7,219 matches
-
Rodica Zafiu Cuvântul familiar-argotic dumă este unul dintre cele pe care vorbitorii le caută fără succes în dicționarele generale; acolo pot găsi doar omonimul său, fără nicio legătură etimologică: dumă - "nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
limbajul tinerilor, dar nu cu sensul înregistrat acum mai bine de 70 de ani. Valorile actuale sunt direct legate de sensul de bază al etimonului: dumă înseamnă mai ales "vorbă de duh", "poantă", "glumă". O încercare de definire din partea unui vorbitor care mărturisește că a căutat inutil cuvântul în dicționar sună cam așa: "vorbă sau faptă hazlie, umorul pro-venind din stupiditatea exprimată"; "vorbă ștrengărească, al cărui conținut, gramatică/ortografie/ortoepie sau topică este intenționat greșită cu scopul de a ridiculiza" (mihai
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
prin definiție, ALT| femeie decât a lui" (deaia.wordpress.com). Inevitabil, uzul lărgește sensul și elimină restricțiile inițiale: din contextul discuției putem afla că în fraza de pe un forum - "Am ajuns la concluzia că bunăciunile circulă cu mașina" (utilizatori.ro) - vorbitorul nu se referă la femei, ci la bărbați; într-o poezie (tot din internet), apare formula "într-o bunăciune de zi" (hermeneia.com). Ultimul exemplu cuprinde și un joc de cuvinte; tot un joc de cuvinte se produce prin punerea
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
a încercat să-i facă din asta o trăsătură caricaturală. Dar n-are dreptate, pentru că enormitatea d-lui Camil Petrescu este o consecință a bunei-credințe cu care discută și un mijloc eroic de a scoate pe adversar din pozițiile lui. Vorbitorul e conștient de a fi căzut de pe linie și se întoarce cordial pe drumul cel cuminte, rîzînd el însuși de propria-i ieșire. D-l Camil Petrescu este impetuos în discuție, mergînd pînă la extravaganță cu disperare și luciditate, dar
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
ultimii ani) în care un anglicism intrat în română prin intermediul francezei - și având astfel sensurile din franceză - este reîmprumutat direct din engleză, cu sensuri suplimentare. Procesul e firesc și inevitabil, pe măsură ce cunoașterea și influența francezei se reduc, în timp ce crește familiaritatea vorbitorilor cu limba engleză. Modificarea semantică nu e totuși la fel de necesară și la fel de ușor de acceptat în toate cazurile. E interesant că în mesaje publicitare echivalente, cel puțin în cele pe care le-am găsit în internet, în celelalte limbi romanice
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă etc.". Semnificația de origine nu pare să se lege deloc de sensul românesc "petrecere". Am discutat cu cîțiva vorbitori nativi care nu știau ca în grecește termenul să aibă vreun sens argotic similar sau apropiat de cel din română; desigur însă că asemenea "anchete" izolate nu dovedesc nimic. Cred totuși că am dat de un fir, prin hățișul informațiilor
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
urât ei." (pag. 8) Povestea convalescenței tatălui muribund, Paul L., și a nebuloasei sale șeherezade spitalicești alternează cu povestea reîntâlnirii estivale dintre Ana-Maria și rudimentarul Nori, cel mai bun prieten de la cea mai fragedă vârstă. Nici unii, nici alții dintre expansivii vorbitori nu par să aibă o reală plăcere de a se confesa. Obligat de asistenta medicală, Paul își detaliază o parte din viață și devine aproape dependent de această întârziere narativă a morții. Forțat de vizitatoarea neașteptată, Nori aruncă doar din
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
pentru a atrage atenția publicului larg vizat de campania lor. În Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (ediția a II-a, 2006), cuvîntul este cuprins cu o explicație parțială și contextuală: "apelativ folosit pentru exprimarea simpatiei vorbitorului fața de interlocutor (pus în circulație de popularul actor Florin Piersic)". Pe fundalul așteptărilor firești - la un mesaj în termeni culți, făcînd apel la valori din sfera responsabilității sociale - apare surpriza lexicală și stilistică a mesajului: sintetizat de un termen
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
