35,255 matches
-
nu a abdicat niciodată de la principiile sale morale. În fața oficialilor, prea vulnerabil pentru lupta deschisă cu o putere discreționară, Domnul Baciu se retrăgea strategic în formula "cum socotiți", care nu însemna nicidecum supunere, ci încrucișare a brațelor. Nouă, celorlați, atunci când voia să-și marcheze dezacordul sau când, pur și simplu nu voia să jignească, ne lansa un ambiguu, multiplu conotativ "ce să spui, mamă dragă...". Era, într-adevăr, mai curând matern, decât patern Dudu Baciu. Apropiații îl porecliseră "Mama Baciu", iar
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
vulnerabil pentru lupta deschisă cu o putere discreționară, Domnul Baciu se retrăgea strategic în formula "cum socotiți", care nu însemna nicidecum supunere, ci încrucișare a brațelor. Nouă, celorlați, atunci când voia să-și marcheze dezacordul sau când, pur și simplu nu voia să jignească, ne lansa un ambiguu, multiplu conotativ "ce să spui, mamă dragă...". Era, într-adevăr, mai curând matern, decât patern Dudu Baciu. Apropiații îl porecliseră "Mama Baciu", iar prin 1972, Geta Brătescu, abia întoarsă dintr-o călătorie din Italia
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
într-o seară macedoneană, sub cerul cînd vînăt, cînd roz: el gîngurea hitita, eu ronțăiam răsărita... Pînă am început, într-o doară să înșir cuvinte de origine turcă precum într-un fel de mazurcă... Eu spuneam: pilaf. El răspundea: pilaf! Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
de mazurcă... Eu spuneam: pilaf. El răspundea: pilaf! Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Balotă, care au intervenit pentru mine, că... "eram beți". Mie n-a îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele lui Cioran, tocmai apărute. În primăvara acestui an, cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
pentru mine, că... "eram beți". Mie n-a îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele lui Cioran, tocmai apărute. În primăvara acestui an, cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis din nou, iar el
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
temperată de un portret în creion al Mariei Simionescu. Comutatorul electric (numit pe atunci "șaltăr") se defectate de mult, iar locatarul îl înlocuise cu o improvizație ingenioasă: două ace înfipte în cămașa firelor, pe care le punea în contact, cînd voia să aprindă lumina, printr-o sîrmă împlîntată într-un dop de plută. (Pluta are, cum știm, eminente virtuți izolatoare.) Dispozitivul îl încîntase pe Romulus Vulpescu, care i-a dedicat următorul catren: "Doar cu două ace/ Și un dop cu sîrmă
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
contratimpul ăsta caraghios între cerere și ofertă, de parcă cineva acolo sus ne-ar da cu tifla. Cînd Vestul ne cere politică, literatura tînără a Estului este într-o proporție foarte mare apolitică. S-au ars demult acele etape cînd poetul voia să rupă voalul realității, cînd Marius Robescu vorbea despre spiritul însetat de real și Richard Wagner adresa răspicat întrebarea "Ce e realitatea?" (Was ist Wirklichkeit?). în acele vremuri realitatea era o mumie ascunsă într-o cutie fardată. Se știe că
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
mine în sat, ci undeva prin Moldova, prin regiunea Huși". Tot la sfaturile prietenului amplifică schița Desfășurarea până când obține celebrul text din 1952. "}inea foarte mult la mine, notează marele prozator, știa pe atunci mai multe decât știam eu și voia să mă apere de o primejdie de care eu nu eram conștient." Câteva lucruri ar trebui lămurite. În primul rând, e vorba de ușoara deplasare a accentelor. Marin Preda va transforma amintirile în legătură cu logica interioară a evenimentelor. O bună proză
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
isteria de atunci a Anei Pauker, care ne întreba în plină ședință a Biroului politic...." Care-i întreba cine-i Rajk și cine Slansky în România. Cum conflictul cu Ana Pauker continuă, și cum era de înțeles că tovarășa Ana voia să afle cine-i Rajk al nostru, Dej va pleca să ceară sprijin de la Stalin: "M-am urcat în avion, am ajuns la Moscova și am fost cazat într-un hotel fără protocol și fără comunicate de presă. (...) în sfârșit
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
camerele de supraveghere din jur ca o imagine din cărțile viitorului . recunoaștere avem suficiente motive să urmăm calea păsărilor cuvîntul dublu orizontul amestecat cu tăcerile de aici neguțătorii care îți ating mîinile în penumbra camerelor luxoase lumina zilei o trimiteți voi din prada războiului se mai poate trăi cît din enciclopedii cît cuvintele sunt mai ușoare decît corpul cît bărcile de salvare intră în apele internaționale cît afli actul de moștenire într-o poezie scrisă cu foarte mulți ani în urmă
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
aia teribilă a lu" Chiscop... mai lipsea șefa, Chiscoapa adik... și Marinela Rață și ar fi fost în formație completă... incoruptibilă echipă!... cum era violată o elevă, cum făceau scandal cu spume, cu crăci... apoi se dovedea că eleva chiar voise cu asupra de măsură... ce mama dreak!... așa... și trebuia ssă spun și eu ceva... da" "mai scurt"... așa mi-a scris pe o foaie albă Decuble, chiar pe o pagină din "Cartea roz a comunismului"... și m-am conformat
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
biografii românești substanțiale, la aceste întrebări a căutat răspunsuri în textele cunoscute și mai puțin cunoscute, I. Necula, profesor de filosofie care nu se află la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la epoca scrierii lor pe cît
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
