114,044 matches
-
în discursul său inaugural dl Răzvan Theodorescu. Distinșii cărturari au rămas anonimi, anonim președintele lor care a fost, după știința mea, dl Eugen Simion. Dar nu știința de carte era în discuție, ci competența în materie sau, ca să nu zic vorbe mari, obligația elementară a "cărturarilor" dlui ministru de a fi văzut spectacolele. Cine să creadă că dl Simion și compania au făcut naveta între diferitele teatre din Capitală și din provincie de unde provin laureații? De la groteștile Premii de Stat din
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru. (Asociațiile de breaslă au dat totdeauna bani proveniți din sponsorizări declarate.) E vorba de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii nu sînt naționale, ci oficiale. Acesta din urmă este termenul exact. Aș
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
aici în avanpremieră mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului francofon care, de-a lungul anilor, s-a dovedit a fi cel mai fidel și mai entuziast frecventator al redez-vous-ului cinematografic de la Solothurn. Pentru că a venit vorba de public, trebuie să arătăm că această împărțire "lingvistică" (vorbitori de germană 63,7%, franceză 19,2%, italiană 7,6%) are o mare importanță și în rețeaua de distribuție a filmelor, multe producții autohtone având o circulație limitată la anumite
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Mircea Popa pentru sumarul antologiei Moartea morții mele (Editura Dacia, 1999). Studiu al mecanismului social-politic care a generat atîta deznădejde omului Vintilă Horia și atîta stare sufletească pentru poezia exilului, Cuvîntul înainte vine să completeze cu demonstrații abrupte, cînd este vorba de critică îndreptățită, și cu plăcerea restabilirii adevărului, cînd este cazul, capitolulVintilă Horia sau sensurile "resemnării" active, în trei părți: Biruința prin suferință; Replămădirea contemplativă a lumii; Un prag al trecerii din volumul de "reevaluări critice ale exilului" Întoarcerea proscrișilor
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
dovedesc amănuntele care nu au mai cunoscut convenția transfigurărilor estetice, mai ales în Recviem în trei pentru un oraș dispărut și Cronica unui turn și a umbrei. Altfel, timpul acțiunii rămîne nedefinit, plutire între vis și imaginație, iar cînd este vorba de realitate, ea apare văzută din multiple unghiuri. Este o realitate sub efectul spaimelor și al speranței. Poate cea mai teribilă spaimă este suspiciunea, neîncrederea, dacă femeia iubită nu este decît "o agentă" pusă pe urmele bărbatului, dumirit de ceea ce
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
în diferitele servicii din SRI și SIE au cunoscut, între 1996 și 2000, următoarea curbă descendentă: de la 67% la mai puțin de 30% în SIE și de la 40% la 10-12% în SRI. Referitor la cei din funcții de decizie, era vorba de 6% în 1996 și de 3% în 2000. Despre situația din SIE, dl Marian n-are cifre, "pentru că ei sînt mai eliptici". Elipticul domn Harnagea n-ar trebui să dea un răspuns?) * Cîteva foarte interesante Precizări la un text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
voie Domnul. Însă eu, oricând Ma-nchin spre templul slavei tremurând - Să mă primeasca-L rog În sfânta-I casă. 8. Condu-ma, Doamne, Tu Intru dreptate Din pricina mulțimii de vrăjmași. Așază neted drum sub bietii-mi pași, 9. Căci vorba lor și gândul nu-s curate. Adâncul lor e un abis de ură, Gâtlejul lor, un tulbure mormânt. Rostesc mereu lingușitor cuvânt, Cu glas mieros și otrăvita gură. 10. Loveste-le În plin vinovăția ! Să cadă chiar prin țelurile lor
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
gestul colegilor mei din mai multe generații m-a emoționat cu atît mai mult. Și m-a obligat să reflectez la cîteva lucruri, între care cel puțin unul reprezintă o veche preocupare a mea, dacă nu chiar o obsesie. E vorba de limitele în timp ale "actualității" actului critic. N-am în vedere atît receptarea acestei actualități de către cei care ne citesc, cît, mai ales, capacitatea noastră de a răspunde solicitărilor literaturii în permanentă schimbare și de a o înțelege. Țin
