1,651 matches
-
scufundă, prin grije și porunci, Să ia în seamă viața celor de pe vas. La postul de onoare să fie ultimul rămas. Așa că oricât îmi va fi de greu Să vă văd murind, ultimul rămân eu. Care dintre voi bea întâi ( Voios. ). Și în sănătatea cui? BALDOBAL Eu întâi! DURAS Ba eu! Tu mai rămâi! DECEBAL Atunci acela va bea Căruia regale îi va da. ( Olaculul îi întinde pocalul plin. Decebal trece pocalul lui Duras. Ești cel mai bătrân în sfat, Înțeleptul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului.” În cuvinte pătrunse de împreună simțire creștină, Petru Lascău realizează astfel, o prezentare vie și sensibilă a celui ce a fost Traian Dorz, a acestui om de excepție, care scria: „Isus, Isus noi te-aștepăm/ Cum crinii așteaptă roua
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
se câștigă bine. După câțiva ani te întorci înapoi cu ceva capital și poți prospera deschizând o mică afacere, așa că altă șansă pentru tine nu văd.” În acea zi a aniversării sale se așeză în jurul mesei cu Adriana, ea era voioasă și mult mai optimistă ca el, după ce îi povestii câte ceva din tot ce întâmpinase în acea zi la piață îi spuse că are o surpriză pentru el. Dispăru câteva clipe în sală și se întoarse cu o cămașă nouă, albastră
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
o sută de portocale. O poșetă, zece poșete... O vacanță, zece vacante...Și foamea sucomba și învie feroce cu fiecare. Rămas acasă nesupravegheat, sufletul își schimbă comprese cu gheață. Asculta Dvorak, recuperează nopțile treze. Exersează cu grijă primii pași, jonglează voios cu rețete din minim opt ingrediente. O, nu! Sancta simplicitas! Doar se preface. I-am găsit jurnalul. Zeci de schițe ale etajului pierdut. Și liste de calcule și bugete estimative. Nu i-a dat nimeni sinucigașului ăstuia măcar un Jiminy
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
cei trei a stabilit să se întâlnească la o bere în oraș, la șapte seara, în berăria Cazinoului. Întâlnirea a avut loc într-un separeu aranjat în stil baroc, cu tapițerie din catifea în culori alb-roșu. Era o revedere destul de voioasă și zgomotoasă. Se depănau amintiri și se puneau la cale proiecte. Între timp au mai apărut și alți amici. Parcă retrăiau viața din timpul studenției. Unii dintre băieți au venit și cu prietenele lor, doar nu trebuiau să amâne întâlnirile
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VII LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360315_a_361644]
-
excursie școlară, și văzu atâta inocență și voioșie imprimate pe fețele acelor copii. De asemenea admiră voioșia și inocența unor fetițe ce vorbeau și râdeau între ele, și gândi că odată poate și acea tânără a fost o fetiță inocentă, voioasă. Își dădea seama că ei ca adulți pierdeau tot mai mult acele caracteristici specifice copiilor, ce ar fi trebuit să îl însoțească pe om până la adânci bătrâneți, pentru că în simplitatea și inocența copiilor se ascunde fericirea neamului omenesc. El respiră
VIAȚA CA UN DAR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360374_a_361703]
-
-un suspin: - Sunt Călina lui Călin. Tata-i ziua la pădure Cu-o țapină și-o secure, Iară mama, de doi ani, Stă sub flori și bolovani ... După ce s-au odihnit, Către seară s-au pornit Ștefan și ai săi, voioși, La rotitul de cocoși, În poiană-n clar de lună, Unde noaptea îi adună Și se bat de zboară pene, Iară gotcele alene Pe sub brazi se furișează Și-i privesc cum se-nfoiază. Și așa, o săptămână, Cu-apă rece de
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
din înalții nouri suri - Revărsate pulberi fine peste case și păduri. Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și gutui, Că a poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe ce-au
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
