728 matches
-
așa cum inima îi dădea ghes, una din butadele ei favorite: Orice confort se plătește. Condiția de animal domestic o antrenează pe cea de vită de măcelarie"1. Preferă să-și corecteze prompt scăparea de spontaneitate de mai înainte printr-o voltă abilă, menită să abată discuția înspre zone mai puțin pasionale ale subiectului: − Sinceră să fiu, nu l-am părăsit atât pe Ian, cât o lume a mea mai veche, care ajunsese să graviteze prea mult în jurul lui. Mai recent, am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Monaco, Andorra (alături de spaniolă) și, prin colonizări, în alte continente, America: Canada (în provincia Québec), S.U.A. (statul Luisiana), Antilele franceze, Guyana franceză; Africa: Benin, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Coasta de Fildeș, Congo, Ga-bon, Guineea, Madagascar, Mali, Niger, Rwanda, Senegal, Togo, Volta Superioară, Zair. Este limbă uzuală în Algeria, Kampuchia, Laos, Liban, Maroc, Tunisia și alte state (insulare) mici. Franceza are evoluția cea mai divergentă în raport cu situațiile din latină și multe caracteristici care nu merg în comun cu ale celorlalte limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe tinerii pe atunci, Leonid și Macarie. Astfel, Leonid și Macarie se pot numi în termeni patristici, ucenici din generația a doua a Starețului Paisie. Ne punem întrebarea firească: de ce Tolstoi, un adevărat benedictin în respectarea detaliului istoric, face această voltă și îi pune în filiație directă pe Leonid și PAISIE VELICIKOVSKI? Oare era important ca numele lui Paisie Velicikovski să fie cheia de boltă a filiației duhovnicești în care se înscrie de bună voie prințul Kasatski? O întrebare care ne
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
țărilor din Africa Neagră au devenit independente în anul 1960 sau în jurul acestui an, regimuri militare au apărut în această parte a lumii în a doua jumătate a anilor '60 în Ghana, Nigeria, Benin (pe atunci Dahomey), Burkina Faso (pe atunci Volta Superioară), Mali, Mauritania, Zair și Burundi. Nu este așadar surprinzător faptul că țările care au devenit independente abia la sfârșitul anilor '80 încă nu fuseseră afectate de lovituri de stat militare în prima parte a anilor '90. Tabel 19.1
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
335, 339 V Vanhanen, T., 94-105 Venezuela, 158, 159, 185, 247, 248, 282, 301, 339 Verba, S., 52, 60, 101, 102, 105, 380, 383, 388 Verney, D.V., 60, 238, 263, 264, 279 Vile, M., 238 voință generală, și grupuri, 109 Volta Superioară, 338 vot unic transferabil, votanți, vezi sisteme electorale Vyshinski, A., 238 W Wallace, W., 254, 256 Wallerstein, I., 38, 69 Weber, Max, 92, 100, 150, 156, 159, 161, 298, 299, 302, 307, 310, 314, 368 Weimar, Republica de la, 228
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prefabricatul și ponciful altora. Și, poate, nu modestia, ci mândria de a-mi fi cunoscut limitele. Hic rodos, hic salta! Poate că n-am fost pe cerul literelor decât un avion de hârtie ce a demonstrat din când în când volta grațioasă. N-am amăgit pasageri "în fabuloase" cargouri literare pe care să le duc la prăbușire. A.B.Sunteți originar din Băița, Hunedoara. Ce legături aveți cu locurile natale? La Băița am văzut lumina zilei, m-am ridicat copăcel și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
asta ! V.A. : Au inventat un mecanism... A.M.P. : Pur și simplu, nu este o abordare care să se bazeze pe un model al transformării și care să spună de fapt ce împiedică țara respectivă să decoleze, să se dez‑ volte. Când întrebi ce împiedică o țară să se dezvolte, riști foarte mult ca răspunsul să fie politic, adică să fie un răspuns care ține de echilibrul de putere, social din țara respectivă. Și asta este destul de greu de schimbat din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
