1,375 matches
-
Este mai mult de ora 22, însă mai sunt îndrăgostiți în parc. El caută cu privirea un loc ferit de priviri indiscrete, înconjurat de tufe. Parcul arăta puțin altfel decât astăzi. Spre bulevard avea aleea mai îngustă și un gard vopsit într-un verde ambrat din sârmă, destul de înalt și iederă cu floricele prinsă de el. Aceiași castani, poate chiar mai mulți și numeroși molizi pitici. Un colțișor de verdeață și aer curat, răspândit de natură chiar în mijlocul tumultului general. Pe
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Locul fusese împărțit în două. Inginerii bătuseră țărușii, măsuraseră loturile și oamenii se apucaseră de treabă. Întâi a venit Matei, o namilă de român cu un păr rar și dinți negri, mâncați. Era îmbrăcat într-o scurtă de stofă militară, vopsită, adusă de pe front, din Moldova. În ea zăcuse de tifos, că nu-l luase Ă-lde-sus, să nu se mai canonească. Necăjit, se vedea bine. Dumnezeu îl știuse cum adunase banii de loc. Și-a ridicat casa singur, cu palmele. Ne-vastă-sa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
credeau, pentru că prea n-avea de unde. Pe urmă, mai deștept se afla Petre al tâmplarului, care făcuse trei clase primare și știa și Crezul. Ăsta se pricepea să arunce sticloanțele și să facă praștii. Avea un ciorap plin de bile vopsite. Îl purta legat la brâu de curea. Mai era și Ene, știrbul, cu o soră șleampătă și frații lui, toți copiii lui Spiridon. Apoi ofticioasele de fete ale lui Chirică, de le bătea vântul. Naie al croitorului și, încolo, de-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
N-o lua-o Dumnezeu și pe asta! - Ba pe voi să vă ia, necredincioaselor! Să nu fi fost atâta lume de față, s-ar fi certat în gura mare. La ziuă, lucrătorii aduseseră o ladă, care mirosea a brad, vopsită proaspăt. O vecină cumpărase un giulgiu și au căptușit pe dinăuntru lemnul coșciugului. I-au pus mortului sub cap o pernă. Tot în ziua aceea, văduva a bătut telegramă la rude, în provincie, să vină la înmormîntare. Era nedormită și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
panoului luminos. Nu e așa simplu pe cât pare. Lumea în alb și negru e mai plină de nuanțe decât cea colorată. Culorile mai mult încurcă decât lămuresc. Poți compara verdele cu roșul ? Unde ai auzit de principii colorate ? De cuvinte vopsite ca ouăle de Paști ? Cosmina se apropie de fotografiile mari, în care craniile se vedeau ca niște globuri de lumină. Pe masă, alte câteva fotografii. — Sunt tot ei, lămuri Efrem. Eu fac și poze color, mi-e mai ușor să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îmbrăcate în piele, părând - după aspectul lor de vechime, cotoarele imprimate în aur și găurile de cari - ediții din secolul al XVIII-lea. Cine le deschidea avea surpriza de a constata că sunt tipărite cu caractere armenești. Dușumeaua de scândură vopsită și ceruită era aproape toată ascunsă sub covoare persane. Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrânești, cu două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Suflețel, cu mâinile prin părul zburlit. Uite-l pe Ioanide! Într-adevăr, acesta sta rezemat de canatul ușii și asculta. Când ultimul ecou se stinsese, veni la madam Valsamaky, îi luă mâna ceremonios, i-o sărută în vârful unghiilor, foarte vopsite, apoi se așeză simplu la masă și mușcă dintr-o smochină. - Sunt bune smochinele, nu? interogă Saferian pe Ioanide. - Foarte bune! confirmă acesta, învîrtind fructul, palpîndu-icarnea sămânțoasă. Smochinele, curmalele îmi calmează frica de putrefacție. Toate sucurile care puteau să fiarbă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vestibulul unde era casieria. Ușierii, ajutați de un sergent, apărau ușile de curioși. Agentul văzu pe Jack în așteptarea momentului de a intra în sală, rezemîndu-se de un perete al vestibulului pe care era o placardă cu șiruri de inscripții vopsite și constată că creștetul actorului ajungea exact la baza de jos a unui șir. Imediat ce trupa intră, făcu un semn cu creionul. A doua zi măsură cu sfoară distanța de la dușumea la semn și constată, remăsurînd sfoara cu metrul, că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o haină trebuie ca un pământ să fi fost împrejmuit, defrișat, desecat, muncit, însămânțat cu un anumit tip de vegetale; trebuie ca turmele să fi fost hrănite, să fi fost tunse de lână, ca această lână să fie toarsă, țesută, vopsită și convertită în stofă; ca această stofă să fie tăiată, cusută, modelată în veșmânt. Și această serie de operațiuni implică o mulțime de alte operațiuni; căci ea implică utilizarea instrumentelor de arat, a stânelor, a uzinelor, a uleiului, a mașinilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
roate, îl avea un copil, îl trăgeai de sfoară atunci dădea din coadă și clătina din cap, sus și jos, și iar, sus și jos, da-da-da-da. (Grete dă din cap bezmetic, Mariedl râde isteric) Deckelul era unul așa, din lemn vopsit, la fel de mare ca Lydi, și d-aia i-a plăcut așa de mult de el. Și Lydi dă din cap exact ca și el, când îi zic: Lydi, tu, rahat străinez nu mâncăm. (Mariedl râde mai departe, se ține cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de canură 1 și de miezurică 2. Părul, având fibra lungă și rezistentă, se torcea subțire și apoi se răsucea, fiind folosit ca urzeală. Canura și miezurica se foloseau pentru „bătaie”. Lâna se folosea în culoarea ei naturală, dar și vopsită în zemuri de plante, obținând astfel tonuri calde și discrete de culori vegetale. Aceste culori, folosite la covoare și lăicere, se armonizau de minune cu peisajul de toamnă al câmpului și grădinilor, colorate în tonuri pastelate de un mare rafinament
