945 matches
-
că îi va fi răpit timpul lui liber. Orașul îi devenise acum insuportabil, înăbușitor, era chiar un adevărat coșmar. Viața lui devenea din ce în ce mai plictisitoare, mai lipsită de sens, iar la asta se mai adăuga și starea lui de apatie, în vogă la vremea aceea. Cei vârstnici i se păreau fățarnici și furioși că rataseră totul pe vremea comunismului, iar cei tineri presupuneau deja că nu se vor realiza nici ei în așa-zisa perioadă “de tranziție”. Codrin se simțea din ce în ce mai singur
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ei. O să te ocupi de reclamații la firma de computere cu vaci? Nu știa să explice. După câțiva ani în care i se păruse că progresează în carieră - avansând de la recepționeră în Chicago la agent publicitar pentru reviste economice în vogă în Los Angeles, apoi la mâna dreaptă și până la urmă la reprezentanta companiei pentru doi furnizori de servicii pe internet din Boulder, care aveau de gând să câștige milioane cu o lume online în care oamenii să-și poată construi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din perioada exilului francez, în anul 1370, a suprimat Collegium cantorum din Roma, iar când, în anul 1377, Grigore al XI-lea s-a întors la Roma, a adus cu sine „câțiva cantori flamanzi și francezi, experți în contrapunctul în vogă de atunci, și nu a mai simțit nevoia de a readuce la viață desființata schola cantorum din Lateran”. Astfel, pontiful avea capela sa muzicală, care executa noul gen de muzică polifonică; și tocmai pentru că uzanța de a celebra funcțiunile liturgice
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nu este mai puțin viguros, posedând, ca o marcă specială, gustul iconoclast pentru deconstrucția stereotipurilor etice și rasiale. O investigație în cultura populară românească postbelică, atâta cât se articulează ea prin intermediul unei politici de traduceri atentă la umanismul socialist, probează voga lui Karl May și a literaturii sale. Retipărită în tiraje impresionante (introdusă în canonul „Bibliotecii pentru toți”), opera lui May este ecoul întârziat în comunism al fascinației ce debutează în epoca inter belică. Și nu este surprinzător faptul că, alături de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lost horizon. Ținta spre care merge Tintin este Shangri-la, spațiul din care este alungat chinul faustic. În Tibetul de bandă desenată, Hergé caută și găsește seninătatea pierdută. Povestea pentru oameni mari descrie un parcurs inițiatic ce anticipează nu doar o vogă culturală, ci și o mutație antropologică. Orientul este refugiul din care iradiază, în numai câțiva ani, energia contestatară ce subminează cărămizile raționalității occidentale. Martor și actor al secolului, Tintin caută, la rândul său, cărarea pierdută. Căci, închis în albumele sale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
poate că atunci lucrurile ar reveni la normal. Se uită în josul paginii și află că Haaretz postase între timp o „prezentare“ detaliată a vieții lui Shimon Guttman. Din articolele care o dezbăteau își dădu seama că știrea era încă în vogă. Liderii imigranților cer ca statul să se implice în investigarea uciderii lui Guttman era unul din titluri. Rabinul militant aruncă blestemul sfânt asupra detașamentului de protecție al prim-ministrului, spunea altul. Aruncă o privire peste noua și mai lunga prezentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai grosolan, un fel de imn fotbalistic, ce trebuia cântat de o mulțime de oameni care să se legene la unison. Hinei ma’tov u’ma’naim, shevet achim gam yachad... Era protestul Brațelor din Jurul Ierusalimului, care era încă în vogă. Maggie n-a fost în viața ei atât de bucuroasă la vederea unei manifestații politice, n-a fost niciodată atât de recunoscătoare forței protestatarilor de a demonstra neîntrerupt, după cum promiseseră. Chiar și acum, când abia se luminase de ziuă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu precizie ce își dorea. Îngerii Cosmosului erau un grup de tineri care frecventau un club de muzică punk-eco-gotică care socializau prin participarea la petreceri, navigau online pentru întâlniri virtuale și urmau tratamente de biomodificări. Aceste tratamente erau în mare vogă la școală și toate cluburile copiilor aveau propriile însemne specifice legate de biomodificări care să fie compatibile cu tema principală în jurul căreia se constituise fiecare. Grație cuceririlor avansate în domeniul nanobiologiei, oamenii aveau acces la proceduri chirurgicale temporare pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