penal, belea sînt atestate cu sens superlativ atît în apreciere, cît și în depreciere. Ca și pentru alte formule de intensificare (dat naibii, teribil etc.), polaritatea se stabilește contextual și se poate transmite mai departe ca specializare parțială: pentru unii vorbitori cuvîntul ajunge să însemne "foarte bun", pentru alții - "foarte rău". În cazul de față, campania publicitară presupune un sens pozitiv - "Un ciocoflender adevărat știe care e cel mai avantajos RCA!" (de exemplu, în Evenimentul zilei, 14.01.1008) - pe care
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
la absurd (reductio ad absurdum), raționamentul prin absurd etc. În limbajul curent, sintagma prin absurd prefațează, mai ales în condiționale sau însoțind verbe de presupunere, o ipoteză neplauzibilă, aleasă doar pentru demonstrație. Desigur că e un mijloc retoric, ceea ce un vorbitor califică drept absurd nefiind în mod obiectiv la fel de imposibil pentru toată lumea: Dacă, prin absurd, informația conform căreia vânătoarea ar fi avut loc în țarc este falsă, atunci înseamnă că }iriac a organizat evenimentul pe terenul destinat fondului de vânătoare" (Gardianul
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
și că în acest moment situația este gravă" (Ș.M., Ședința Camerei Deputaților din 23.05.2006). În schimb, sensul expresiei prin abstract nu este deloc clar: ce poate însemna "abstractizarea" într-un raționament sau într-o demonstrație? Probabil că vorbitorii se gîndesc la ipoteze, generalizări, pentru care însă termenul abstract este imprecis și impropriu. Adesea prin absurd e pur și simplu un echivalent pretențios al formulei de relativizare "să zicem". Internetul ne permite să constatăm că formula nu este folosită
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
amuzant și serios; la extreme, comic și tragic. Autorul nu poate decât surâde, fiindcă râsul e nociv pentru plămâni. Însă când își amintește o întâlnire de la Clubul Prometheus, unde l-a ascultat pe Andrei Pleșu, riscul revine. Umorul debordant al vorbitorului se placa pe o realitate deloc veselă: situația de la Muzeul }ăranului Român, atât de confuză la data respectivă. Pentru Sorin Stoica era importantă acea întâlnire, de al cărei rezultat depindea și locul lui de muncă; dar, vorba ceea, anecdota primează
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după câte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele, și contorsionându-și mult gurile gata parcă să scape câte un cuvânt. Mi s-a părut că una, arătându-și insistent degetele, vrea să
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
cu sufixul -istic: blogistic ("paradoxul blogistic", prinsea.net) și bloggeristic: "Hehe, bine ai venit în lumea bloggeristică..." (rapax.ro); "am zâmbit cu superioritate bloggeristică" (helicoidal.weblog.ro); "un premiu blogheristic" (licurici.wordpress.com). Adjectivul bloggeristic pare a fi preferat de vorbitori, probabil pentru că e mai puternic marcat, mai bine individualizat decît sinonimele sale, neputîndu-se confunda cu un substantiv. Pentru aproape orice derivat posibil se găsesc măcar cîteva atestări: fenomenul producerii de bloguri e desemnat prin derivate în -ism: bloghism ("bloghismul ăsta
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
pe care le poate avea în felurite contexte, să capete un miez de semnificație din care se desfac apoi toate înțelesurile explicite pe care miezul le poate sugera. Exemplul clasic e cel al Gestell-ului heideggerian, cuvînt anodin peste care un vorbitor nativ de germană ar trece cu nepăsare, dar pe care Heidegger îl alege anume pentru a desemna esența tehnicii moderne. Explicația e aceea că radicalul -stell, asemenea unui parfum căruia calitatea mirosului îi cere adăugarea altor ingrediente, conține, în formă
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
dată. Doar de atâtea ori ne-au parvenit chiar de peste hotare vești despre impactul eclatant pe care conferințele sau simplele alocuțiuni ale dlui Andrei Pleșu l-au avut asupra unor reuniuni a căror prestanță putea fi virtualmente inhibantă pentru orice vorbitor venit din extra muros. Cartea de față, deloc voluminoasă, în schimb foarte substanțială, pune la îndemâna cititorului din țară patru dintre conferințele pe care Andrei Pleșu a fost invitat să le susțină în medii academice sau artistice din Germania și Austria
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