el exemplul doveditor. Caractere degenerative: Au fost mici de stat: Horațiu, Alexandru cel Mare, Balzac; Atila și Aetius cei doi generali din câmpiile Catalaunice, Cromwell, Wellington și Napoleon I; Cooper, Voltaire, Michelangelo, Calvin, Mélanchthon; Thiers; Gladstone. Au fost mari numai: Volta, Petrarca, Mirabeau, Bismarck, cei doi Dumas, Schopenhauer, Lamartine, Flaubert, Turghenief, Kropotkin, Tennyson. Ségur scrie despre Voltaire: Slăbiciunea-i îmi amintea oboselile lui. Corpul lui așa de subțire și curbat, nu era decât un înveliș ușor, aproape transparent, prin care parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel mai înalt nivel, ori chiar de recepții mai pretențioase, la ambasadele mai mari, cu prezență mai numeroasă din partea oficialilor români. Precizarea în agendă a unor obligații privind vizitarea vilei Lac-2, care urma să fie pentru câteva zile reședința președintelui Voltei Superioare, și în aceeași săptămână organizarea și participarea la un dejun pe care doamna Maria Groza, adjunct al ministrului, îl oferea ambasadoarei Venezuelei îmi reconfirmă situația de statut provizoriu în calitatea de adjunct al directorului Protocolului M.A.E., pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
1984, după șase luni de activitate la Protocolul M.A.E., îmi făceam o succintă trecere în revistă, care nu era deloc lipsită de interes: contribuisem la efectuarea a cinci vizite la cel mai înalt nivel, șefii de stat din Volta Superioară, în luna iulie , din R.P. Chineză și R.D.G., în luna august, vizita președintelui Greciei, Karamanlis, în luna noiembrie, și a lui Todor Jivkov, în luna decembrie. sprijinisem activitățile legate de vizita primului-ministru al Libiei și ale miniștrilor afacerilor externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vapor de Fulton sau a primei locomotive de Stefenson și apoi punerea în circulație de la Liverpool la Manchester a primului tren de persoane în 1830; descoperirea zahărului din sfeclă (1812-1825), culorile de anilină (1826), chibriturile (1831) ori cercetările lui Ampère, Volta, Faraday despre electricitate (1831) și încă alte momente importante ale dezvoltării științei care constituiau tot atâtea dovezi de creștere a puterii omului asupra naturii și de izbânzi răsunătoare în lupta cu ignoranța. Dar sensul mai adânc al influențelor unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
loro piace, spesso vogliono darlo forzațe. Chiunque sia vinta da un improvviso assalto di Venere Ne è compiaciuta, e riguarda l'immoralità come un complimento. Mă colei che potendo essere presă, sfugge intatta, Sarà triste per quanto simuli gioia nel volto]. Se va lupta poate-ntâi: "Îndrăznețule!" are să spună, Totuși, luptând, va dori că pân'la urma s-o-nvingi. După întâiul sărut, dacă tu nu te-avânți mai departe, Vrednic ai fi să pierzi tot ce-ai câștigat pan' atunci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non habbiamo anchor noi. Pure non și vogliono obmettere le buone consuetudini di scrivere spesso, et quando bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose de Carfagnana. Hârâi havuto la lettera et factone la diligentia che ți și commisse
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ho ricercho un pocho tra le mie lettere, e non la trovando presto, ho pensato non ne cerchare più. Perché în verità, io non vi risposi alhora, perché dubitai non intervenissi a voi e a me chome è intervenuto qualche volta a me e al Panzano, che habbiamo chominciato a giucare con carte vechie e triste, et mandato per le nuove; et quando el messo è tornato con esse, a l'un di noi dua sono manchati danari. Chosì noi parlavammo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
molto vicina al Palazo e alla Piaza di Sân Piero: mă è în luogo un pocho solitario, perché è inverso îl monte chiamato dalli antiqui el Janicolo. La casa è assai buona e ha molte habitationi, mă pichole; et è volta al vento oltramontano, în modo ci è una aria perfectă. Dalla chasa s'entra în chiesa, la quale, per essere io religioso come voi sapete, mi viene molto a proposito. È vero che la chiesa più presto s'adopera a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