covârșitoare. Fascinația imaginii obiectelor de relief minor se conjugă, așadar, cu tentația erotizării existenței, impunându-se, totodată, o poză, mai curând supradimensionată, a unui poet ce caligrafiază cu fervoare latura estetizantă a universului, fapt remarcat și de Gheorghe Grigurcu: "Poetul voiește a "înfrumuseța" realul cu (aproape) orice preț, vădindu-și, într-o probă de virtuozitate prodigioasă, ce are ca durată însuși spațiul volumului (volumelor), înclinația pentru lucrurile neluate în seamă, pentru vorbele dezafectate, pentru stările marginale, "minore", "compromițătoare" (inavuabile), culese parcă
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
mai întâi la începutul romanului. Și a doua oară, în finalul cărții. Mai dăm un singur exemplu din proză, și anume dintr-o cunoscută poveste a lui Ion Creangă, în care termenul troiță nu are nici o conotație magică-mistică: "Baba însă voia cu orice chip să aibă o troiță nedespărțită de nurori". Mai multe exemple de evocare a troiței avem în poezie, în poezia tradiționalistă și gândiristă, la N. I. Herescu, Nichifor Crainic, Mircea Dem. Rădulescu, Radu Gyr și la mulți alți poeți
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
și pântecul muntelui între ceafa și mijlocul acestui trup și măduva și Dumnezeu întrebând: acesta s-o rup? Să-i arăt că oțelul e moara, un biet oțel împins de un arc doar atât cât arcul altei săgeți va fi voit, să-i arăt în fierăria din bulgări sau din vintrele lui cum m-am jucat în metalul topit. |n liniștea numindu-se erezie Și ei pot fi lași, sfinți și lași, preacurați și netrebnici și ei pot minți: n-am
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
onoare", încât toată lumea uitase de el. Nici eu nu-l cunoșteam personal, îi știam numai numele și începutul de renume dar l-am recunoscut imediat în mulțimea aceea adunată din toate satele de la poalele muntelui, la un iarmaroc care se voia cultural. Avea alura de ins rătăcit în pustiu, cu adevărat "Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop", deși în jurul său, pe platoul muntelui, norodul bea, mânca și chiuia, fără să mai ia în seamă scena improvizată pe care
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
toți să te aducă pe calea cea bună?". Și țin minte bine că i-am răspuns: "Scrisul meu este plin de fantasme, ceea ce înseamnă că mă aflu în pustiu", cuvinte care l-au mulțumit pe deplin. Florin Mugur, cel care voia să înțeleagă fericirea fără a fi el însuși fericit decât, poate, uneori, la masa lui de scris, Norman Manea, care își esențializează literatura până a o face fericită de sine, sânt nume pe care destinul meu nu le poate despărți
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
amară și din teama de a nu deveni ca ei, i-am scris lui Florin Mugur. ...Și, surprinzător, mi-a răspuns prietenul lui, Norman Manea. O carte poștală, atât. Dar el a luat condeiul din mâna acelui destin care mă voia numai personaj de sacrificiu și a scris în biografia mea cuvinte de bine. Și după prima chenzină, mă și aflam la București, în apartamentul lui Florin Mugur. Aici am făcut cunoștință cu Norman Manea. Avea, încă de pe atunci, o alură
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
telefon. Am rămas surpinsă. Alo! Nu se auzea. Am suflat în receptor. Tata?" își agită arătătorul în semn de negație. "Nu crede." " Ce nu crede? Că era Costel?" "...ra Costel" îngînă Pulheria dînd din cap afirmativ. "Și ce dacă?... Poate voia să-mi dea întîlnire. Hî! Hî! Auzi! Cînd mergeam la plimbare, știi? Și se uita cineva după noi..." "Eu aveam 10 ani cînd mergeam noi două la plimbare, Pulheria, și tu întotdeauna spuneai că se uită nu știu cîți după
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
de drepți în groapa de ciment alături ochi închiși degete sternul tău limba mea ceafa puful pînza freatică în pantalon ariciul doare acum așa da da da... sînt om sînt liber sînt întreg se-ascunde frezia după ferigă rușii veneau voi sănii voi cai habar n^aveau de cvadrigă și heinrich era inginer transferat la pitești să construiască “în sus pe argeș în sus este o casă ^naltă da ^n ea cine șade...” un laț pentru mine un laț pentru tine
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
numai când au vorbit de faptele, bucuriile și durerile oamenilor.” Să menționăm, nu din dorința de a polemiza cu N. Iorga, că Marian n-a intenționat să dea o antologie, deci n-a avut în vedere criteriul estetic, ci a voit să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
a polemiza cu N. Iorga, că Marian n-a intenționat să dea o antologie, deci n-a avut în vedere criteriul estetic, ci a voit să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
până atunci. A păstrat însă o impresie generală despre ea, ca limbă vocalică: „O mulțime de vocale! Câteva marcate, eufonice. Pe scenă nu se auzeau însă prea multe. Un țâsâit și hârșâit de consonante, o cascadă întreagă, care nu mai voia să se sfârșească”. În continuare, cronicarul dramatic stăruie asupra muzicii care însoțea actul scenic. Și aici e de părere că muzica nu a fost bine aleasă, căci i s-a părut plină de disonanțe, ceva cu care el nu era
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
simplu de neînțeles că un inginer capabil și integru, cap de familie cu multe responsabilități și părintele unor copii minori, era pe cale de a deveni victima unor funcționari incapabili ai sfatului popular, indivizi care, fără discernământ și fără bun simț, voiau să-i ia jumătate din locuință, ba chiar îl amenințaseră cu evacuarea forțată, în cazul că s-ar fi opus... Colonelul îl ascultă răbdător până la capăt, notându-și ceva într-un carnet, iar la sfârșit îi declară scurt și sec
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]