648 matches
-
apelor, hohotirea despletită a vântului, ținutul diafan al câmpiilor de argint, copaci cu mantii voievodale, colb de argint, apa sună somnoroasă, razele de aur ale soarelui etc. b) Discuții premergătoare: învățătorul sau profesorul explică elevilor unele cuvinte: clinchet, hohotire, diafan, voievodal, colb. c) Elevii se gândesc la un colț din natură care să poată fi descris cu ajutorul expresiei și alcătuiesc pe rând, propoziții. d) Propozițiile sunt notate pe tablă, apoi ordonate într-un plan de idei care va fi dezvoltat ulterior
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nenăscutul prunc. Am recitit la maturitate această baladă despre minunăția sacrificiului Anei, care ne-a fermecat cândva mințile încă necoapte, dar atât de modelabile. Nu. Nu este nimc mai mult în acel text decât povestea orgoliului masculin și a celui voievodal. Ana nu participă la aceste orgolii. Ea este doar o victimă iubitor momită să plătească prețul zidirii în locul maestrului și spre gloria lui. Anele îi seamănă. Iubesc și admiră maeștrii. Consimt la riscuri și sacrificii. Dar păcălite nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
deopotrivă cu gazdele au simțit că Prutul nu desparte, nu este o graniță rămânând mereu un pod de flori care duce spre Chișinău prin locuri de mare frumusețe și bogăție - codri bătrâni, nesfârșite podgorii, sate bogate, biserici - monumente istorice, mănăstiri voievodale și holde Întinse. Grigore Vieru și Toma Istrati În curtea mănăstirii Hârjanca Pe toată perioada vizitei oaspeții din țară au fost Însoțiți de frații basarabeni: Acad. Mihai Cimpoi - președintele Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, poetul acad. Grigore Vieru, scriitorul acad.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
circumstanțe, după decenii, profesorul Traian Galan se manifestă tot exigent și autoritar cu foștii săi elevi, urmărind cum s-au realizat profesional fiecare. A trecut la cele veșnice în anul 1996 și își doarme somnul de veci în cimitirul capitalei voievodale Suceava. Distinsul profesor Traian Galan, prin pregătire, munca, exigenta și faptele sale rămâne o autentică personalitate în istoria învățământului liceal din Bucovina, iar pentru noi, care i-am fost elevi, un perpetuu diriginte de neuitat. Prelucrare parțială după Petru Bejenaru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
tatălui ei, sub consemnul ca salvatorul s-o urmeze În adîncuri fără să privească Îndărăt, spre a nu fi preschimbat În stană de piatră. Mulți, nu neapărat ispitiți de spectrul prințesei, au căutat să străbată acele galerii subpămîntene de cîrtiță voievodală hărțuită, hotărîți să iasă undeva la lumină, dar nu s-au mai Întors niciodată. Rețin limpede imaginea cetății, de fapt, un fort cu creneluri din piatră de un gălbui argilos, suită pe o cocoașă de pămînt năpădită de iarbă. Am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
luptă. Domnitorul se retrase din Sala tronului făcându-i căpitanului Pietro un semn discret. Străbătu culoarul lung de la parter, luminat de făclii puse din trei În trei pași și păzit de halebardierii spătarului Mihail, urcă treptele care duceau spre camerele voievodale și intră În cabinetul său de lucru, a cărui fereastră dădea spre dealurile Împădurite ale Sucevei. Deschise geamul și lăsă să intre În cameră aerul răcoros al primăverii târzii și mirosul Îmbătător de cireș În floare. Afară adia un vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În același timp, se auzi zgomotul greu al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare. Care sunt veștile? - Familia măriei sale trebuie să părăsească Suceava Într-o jumătate de ceas! - Asta mi-ai transmis prin răvaș. Doamna Maria e pregătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Kiprianov, i-a spus viitorul președinte, pre numele lui, Zozuleac, un bărbat încă destul de tânăr, viguros și cu ceva carte, după înfățișare și zicere a vorbelor. Că noi avem îndreptări încă de la Dragoș și Bogdan cum că aista-i loc voievodal, care, odată cu democrația, a devenit bun al poporului. Dar nu se poate, măi celovecule! Că documentele mele fac trimitere la uricele scrise ale lui Petru Voievod Mușatin care a avut stolița la Sirete și cunoștea holmul de la Ruina mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