quale, per essere io religioso come voi sapete, mi viene molto a proposito. È vero che la chiesa più presto s'adopera a passeggiare che altro, perché non vi și dice mai messa né altro divino uficio, se non una volta în tutto l'anno. Della chiesa s'entra în uno orto, che soleva essere pulito et bello, mă hora în gran parte è guasto: pur și va del continuo rassettando. Dell'orto și sagle în sul monte Janicolo, dove și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
né charicho a nessuno, perché non havessi a essere dato a me. La mattina, în questo tempo, mi lievo a 16 hore, et, vestito, vo insino a Palazo; non però ogni mattina, mă, delle due o tre, una. Quivi, qualche volta, parlo venti parole al Papă, dieci al cardinale de' Medici, șei al magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a casă; excepto che, qualche volta, desino col cardinale de' Medici. Tornato, mangio con li mia, e qualche volta, un forestiero o dua che vengono da loro, chome dire ser Sano o quel ser Tommaxo che era a Trento, Giovanni Rucellai o Giovan Girolami. Dopo mangiare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a casă; excepto che, qualche volta, desino col cardinale de' Medici. Tornato, mangio con li mia, e qualche volta, un forestiero o dua che vengono da loro, chome dire ser Sano o quel ser Tommaxo che era a Trento, Giovanni Rucellai o Giovan Girolami. Dopo mangiare giucherei, se havessi chon chi; mă non havendo, passeggio pella chiesa e per
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mi passo tempo; et considero che imperatori ha sopportati questa misera Romă che già fece tremare îl mondo, et che non è sută maravigla habbi anchora tollerati dua pontefici della qualità sono șuti e passati. Scrivo, de' 4 dì una volta, una lettera a' Signori X, e dico qualche novella stracha et che non rilieva, ché altro non ho che scrivere, per le căușe che per voi medesimo intendete. Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche novelletta chol Branchaccio e chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non fo chome voi che qualche volta la lasciate indrieto. Se voi mi domandassi se ho nessuna cortigiana, vi dico che da principio ci venni, n'hebbi chome vi scrissi; poi, impaurito dell'aria della state, mi sono ritenuto. Nondimeno n'havevo aveza una, în modo che
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
perché io volli sempre essere libero. Vesto quando lungo e quando corto, chavalcho solo, cho' famigli a piè, et quando chon essi a cavallo. A casă cardinali non vo mai, perché non ho a visitare se non Medici, e qualche volta Bibbiena, quando è sano. Et dică ognuno quello che vuole; e se io non li satisfò, rivochinmi; ché în conclusione io me ne voglo tornare a capo uno anno, et esser stato în chapitale, venduto le veste et chavalli; et
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
l'hoste, per l'ordinario, un beccaio, un mugniaio, dua fornaciai. Con questi io m'ingaglioffo per tutto dì giuocando a criccha, a triche-tach, et poi dove nascono mille contese et infiniți dispetti di parole iniuriose, et îl più delle volte și combatte un quattrino, et siamo sentiti nondimanco gridare da Sân Casciano. Così, rinvolto entra questi pidocchi, traggo el cervello di muffa, e sfogo questa malignità di questa mia sorta, sendo contento mi calpesti per questa via, per vedere se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però io lo indirizzo alla Magnificenza di Giuliano. Philippo Casavecchia l'ha visto; vi potrà ragguagliare în parte e della cosa în sé e de' ragionamenti ho hauto seco, anchorche tutta volta io l'ingrasso et ripulisco. Voi vorresti, magnifico ambasciadore, che io lasciassi questa vită, et venissi a godere con voi la vostra. Io lo farò în ogni modo; mă quello che mi tentă hora è certe mia faccende, che fra
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]