se vor găsi companii care să proiecteze o lume după placul nostru. Vor fi create medii personalizate special și la cerere pentru a satisface nevoile legate de business și stilul de viață. Popularea personalizată va fi un business în mare vogă în viitor. PROGNOZELE ȘTIINȚEI BIZARE Joburi în afara planetei vor oferi un avantaj suplimentar - de cinci ori mai mult durata de viață a ființei umane. Să trăim în afara planetei va însemna că în momentul când ne vom întoarce pe Pământ după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
al XIX-lea era sub influența delirantă unor narcotice ce se puteau procura cu ușurință în toate mediile. Baudelaire era un narcoman pasionat, fiind mare consumator de opium - pe care îl prefera -, dar și de alte substanțe psihoactive, în mare vogă în epoca respectivă, precum: hașiș, laudanum, dawamesk, absint. Poetul descrie în Paradisuri artificiale efectele intoxicării cu cannabis, dar pentru el drogurile reprezintă de asemenea o metodă de a se trata de un sifilis contractat din tinerețe, dar și de alte
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
servind în acest sens ca „vitrine” și „ambasadori itineranți”. În cadrul „valorificării moștenirii culturale a trecutului”, recuperarea clasicilor interbelici devine sarcină de plan, realizată cu respectarea specificității/autonomiei esteticului, dar în acord cu „comandamentele” ideologice oficiale. Sîntem într-o perioadă de vogă europeană a literaturii absurdului, iar referința la aceasta devine inevitabilă. În spiritul „sănătos”, optimist al „umanismului socialist” și al criticii „antiburgheze”, Mihail Diaconescu recuperează comicul „pozitiv” și „critic” al lui Urmuz, delimitîndu-se de „mizantropia” unor „antiumaniști” precum Ionescu sau Beckett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în virtutea opțiunilor politice de stînga ale majorității avangardiștilor interbelici, dar și ca replică pozitivă la „dezumanizarea”, „alienarea” și „reificarea” artei în societatea capitalistă contemporană). Generația „destinderii” și criticii săi de prim-plan - impresioniști post-călinescieni sau adepți ai metodelor teoretice în vogă (structuralism, tematism, semiotică, tel-quel-ism) - au valorificat, în maniere diferite, „moștenirea” literară avangardistă, producînd defrișări semnificative ale domeniului (studii de Matei Călinescu, Ion Pop, Ov.S. Crohmălniceanu și Adrian Marino, fără a uita monografia Urmuz a lui Nicolae Balotă). Estetizată, domesticită, avangarda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Fuchsiadei”, însoțită de lectura în traducere franceză a „Plecării în străinătate”, iar Ion Biberi îl comparase cu Kafka într-un volum apărut la Éditions Corymbe din Paris. Un element determinant în reconsiderarea poststalinistă a lui Urmuz va fi însă chiar voga internațională a literaturii „absurdului”, care va stimula inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian. O recuperare perversă, întrucît autorul „Fuchsiadei” urma să pună în umbră - ca precursor „optimist” și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca să nu mai zic de faptul că sînt practici? Uitasem cît de minunat te simți Într-o rochie, mai ales una atît de vaporoasă și de feminină ca aceasta, care-ți conferă aceleași calități. SÎnt În compania celor mai În vogă figuri ale momentului. Ce frumos. Și ce păcat că nu m-am străduit să socializez mai mult cu oamenii aceștia, la naiba, că nu m-am Îmbrăcat așa, Înainte să mă mărit. Îl urmez pe Charlie spre o canapea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se bucură (ultimul său serial de televiziune a avut rating-uri uriașe și l-a consacrat drept unul dintre cei mai buni cinci În domeniu, iar restaurantul său din Notting Hill e În prezent cel mai tare și mai În vogă din vestul Londrei) și a Înălțimii sale (cînd ai un metru și nouăzeci și cinci de centimetri ești În mod sigur genul care atrage privirile), așa că Înțeleg unde bate Emma cînd afirmă că e mai bine să nu-l plimbăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
drept vorbind, niciunul din ei nu făcuse nimic În ’68; să zicem că aveau spiritul șaizecioptist), pe un teren imens plantat cu pini, aparținând părinților unuia dintre ei, ceva mai la sud de Cholet. Proiectul, pătruns de idealurile libertare În vogă la Începutul anilor 70, Încerca să pună În practică o utopie concretă, adică un loc În care să se trăiască - „aici și acum” - după principiile autogestiunii, În respectul libertății individuale și al democrației directe. Totuși, Locul nu era o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