secție mărginașă a fabricii unde șef era tatăl unui coleg de-al meu de liceu, domnul Melniciuc, dumnealui m-a primit să lucrez în secția sa, fără să semnez nicio hârtie de angajare. De-a doua zi, am și venit voios la muncă. Numai după două zile am constatat că nu-i chiar așa o joacă să lucrezi într-o fabrică la scânduri. Trebuia să deservim un gater de debitare a buștenilor, să cărăm la o movilă șpraițurile de lemn, să
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și solemne, publicul este împresurat într-un tumult, spectatorii bat frenetic din palme, nu ca și cum și le-ar scutura de praf. E o frenezie unde cântă Angela Gheorghiu! Într-o atragere alegră, magnetizantă, cheamă inimile și le înrobește de iubire
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
stea a muzicii ajunse mai sus de inimă - la creștetul pur al duhului - creează forma pilduitoare prin purificarea și eliberarea spiritului în actul complet armonios, pe diferite trepte și sensuri de percepere ale vârstelor copilăriei inocente, atât ca om frumos, voios, care se apropie și se lipește de copii, ca frunza de rouă, cât și ca genială cântăreață care absoarbe în glasul ei, însuși sărutul vieții peste lume și vulturul singurului ideal care nu doare, sfințenia! Dacă observăm copii la un
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
au retras în munți, aproape de zenit În speranța întâlnirii cu Dumnezeu pe cale Convinși că vremea iertării și păcii a sosit Cerul îi binecuvântă cu albele-i petale. Câțiva s-au închis în case așteptând Un final întunecat, altă parte-i voioasă Că-n viața prin împăcare și iubire triumfând Noi l-am adus pe Dumnezeu din nou acasă. Am iesit în fugă - ca-n vis - din negativitatea Rezultată din boală, din gânduri fără rost Am alergat să fiu martor când Nativitatea
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ÎMPREUNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 284 ÎMPREUNĂ Luna raze își trimite, Spre Pământ voioasă, Îmi zâmbește și admite, Că tu ești frumoasă! Să o cred? Și de ce nu? Părerile ne sunt comune, Mai târziu ca și acu, Același lucru îl voi spune. Referință Bibliografică: ÎMPREUNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569
ÎMPREUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340455_a_341784]
-
în favoarea noastră? Unde am putea afla un răspuns? Cine ne-ar putea arăta cât de mult să sperăm și când ar fi cazul să nu mai căutăm în zadar? Ce cunoștințe ar trebui să dobândim ca să nu ne mai avântăm voioși, cu capul înainte, către ceea ce, ulterior, vom regreta? Ce stil de viață ar trebui să îmbrățișăm pentru ca fiecare experiență, în loc a ne impune o dată în plus să ne regizăm persoana și importanța, să conducă la o autentică prețuire a sinelui
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
fi putut merge bine au mers bine: lucrezi în domeniul preferat, ai exact genul de familie și prieteni pe care ți i-ai dorit, ți-ai împlinit până și obiectivele care azi par aproape imposibil de atins, ești sănătos și voios etc. Nu îți imagina fantezii nerealiste, ci lucruri care chiar se pot întâmpla, dacă toate o să îți meargă din plin. După ce ai o idee mai mult sau mai puțin conturată, începe să scrii despre toate aceste lucruri, inclusiv detaliile: dacă
Dacă vrei să încerci ceva nou în 2017, încearcă asta () [Corola-blog/BlogPost/338800_a_340129]
-
datoare față de public să îi întoarcă totul, să nu mai joace pentru ea, ci pentru cei din țară. Fiecare înfrângere, mai mult sau mai puțin importantă, a durut-o în acel organ extern, care s-a dezvoltat ca o cangrenă voioasă pe spatele ei: suporterii. E un proces probabil firesc într-o ascensiune... abruptă. Mulți sunt dezamăgiți acum că nu se ridică la nivelul lor, că nu câștigă Grand Slamuri, unul după altul, că nu îi face să uite, până la capăt
Să piardă Simona! () [Corola-blog/BlogPost/338969_a_340298]
-