care țipi la desfrânări târzii Pe visători, cu greu, îi înfiori... Oh, sunt fecioare cu obrazul pal, Modele albe de forme fine- Și singure dorm, albe, și senine În albele crivate, de cristal... * Baladă O noapte de sineală din vremi voievodale... Plecase voievodul în lupte blestemate; Iar eu păzeam domnița închisă în cetate- O, noaptea, de sineală, de epoci triumfale... Dormeau, adânc, oștenii în noaptea diafană Când eu sării afară din cortul de mătasă- Vedeam o semilună pe zare cum se
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
suita. Întors în șa, le vorbește curtenilor: Mâine să fiți cu toții în sala tronului! Avem treburi însemnate! Vom face întocmai după porunca măriei tale - au răspuns boierii într-un glas... E pentru prima oară când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși vodă! Doamne! Mă voi afla în fața lui! Mă trec fiorii numai când mă gândesc la asta...Boierii se adună. Un murmur - ca un zumzet la urdinișul unui stup - însoțește sosirea lor...Divanul este adunat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sava, așezată nu departe de chervăsăria domnească, a avut propria ei chervăsărie. Ei, ce zici de asta?” Ce să zic, părinte? Cred că i s-a înlesnit acest lucru pentru a-i spori veniturile. „Dacă-i așa, atunci caută porunca voievodală a lui Simeon Movilă, care dovedește aceasta.” Îndată îl găsesc și îi dau citire: „Io Semeon Moghila voievod... Scriem slugii noastre, ureadnicului din târgul Iași, și tuturor celorlalte slugi ale noastre...voi să aveți a lăsa foarte în pace de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în crivatul cu așternut aspru...Nu am avut mult de așteptat până să-și facă mendrele Moș Ene... Cât oi fi dormit în liniște, nu știu. Ceea ce știu este că după un timp mă aflam...în sala tronului din palatul voievodal și că actele domnești se găseau la fel cum le-am lăsat noaptea trecută; cele citite într-o parte, celelalte ședeau cuminți pe rafturi în vrafuri colbăite...Am făcut câțiva pași spre masă, fără sfială. Mă simțeam ca acasă. Obișnuindu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
adevărat și... Așa se și cade, conașule. Să-i dai ascultare, pentru că ai multe de învățat de la el. Mare grijă are să aibă de matale, boierule. Nu te va părăsi decât atunci când are să fie sigur că știi destule lucruri despre vremurile voievodale... Eu nu mai știu ce se întâmplă în jurul meu. Mi se pare uneori că visez cu ochii deschiși și că trăiesc aievea, când de fapt dorm...Nu cumva?... Nuuu. Nu este nici o vrajă, conașule. Totul este adevărat. Un adevăr pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unui călugăr român, ieromonahul Mitrofan pentru că știa să lucreze la tiparniță încă din ținerețea lui. După anul 1698 activitatea tipografică a încetat, dar profesori greci cum ar fi: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu multă liniște pentru a-și continua munca de creație. În această lucrare vom găsi relatate câteva aspecte din viața politică a Moldovei din timpul lui Gheorghe Duca, împliniri în plan economic, social, cultural și bisericesc; apoi, pe parcursul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de ctitorii voievodale, unde stătea vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pătruns dușmanii”<footnote Ibidem, p. 30 footnote>. Această construcție edificată în parte pe subsol și demisol și peste tot parter și etaj, amplifică și adaptează programul caselor fortificate din secolele al XVI-lea și al XVII-lea întâlnită la reședințele voievodale. Duca Vodă a conceput întregul complex ca o mănăstire cetate, susceptibilă de a folosi domnilor țării ca loc de apărare în preajma Iașilor. Palatul răspunde astfel acestei destinații. El nu dă o notă de lux și de confort. Are abateri, cum
