa să răsune, atuncea volubilitatea dă vocei dibăcia de-a înșira repede dupăolaltă elementele vorbirei, fără de-a scădea ceva din claritatea și preciziunea pronunției. Precum portamentul își are purtătoarea [sa] în vocală, elementul muzical al limbei, volubilitatea și-o are în consonantă. Ea se-ntemeiază așadar pe facultatea de-a putea nevoi organele {EminescuOpXIV 302} vorbirei ușor și liber la producerea sunetelor proprie lor. Volubilitatea se arată așadar în deplina stăpânire asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înțeleși decât de cei studioși și inițiați, au inclus în operele lor nenumărate pasaje pe care le-au făcut de neînțeles prin caracterele de litere folosite, prin versuri, cânturi și cuvinte enigmatice și figurative, prin utilizarea de consoane neînsoțite de vocale - așa cum fac evreii, caldeenii, sirienii, arabii -, prin amestecarea diverselor genuri de litere - ebraice, grecești și latine, și chiar de litere inventate (121, p. 307). Faptul că în „Cartea solomonarului” se utilizau, probabil, diverse formule magice scrise și cu caractere ebraice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Golgota, polifonia în monotonal. Să-i spunem: un monoteism cu față umană, cu gust de copilărie, cu joc și sărbătoare. Care oprimă femeile, ca toate religiile, dar fără să le ascundă sub văluri sau să le lapideze. Care a pus vocale, sunete dulci, inflexiuni materne în scriitura dură, consonantică a ebraicei și arabei. Care a dat corp Legii. Care, cu sfintele femei și Maria Magdalena, amestecă un grăunte de feminitate în trăsăturile patriarhale, amestecă sîngele cu roua, familiarizează pe oricine cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
credință, trebuie să plece și să scape de urmăritori pentru a rămîne în viață. Cuvintele de capătîi ale Vechiului Testament: Exil, Fugă, Exod. Deci a lua cu sine strictul necesar, pașaportul, invizibilul. În cel mai simplu aparat nominativ, Iahve, fără vocale, un simbol. Legislativ: Decalogul. Liturgic: un cufăr din lemn de acacia de un metru lungime și 70 de centimetri lățime, transportabil cu ajutorul a două bețe de lemn în mijlocul coloanei în marș, fie o mobilă nouă numită Arcă. Simbolul este mult
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
evenimentului. Ea desface făcînd și face desfăcînd, căci ambele țintesc în sens contrar. Cu timpul, informația se devalorizează, iar evenimentul capătă valoare. În lumea informației, ceea ce este durabil nu este valorizant: vindeți-i deci canalului TF1 teorema lui Pitagora sau Vocalele lui Rimbaud! În schimb, tot ceea ce este momentan, în lumea aducerilor-aminte, nu este valorizat. O informație confidențială la Bursă, o știre în exclusivitate, o directivă internă angajează, încă din naștere, o cursă contra-cronometru și împotriva morții, iar ziarul pe care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
h ω w ζ z η ƒ φ ” ψ y Κ k κ k λ l μ m ν n σ s [ ‘ Π p π p ξ ț θ q ρ r χ œ ϖ š Τ ț τ Ö Vocale → a } a ⊃ ",o Ε Q ″ e ™ e ι i ο o υ u / Ä Ω ó ιψ ] e Pentru limba greacă a a b b g g d d e e z z h Q q th i i k
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de multitudinea calificativelor atribuite lui Dumnezeu, unele reluate de peste o sută de ori (‘alm, ra≤m, ‘azz), așezate cel mai adesea două câte două la sfarsitul versetelor și ieșind astfel în evidență prin rimă precum și prin accentul de pe vocală lungă a formelor de tip fă‘l, fă‘"l, sau fă‘‘ól. Sunt vestitele „nume frumoase” (al-’asm"’ al-≤usn"), a căror memorare, recitare, meditare constituie practici de pietate privilegiate în rândul credincioșilor musulmani. Un ≤adÖ celebru spune: „Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de a restitui în contemporaneitate sincretismul pierdut al începuturilor omenirii. La nivelul poeticității ca atare, indecizia formelor și a culorilor sporește impresia de irealitate. Sugestiile alchimice („în fiecare clipă/ se împlinește o nuntă/ între tăria consoanelor/ și unduirea născândă din vocale/ focul și apa”) interferează cu cele biblice (divinul Cuvânt întrupat), cristice (constructe parabolice, nașterea, botezul, jertfa, pătimirea, mântuirea) ori ezoterice (trimiteri la Kabbala, Bahir, Zohar și Thora). De asemenea, își face simțită prezența o undă de farmec discret al trecerii
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
marxist-leninist»” (Monica Lovinescu, Adevărul la curte, 1964). Comentând abuzul grosolan practicat în cosmetizarea textelor publicate în țară, abuz ce vizează schimbarea sensului și a mesajului operei, Virgil Ierunca constată cu amară ironie în Cultul imposturii (1965) cum „și cu o vocală se poate face o ideologie”: invocația „Doamne” din Psalm de Ion Vinea (versuri apărute în „Revista Fundațiilor Regale” din 1944) devine „Doamnă” la republicarea poeziei sub un nou titlu, Lupta („Viața românească” din 1964). Sunt amendate, de asemenea, sub semnăturile