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta mai trebuia vopsit . Borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta mai trebuia vopsit . Borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați mici snopi de plante de pădure, se pare că migălos selectate și așezate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pace, cu o curte spațioasă la stânga, în partea opusă un lot școlar suficient de mare, iar în față o încântătoare grădină cu flori diferite, printre care și trandafiri altoiți, toate împrejmuite cu gard nou din scânduri de brad fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un majordom în întâmpinarea unui oaspete
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mobilitatea Eu-rilor în mers: În acea noapte cu apă abruptă Eram comandantul unei nave de luptă. O navă densă neluând în seamă Oceanul spintecat de aramă. Echipajul de pe punte, de la cârmă, Din odaia telegrafelor fără sârmă, Din rotonda imenselor mașini vopsite, Eram eu, dar la vârste diferite: Jucându-mă cu cercul în sala de mese, Adolescent în bucătăriile cu negrese, Negru, la dizele, de unsori, Ofițer de cart, salutându-i pe călători Care tot eu eram ierborizând mente Culese din diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Primăria nu se ocupă de lărgirea bandei Internet pentru utilizatorii din Iași, cum propun realizatorii studiului, alături de multe alte obiective ce revin pieței. În replică, nu ni se spune nimic despre dezvoltarea urbanistică a Iași-ului, în afară de faptul că trebuie vopsite fațadele, nimic despre clarificarea și valorificarea patrimoniului de uz și de interes local, public și privat al statului, care pretutindeni în lume aduce bani grei orașelor mari. În schimb, ni se propune un brand al Iașului de-a dreptul inept
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2); loc de stat (2); mică (2); obiect (2); obosit (2); plimbare (2); porc (2); rate (2); ruptă (2); scris (2); sta (2); a sta jos (2); de stat (2); stau (2); stilou (2); suport (2); verde (2); vopsea (2); vopsită (2); acuma; afacere; ani; apă; aranjament; așeza; așezat; B.C.R; banca Romei; cu bani; de bani; bară; barcă; beneficii; birocrație; biștari; BNR; buget; bună; bunăstare; bunica; butoi; catedră; ceas; centrală; clar; clădire; client; colegă; colonie; colorată; comerț; compot; conserve; cont
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nou (3); ochiuri (3); proaspăt (3); proteine (3); alterat (2); clocit (2); copil (2); dejun (2); embrion (2); firav (2); gospodărie (2); lapte (2); ou (2); ouă (2); pîine (2); prăjitură (2); produs (2); struț (2); tare (2); viitor (2); vopsit (2); alb curat; albastru; alimente; bogăție, borș; bun; cadou; calorii; carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu (61); șef (49); putere (35); țară (33); hoț (21); politică (20); conducere (18); lider (18); stat (12); om (9); corupție (8); alegeri (7); funcție (7); Obama (7); Iohannis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aer (17); gustos (16); măr (13); pește (12); verde (11); fraged (10); fructe (10); sănătos (10); căsătorit (9); fruct (8); spălat (8); crud (7); legume (7); acum (6); cald (6); rece (6); carne (5); făcut (5); pur (5); stricat (5); vopsit (5); moale (4); plăcut (4); recent (4); uscat (4); viu (4); alimente (3); apă (3); copt (3); floare (3); frumos (3); miros (3); prosop (3); prospețime (3); sănătate (3); comestibil (2); cozonac (2); curățenie (2); de curînd (2); dimineață (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roși erau aruncate pe o apă curgătoare pentru a ajunge în țara blajinilor.249 Ca simbol al divinității primordiale, Oul de Paști, înfrumusețat, prin vopsire și încondeiere, în Săptămâna Patimilor, este jertfit și mâncat sacramental în ziua de Paști. Oul vopsit era prezent în ceremoniile antice de înnoire a anotimpului, potrivit concepției cosmogonice care compara Universul cu oul generator de viață: chinezii credeau că Cerul și Pământul formează un uriaș ou de pasăre; la sărbătorile de primăvară, vechii perși își dăruiau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deschideri" către scena ficțiunii. Și aici, Mini se află tot pentru prima oară în casa Rimilor, nouă, motiv suficient pentru a vedea cu ochi curios, nefamiliarizat, amplasamentul și interioarele: "...nedumerită bine asupra adresei celei noi (...), atinsese cu precauțiuni portița grilajului vopsit proaspăt și urcase scara necunoscută cu acea emoție pe care o poate da o scară urcată pentru întîia oară." Accentul sub care se află sugestia insolitării vizitatoarei (nedumerită, înfruntînd noul, necunoscutul) explică intenția subtilă a textului de a introduce adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
copii. Poate astea erau semnale emise de femele pentru împerechere, așa cum văzuse că fac animalele de la televizor. Avea fața cam boțită în ciuda fardurilor, mirosea a bătrînă sub straturile de parfum, pielea nu-i mai era fină, ci elastică, sub părul vopsit cred că voiau să iasă la suprafață multe fire albe. Era cred că bătrînă, cel puțin de vîrsta tatii, poate dac-ar fi fost tînără nici n-ar fi acceptat să iasă cu el în oraș fără să fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]