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
de cocoș! Folosirea unei cifre precise pentru indicarea greutății însumate a eroilor zilei a aruncat dintr-odată toată agitația lor de până atunci în derizoriu. Lupta terifiantă, plină de dramatism la care asistasem și-a pierdut brusc importanța. Nu fusese vorba decât de burzuluiala unor orătănii, din care, cu concursul unei gospodine pricepute, ar fi ieșit o ciorbă și o piftie. Aceeași nemiloasă și sarcastică aducere la realitate o practică Ilie Șerbănescu în șocanta sa carte, recent apărută la Editura Universal
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
dolari apare ridicol și jenant." De ce? Pentru că "70-100 de milioane de dolari reprezintă nu mai mult decât ceea ce un club cu dare de mână și care se respectă plătește pentru achiziționarea a vreo doi fotbaliști de valoare." Dar nu este vorba doar de campaniile susținute cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a întâmplat după 1989, de
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
a vreo doi fotbaliști de valoare." Dar nu este vorba doar de campaniile susținute cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a întâmplat după 1989, de întreaga epopee eroi-comică (și tragică) de peste un deceniu a vieții noastre politice care s-a soldat... cu ce? Cu un PIB (un produs intern brut) reprezentând doar 76% în raport cu cel din
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine evreiască, dar nicidecum curat evreiască, că ar exista undeva un strămoș francez, dar, iarăși, că nu poate fi vorba despre o mamă franțuzoaică și nici măcar de cetățenie franceză. în consecință, Ionescu nici nu încearcă să numească Franța explicit ca țară a mamei, ci o construiește mai mult metaforic astfel. își exaltă copilăria franceză și construiește sistematic o imagine trunchiată
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
una e ce a ajuns să creadă și invers e ce i se întîmplă. Presiuni, încercări de intimidare, dispariția plîngerii, încît amărășteanul redescoperă că are mai multe de tras decât dacă și-ar fi ținut capul plecat și "ciocul mic", vorba unui clasic al PSD. Dar în timp ce amărăștenii au curajul semnăturii, riscând să se aleagă cu capul spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
Uniunea Sovietică. Ion Antonescu nu vroia la început să facă alianță cu Germania, dar decât să ai Germania inamic... Când au venit nemții aici, s-au purtat foarte civilizat, când intrau în magazine salutau. Să se lege de femei - nici vorbă. Ele vroiau... Unele. Da, unele... România își caută azi drumul. Dv. ați fost în multe țări ale lumii. Există un model pe care ar trebui să-l urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
majusculă), Allianz-Țiriac asigurări a demarat un proiect expozițional fără precedent pînă acum pe piața românescă, în situația în care încercările altor companii de a crea și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism. Este vorba de organizarea unei serii de expoziții care să facă vizibilă arta românească și dintr-un alt unghi decît acela oficializat prin tradiție și prin uz: unghiul mediului de afaceri, al lumii reale, al consumatorului de bunuri simbolice mai mult sau
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
toate, multiplele mele obligațiuni - dintre care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i colecția de cozondraci
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
Triță Făniță - Culiță Tărâță, dar pe care dânsul nu are de unde s-o plătească, și chiar dacă tocmai sărac n-ar fi. Iar sentința este definitivă, provenind de la supremul for al justiției naționale. De recurs la foruri internaționale nu poate fi vorba. Ofertele sale de a se achita în rate față de ultragiata victimă au fost cu hotărâre respinse, poate în logica după care insulta s-a produs în bloc, iar nu în doze care s-o fi mărunțit homeopatic. Mai probabil, o
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
