557 matches
-
prin cuvintele cel mai simple, a umbrit pe sofiști și a golit de putere învățăturile lor, atrăgând pe toți la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e uimitor este că pogorând la moarte ca om, a făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acele rezultate concrete, decât de caracterul lor democratic sau nedemocratic" (Murakami, 2007: 274). Deseori prezentată ca "politica anti-politicii" (Degregori, 2000; Panfichi, 1997), această abordare plebiscitară, orientată spre obținerea de rezultate era prea puțin favorabilă pentru ceea ce el numea "palabreria" sau "vorbăria excesivă și nefolositoare" a partidelor politice și a elitei politice (în Conaghan, 2005: 4). Așa cum a spus-o și Fujimori: Democrația nu ar mai trebui de-acum să însemne și participarea partidelor politice. Oamenii știu o mulțime de lucruri. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se sustrag mai mult sau mai puțin. Însă adeziunea și apartenența, expresii ale sentimentului național pașnic, reprezintă totodată contrarii ale naționalismului, soluții diferite pentru o abordare diferită a ideii de cetățenie sau de participare politică. Pentru a evita o simplă vorbărie însă, cel mai bine ar fi să considerăm aceste teorii drept simple puncte de reper. O întrebare esențială ce se impune se referă la identitățile colective care au readus în discuție cadrul clasic al statului național. Mai precis, este vizată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tehnică, în exercițiul îndelung. Ceea ce caută el este „precizia neglijentă” sau, altfel spus, „înregistrarea exactă a mișcărilor sufletului”, „reconstituirea grafică a unui sentiment”. Libertatea versului se traduce în felul acesta printr-o libertate constrângătoare: vers liber, adică „liber de orice vorbărie”. Ceea ce pare spontaneitate și neglijență nu e decât rezultatul unei elaborări. Discursul, întâmplător parcă, haotic, anonim, reprezintă chintesența unei „maxime personalizări”. Rigoarea formală nu se referă, așadar, la obiectivitatea sentimentului, ci la transcrierea exactă a ritmului interior al poemului. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
oficiale sau al declarațiilor din ciclul Post-restant. Toate aceste texte savuroase dau impresia că sunt "culese" și reproduse întocmai de către un autor a cărui contribuție se reduce la selectarea mostrelor de "comunicare" scrisă. Hipotextul caragialian (Raport către șeful gării..., Proces-verbal, vorbăria fără frâu a cucoanei din Art. 214, etc.) se cristalizează prin identificarea agramatismelor și a paralogismelor care asezonează un stil prolix, cultivat cu ingenuitate de personajele cu funcția de expeditori sau subsemnatari, lesne încadrabili în tipologia semidocților caragialieni. Scrisoarea Dezidei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în arhitectura haotică a discursurilor, iar cel de-al doilea se referă la desfrânarea lingvistică în concordanță cu degradarea biologică și psihologică a personajelor. Mai pregnant în Schițe, cel dintâi aspect, asociabil cu acel tip de nonsens denumit coq-à-l'âne (vorbărie fără șir și sens), ține de brutalizarea limbajului, reflectând tendința de a-l forța să exprime un vălmășag al frânturilor de idei care sfârșesc prin a fi redate amalgamat, puhoiul vorbelor sfărâmând zăgazurile logicii și ale sintaxei: "aia-aia care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
națiune și deci nu puteau ridica pretenții asupra existenței unei patrii a lor. A organizat manifestații publice în care el era principalul orator, iar dscursurile lui începeau întotdeauna cu "Trăiască Italia!" Nici un gînd acordat autodeterminării etiopienilor, dar o mulțime de vorbărie despre "misiunea civilizatoare" a Italiei și despre "barbarismul etiopienilor", în schimb. Iorga omitea să menționeze metodele de luptă ale italienilor, folosirea gazelor toxice și faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresată tatălui său, în care descria bombardarea etiopienilor lipsiți de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]