cât și al elitelor lor politice: majoritatea de 50% plus unu din numărul total de voturi valabil exprimate în adjudecarea rezultatului referendumului. Îți recomandăm Breverse după Brexit: mii de englezi au ocupat centrul Londrei și cer rămânerea în UE Cu voioasă superficialitate, fiecare dintre noi cunoaște și recunoaște, la rigoare, că democrația înseamnă voința majorității. Bine, bine, dar care majoritate? Aceea de 50% plus unu din numărul total de voturi valabil exprimate? În cazul acesta de majoritate înseamnă că o decizie
De ce 50 la sută + 1 nu este uneori o majoritate () [Corola-blog/BlogPost/338518_a_339847]
-
în jurul ugerului. Laptele cald îl infierbânta. Când lichidul spumos întârzia să apără lovea năprasnic cu țeasta. Izbită în plin, mumă-sa întorcea capul apostrofându-l cu-n geamăt scurt și adânc. Lui nici că-i păsa. Coada-i, săltată, dansa voioasă în aer exprimând mulțumire. Cu pas hotărât moșul se apropie de el. C-o mână, îl apucă de cureaua lată cât palma ce-i împrejmuia gâtul trăgându-l spre el. Poiata se transformă într-un ring de luptă. De o
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
profunzime, exclusă din film de la bun început - și aștepți întorsătura grotescomică. Care vine, cu asupra de măsură - pentru prima dată de când îl știu, urechea textuală fină a lui Nae Caranfil lasă să scape obscenități jenante prin inadecvare: Daddy retrăgându-se voios în dormitor cu studenta Bambi și anunțând că vor face un performant 69, sau același pensionar de 65 de ani (vârstă pe care Teodor Corban nu are cum s-o arate, altă inadecvare) „trăgându-i-o” entuziast pe la spate lui
Cutremure de suprafață () [Corola-blog/BlogPost/339212_a_340541]
-
numai așa poate fi salvată familia lui Dagan de dezonoare, de robie, sau chiar de moarte, atunci fă cum crezi de cuviință. Vom trăi noi cumva și fără casă, cum trăiesc atâția oameni săraci! În aceeași zi, încă de dimineață, voios de decizia familiei sale, Noam bătu la poarta casei prietenului său, Dagan. Îi deschiseră poarta slugile negustorului, îl poftiră în casă, deja îl cunoșteau pe Noam, nu odată venise acesta ca oaspete în casa negustorului asirian. - Bună dimineața, bunul meu
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
să nu mă întrerupi, ca să pierd firulpoveștii. - Te ascult cu atenție, știi că te prețuiesc! În vremea când s-au petrecut cele ce urmează a-ți împărtăși, pădurea era un templu, prin ale cărui coloane vii, vântul hoinar se strecura voios, purtând poveștile de la o margine de pământ, la alta. Așa a ajuns povestea și la mine. Ca să nu se piardă, am ascuns-o în rădăcini, ca pe o comoară de preț. O comoară tainică pentru urmașii poporului care viețuia pe
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
Vino cu mine la casa mea din munți. - La” Casa cu Voci”? Hmmm, ademenitoare propunere. Era într-o dimineață de mai când am ajuns în satul acela din munți. Mai întâi am văzut doar raze de soare care se jucau voioase printre ramuri de prun înflorit. M-am îndreptat într-acolo probabil căutând căldura lor. Noaptea mi-o petrecusem într-o colibă părăsită și fusese răcoroasă. Îmi fusese prea lene să îmi întind cortul. Ca să ajung la petecul ăla de pământ
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
vrei să știi. După o săptămână aveam actele în mână și am revenit la iubita mea care mă aștepta nerăbdătoare. Am dormit în noaptea aceea jos, pe podeaua măturată cu un mănunchi de urzici. Și am auzit vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
și am revenit la iubita mea care mă aștepta nerăbdătoare. Am dormit în noaptea aceea jos, pe podeaua măturată cu un mănunchi de urzici. Și am auzit vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune din livada de lângă casă. Pe Ina o cunoscusem în vara
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
nerăbdătoare. Am dormit în noaptea aceea jos, pe podeaua măturată cu un mănunchi de urzici. Și am auzit vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune din livada de lângă casă. Pe Ina o cunoscusem în vara următoare. Venise împreună cu niște prieteni comuni. Rămăseseră peste noapte
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]