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
În același timp, se poate sesiza o revenire melancolică în spațiul altădată animat de cuvinte și de ființa iubitei: „O, ce frumos atunci suna / cuvântul, când te viscolea! / Stăteam și ascultam nătâng / silabele, trosnind, cum plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că sorb din Paradis” (Închinare). Versurile din Mereu tristețea (2001) transcriu o regresiune a sentimentelor. Parcurgând o lungă cale de la iubirea adolescentină care anima universul, R. devine prizonierul unui
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
timpului: „forme de cătușă sunt formele lăsate în urmă / forme de cătușă - cele ce vor ademeni / durerea din spațiu numită în cărțile vechi viitor” (Nu spune nimănui), „Ziua de mâine zdrobește înalță la cer / un cazan cu simboluri - consoane / și vocale gem de mânie. N-o poți / ajuta: urmărești sclipirea / unui eveniment costeliv - / ascunzătoarea duhnește a moarte, / a sigle stâlcite, a dușmani lipsiți / de măsură. Printre primejdii / de primăvară ochiul vede zeii / mișcându-se. Neamuri întregi - / fără să înțeleagă ce trebuie
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele Fără de pierdere, ca o iubire (1976) și Reverberata (1978
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
care stăpânesc lumea acum? Noi însă nu ne vom împăuna nici cu acest nume (V, 30, 3). În ciuda acestei prudențe respectuoase de care am vorbit, Irineu lasă să transpară o anumită simpatie pentru numele TEITAN, „scriind prima silabă cu două vocale, epsilon și iota”. „Dintre toate numele de pe la noi, spune el, acesta e cel mai vrednic de luare aminte” (30, 3). De ce? Irineu prezintă o listă de șase motive: - acest nume conține numărul 666; - este alcătuit din șase litere și fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fabulație, anecdotică, expunere didactică, confidență, orație, predică - să nu mai fie nimic altceva decât poezie. Intuit, desigur, cu mult înainte de izbucnirea mișcării simboliste (cu mai multă precizie de Poe și Novalis), acest principiu iradiază în Corespondențele lui Baudelaire, în sonetul Vocalele al lui Rimbaud și este oracular încifrat în versurile lui Mallarmé, ermetic enunțat în ale sale Divagații, spre a fi, îndeosebi în temeiul acestora din urmă, insistent explicitat de alți poeți și de toți exegeții conceptului modern de poezie. Esențială
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Pisica de mare, București, 1953; Scriu negru pe alb, București, 1955; Drepturi și datorii, București, 1958; Semicerc, București, 1964; Rocadă, București, 1967; Corp comun, București, 1968; Blănurile oceanelor și alte poeme, București, 1969; Repaosul vocalei, București, 1970; Vârsta cretei, pref. Al. Protopopescu, București, 1970; Poemul întâlnirilor, București, 1971; Sentinela aerului, București, 1972; Ucenicul nicăieri zărit, București, 1972; Heraldica mișcării, București, 1973; Poezie neîntreruptă, pref. Nicolae Balotă, București, 1976; Ancore lucii, București, 1977; Armonia contrariilor, București
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
părăsit cu un deceniu și jumătate în urmă. Dar este capitalism, iar el a apărut și s-a format în societatea românească prin aportul altor categorii sociale, ceva mai „revoluționare” decât clasa mijlocie a fostei societăți socialiste, deși mai puțin vocale. Ele au reușit să schimbe societatea românească mai dramatic și mai profund decât oricine altcineva, prin mijloace nu tocmai ortodoxe, este adevărat, și împotriva teoriilor economice care afirmă că schimbarea „de sus în jos” a societății și a economiei nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe cele expresive (copilul înțelege la un nivel superior capacitățile sale de exprimare); vocalizare (gângurit) limitată, în timpul perioadei de sugar părinții descriu adesea acești copii ca fiind tăcuți; repertoriu limitat de sunete consonante; posibile dificultăți de alimentație; erori în pronunția vocalelor; pot dezvolta o comunicare non verbală sau gestuală complexă; deși repetiția sunetelor izolate poate fi adecvată, discursul concret e mai puțin inteligibil decât e de așteptat pe baza rezultatului de articulare a unui singur cuvânt (cu alte cuvinte copilul poate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
răspuns la discursul afectiv al mamei. Ulterior, pe la 4‑5 luni, copilul înțelege unele aspecte ale comunicării după mimica și gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii care cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mimica și gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii care cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
emitere a sunetelor; - învățarea și asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor; - învățarea și asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]