m-am dus de mai multe ori la Slow Rock și L’Enfer; numai că târfele ieșeau cu alții, sugeau mădularele altora; iar asta pur și simplu mă scotea din minți. Era perioada În care Minitelul roz era În mare vogă, provocase o Întreagă isterie, am rămas conectat nopți Întregi. Victor dormea În camera noastră, dar noaptea era liniștit, nu era nici o problemă. M-am temut foarte mult când a venit prima factură telefonică, am luat-o din cutia poștală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
congé sabbatique, concediu de un an Întreg pe care anumite categorii de salariați francezi Îl pot obține pentru a se perfecționa În domeniul lor de activitate. (n.tr.) Radioteleviziunea franceză de stat. (n.tr.) Françoise Sagan, scriitoare franceză În mare vogă În anii 50-60. (n.tr.) Revistă pentru tineret. (n.tr.) Georges, (baron de) Haussmann, prefect de Sena Între 1853-1870, a condus lucrările de modernizare a Parisului. (n.tr.) Reviste pentru adolescente. (n.tr.) Lanț de magazine. (n.tr.) Valseuses, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fisa. Nu ! — Ba da ! M-au acceptat ! — O, Doamne ! Lissy ! — Știu ! Îmi zîmbește radioasă. Nu e mișto ? Cheia din mîna ei e cea mai cool cheie din lume. E cheia care deschide ușa unui club privat din Clerkenwell super În vogă, la care foarte puțini au acces. Și Lissy a reușit ! — Lissy, ești cea mai tare ! — Ei, ba nu, spune, extrem de Încîntată. Noroc cu Jasper, de la cabinetul meu. Îi cunoaște pe toți cei din comitet. Nu mă interesează de unde o ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și vizavi e doar perete. Și un tablou mare, cu macarale și buldozere, cum se lucra pe șantiere până nu demult. Și tabloul acela, ce curios, îl pictase unul, Condrat Focan. Nu cred că ați auzit de el. Era în vogă acuma vreo treizeci-patruzeci de ani. Cu proletcultismul, dacă ați auzit de chestia asta. O licheluță, tipic proletcultistă. Curios că tabloul acela fusese la noi, la Județeană mult timp, până la evenimentele din decembrie. Avea comenzi grase Focan. Până și la Interne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Dumnezeu, nu mai putea de fericire. — Are tot ce-i trebuie, îmi spusese Janey mai devreme, năpustindu-se în studioul meu, ca din pușcă. E un thriller super, dramă de familie, câteva chestii supranaturale - nici nu știi cât de în vogă sunt chestiile astea acum - și vreo câteva scene incitante pentru femei. I-am trimis un exemplar și impresarului Natașei Richardson și se pare că-i place la nebunie. —Natașei Richardson? — Nu, impresarului. Dar tot e ceva. Există și vreun rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
familie Jeremiah Bond Ltd, Agenți Imobiliari, se transformase, la sugestia lui, în ceva mai șmecher, mai memorabil și mai cu lipici. Cui îi păsa că persoanelor ca Amanda nu li se părea destul de stilat? Lipsa de stil era în mare vogă. Dovada cea mai concludentă o reprezentau proprietățile pe care firma le vindea. Însă puține dintre aceste proprietăți erau atât de neatrăgătoare ca deșertăciunea de la marginea Holbornului despre care se interesase avocatul. Dar, ajungând la proprietatea respectivă pentru prezentare, Hugo s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Theo de bărbița mătăsoasă cu unghiile ei tari și lungi. Acum că i-a mai crescut părul - slavă Domnului că nu i-a rămas roșu - Theo arată ca o păpușică. O să arătăm bine împreună. Știi că accesoriul cel mai în vogă la ora actuală sunt copiii. Theo poate să meargă cu mine la prezentările de modă și să fie mascota revistei Class. Hugo simțea că-i vine să vomite din motive care nu aveau nici o legătură cu limbricii lui Theo. —Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cele mai crunte partide de pocker și, când la sfârșitul schimbului, li se cerea să se înscrie cu câte o idee în registrul de idei al brigăzii, vardiștii formau numere de telefoane și se gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți se împrăștiau pe la casele lor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sfârșitul schimbului, li se cerea să se înscrie cu câte o idee în registrul de idei al brigăzii, vardiștii formau numere de telefoane și se gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți se împrăștiau pe la casele lor. Acolo, mulți dintre detectivii cei grei nu-și ascundeau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]