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1985. În anul 1988 starețul Mitrofan Băltuță a schimbat pardoseala din piatră cu una din marmură. XI. Colecția muzeală din palatul lui Duca Vodă Mănăstirea Cetățuia, ctitoria lui Gheorghe Duca a fost restaurată ultima oară între anii 1964-1972. Fostul palat voievodal a fost reamenajat ultima oară în anul 2006. Acest palat adăpostește în prezent o bogată colecție de obiecte bisericești care sunt expuse în cele cinci săli. Mobilierul este nou și expunerea s-au făcut după normele muzeologiei. În încăperile palatului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
exterioare ale acestui palat sunt reduse la minimum, spre deosebire de casa cu sală gotică unde se constată mai mult rafinament în alcătuirea sa. Gheorghe Duca a gândit Mănăstirea Cetățuia ca pe un complex cu funcții multiple: eclezială, culturală, militară și reședință voievodală temporară. De aceea a ales acest loc ridicând în jurul mănăstirii ziduri puternice de apărare, capabile să reziste unui atac armat. În anul 1670 mănăstirea a fost închinată Patriarhiei de Ierusalim sub a cărei administrație a rămas până în anul 1863. În
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Satu-i începutul lumii, al odihnei după munci, al concertului din lunci și a tot ce sfânt acum mi-i. Bucuriile-mpreună și necazurile toți le trăiau ca ntr-o cunună fii, nepoți și strănepoți. Ce frumos a fost odată satul meu voievodal! Luna, ca un piept de fată, cocea cozonaci pe deal - ul plin de busuioacă rozalie ca un plin de veselie Dacă și de vin de Bohotin. 2011 Mărțișorul prieteniei Cu el și viața e mai vie, mai cum am vrea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți cumva, cî nu ni aflăm
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și plin de aromele Buciumului ieșean dintre Teii fără pereche ai lui Eminescu și duioșia liricii lui Șt. O. Iosif (strada lui), din dealul vecin, îi umple mereu simțirea de dragostea de viață, natură, semeni și credință în Dumnezeu. Meleaguri voievodale! Respirări ideale spre orizontul ce scânteie armurile peste pădurile dinspre Dobrovățul multimilenar și al Mănăstirii “atletului creștinătății”, al domeniilor regale, al lui Eminescu- revizor școlar, al dragostei de România a reginei Maria și al atâtor fermecătoare avânturi și roditoare pământuri
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își dăduse demisia, la 12 Iulie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
doar de neobișnuita lor prezență. Așa cum altădată, în bodega de pe Apolodor, în picioare, îmi beam berea, copleșit de părăsirea Lumii, absent la cele din jur, ascultând doar glasul clopotelor, urmat de cearta toacelor, un văl de sonorități vechi, știute, toropitoare, voievodale. Era ceasul în care veneau și cei doi orbi să-și soarbă berile. Din cine știe ce perverse porniri ale neputinței, se pipăiau cu limbile pe obraji, parcă se gustau, descoperindu-se cu gingașe uimiri. Îi urmăream dincolo de silă, ca în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dar ne venerăm (stră)bunicii. De la junimiști la actuala Piață a Universității, societatea, lumea noastră întreagă se strică periodic (și se strică...), de vină fiind stearpa (sau criminala) generație a predecesorilor. Nimic nu mai este ca pe vremea strămoșilor (mitul voievodal la Eminescu, mitul generației interbelice la actualii anti-comuniști...), drept care istoria trebuie să (re)înceapă cu noi, actuala generație (indiferent de vîrstele biologice ale acesteia). Nimic nu este de preluat de la „părinți”, totul trebuie (re)construit ab initio, de la regimuri politice
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]