reperează iarăși după o rețetă dragă lui nenea Iancu! Manifesta el simaptie pentru inșii suciți? Cum să nu mă întreb, atunci, din care blestemate motive, măcar unul dintre preferații mei adversari politici nu m-a insultat în presă, cu bicisnice vorbe, afirmații josnice și mârșave aluzii, pentru a-mi oferi astfel prilejul ca, printr-o unică și grandioasă lovitură, să obțin un câștig de nemăsurabile ori mai însemnat decât cel realizat din activitatea, altfel destul de susținută, de publicist? Este adevărat că
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
cărat" în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară cu ajutorul unui avocat mișel?" (Merită menționată ironia soartei, care pare a-i scăpa dlui Popa, că răspunsul d-sale la anchetă e scris de unul care, vorba lui însuși, "s-a cărat în vest etc. etc." acum un sfert de secol și că și-a localizat chiar textul de față la Köln, în Germania exilului voluntar al lui Caragiale?) Ce ar mai fi de spus? Poate doar
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
avut o ieșire benefică din literatura română, pentru că, iată, avem în față un roman, Maramureș, care poate fi citit și comentat fără a decoda vechi reflexe "esopice". Țepeneag se arată neașteptat de vioi, de plin de viață, atunci cînd vine vorba de ficțiune de dimensiuni mari (sau chiar foarte mari - Maramureș face parte dintr-o trilogie, poate chiar tetralogie, dacă ar fi să dăm crezare autorului-narator). Sînt mai multe planuri narative care curg în paralel pînă spre sfîrșitul romanului, cînd personajele
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
de ochiul celui mai vigilent cititor al său, iubita. Faptul că Marianne este țintuită la pat într-un spital are repercusiuni interesante asupra narațiunii. Apar nu de puține ori combinații stranii pe care le-am putea numi "realism oniric". Este vorba despre întrepătrunderea relatării reci, de ziar (Țepeneag-personajul este și un înrăit colecționar de știri tip "fapt divers") cu scenarii halucinante. Echipa de fotbal a României ajunge în finala Cupei Mondiale de fotbal, desfășurate în 1998 chiar în Franța. Știm cu toții
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
dezinhibare autohtonă postrevoluționară. Nu apar nici stridențele redescoperirii sexualității din anii '90. Scriitorul știe că nu șochează pe nimeni pentru că are în publicul său țintă și francezi, nu doar români... O problemă extrem de interesantă apare enunțată original în roman. Este vorba despre diferența dintre cărțile populare și propriile cărți. Personajul-autor urcă într-un autobuz 52 din Paris și simte o mare frustrare: nu și-a luat nimic de citit, iar restul pasagerilor sînt cufundați în lectură. Se citește și L'Equipe
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
s-au dat speranțe cu acest prilej, nu României în mod special. Iar din mesajele adresate celor zece țări care doresc să intre în NATO, ceea ce ar trebui să preocupe Puterea de la București e că nu mai e timp de vorbe. În puținele luni care au rămas pînă la summit-ul de la Praga, unde se va decide ce țări vor fi invitate să adere la Alianța Nord-Atlantică, România trebuie să convingă prin fapte că e stăpînă pe situație în lupta împotriva
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
exterior sunt ființe desăvârșite lăuntric, capabile să recepteze prezența Domnului; în jurul lor se rotește universul: "Ce bucurie să-i povestești ceva unui infirm... imobilitatea... îl face să fie el însuși un lucru mai desăvârșit... care ascultă cu tăcerea sa ...cu vorbele rare, încete și cu simțămintele pline de venerație... un punct liniștit în mijlocul acestei grabe". Ostap, bătrânul cobzar orb din Cântecul despre dreptate (într-o Rusie în care icoanele vechi sunt singurul sprijin, singurul semn în care te poți încrede pe cale
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Ruxandra Cesereanu Cine sîntem noi, românii, după cum scriem și vorbim, mai ales atunci cînd este vorba de pamflet vitriolant, atac la persoană, calomnie, injurie etc.? Voi inventaria și decoda, în cele ce urmează, nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se urmărește declasarea
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]