limba engleză, datată decembrie 2005 și propusă de Sarah Glaz, profesor de matematică la Universitatea din Connecticut, în colaborare cu JoAnne Growney, autoare a volumului de poezii My Dance is Mathematics, publicat în 2006 la "Paper Kite Press". Glaz este vorbitoare nativă a limbii române, iar Growney are un trecut matematic, predând o vreme matematica la Pennsylvania's Bloomsburg University. Glaz și Growney pregătesc acum o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
a arătat că este imposibil în realitate ca o muncitoare să fie îndrumată de către o tovarășă ridicată, cum este învățătoarea Ierulescu, să părăsească lucrul cu două ore mai devreme, pentru probleme care se rezolvă numai în timpul liber. ș...ț Alți vorbitori au remarcat inconsecvența în prezentarea unor personaje ca Vera Diaconescu sau directorul de fabrică, care apare ca un tip nereprezentativ, aci blând, aci furios, acționând prea palid ș...ț. Chiar cei care au criticat cu putere cartea, au făcut-o
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
crede că urmează un encomion, cum un profesor de asemenea anvergură nu te îndoiești că merită. Cînd Pompiliu Constantinescu strecoară prima ironie: "Ca printr'un gros nour de praf, zărești gândul înecat în pulberea vorbelor." Crescendo-ul împunsăturilor mimează tiradele vorbitorului, iar trecerea de la om la operă dă lovitura de grație: "multe idei cunoscute de aiurea, aproape locuri comune ale cugetării contemporane, însă învălmășite, ca în urma unei catastrofe logice și îmbrăcate în haina unui jargon stilistic de o regretabilă originalitate." Execuții
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
învățare a unei limbi, asemenea calcuri sînt în mod normal produse prin transfer din limba maternă în cea străină (ca la Chirița, cu ale sale tambour d' instruction și pour des fleurs de coucou). Cînd sînt puse în circulație de vorbitori nativi, care transpun în limba maternă structuri străine, e o dovadă că limba străină în cauză e un reper permanent, că e foarte prezentă și că vorbitorii gîndesc deja în ea. Desigur, această situație e valabilă doar în momentul preluării
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
instruction și pour des fleurs de coucou). Cînd sînt puse în circulație de vorbitori nativi, care transpun în limba maternă structuri străine, e o dovadă că limba străină în cauză e un reper permanent, că e foarte prezentă și că vorbitorii gîndesc deja în ea. Desigur, această situație e valabilă doar în momentul preluării unei structuri; ulterior, aceasta se răspîndește chiar dacă nu îi este știută sau recunoscută sursa, prin simplul fapt că a intrat în circulație și a fost auzită de
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
atestată în internet: (trust me,) you don't want to know. Expresia cu valoare retorică și pragmatică este folosită pentru a indica, superlativ, natura extrem de negativă a lucrurilor care nu vor fi spuse, marcînd așadar atitudinea de exagerare critică a vorbitorului față de ceea ce, intenționat, omite (dar implică). Prin formula nu vrei să știi se poate realiza și figura retorică a preferinței, atunci cînd vorbitorul anunță că va omite ceea ce de fapt va povesti în continuare: "zilele astea am asistat la o
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
natura extrem de negativă a lucrurilor care nu vor fi spuse, marcînd așadar atitudinea de exagerare critică a vorbitorului față de ceea ce, intenționat, omite (dar implică). Prin formula nu vrei să știi se poate realiza și figura retorică a preferinței, atunci cînd vorbitorul anunță că va omite ceea ce de fapt va povesti în continuare: "zilele astea am asistat la o audiție la un anumit teatru din București. Nu vreți să știți ce am văzut acolo. Zeci de actori care terminaseră facultatea de 4
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
nu (prea) cred că ai vrea să știi...". Așa cum circulă în prezent, formula nu vrei să știi are, mi se pare, un mare defect: utilizează forme verbale care în română produc în mod normal alte implicații decît cele dorite de vorbitor. O aserțiune categorică despre ceea ce vrea, dorește, crede etc. interlocutorul sună ciudat și are în orice caz un aer ofensiv, conflictual. O posibilă reacție la această formulă ar fi: "da' de unde știi tu ce vreau eu?". De aceea e nevoie
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
nu e doar o chestiune de postură sau de îmbrăcăminte, ci și de vorbire. A cincea trăsătură este că limba are o structură care îmi impregnează felul în care gîndesc. Sintaxa și morfologia unei limbi imprimă un tipar de care vorbitorii ei nu se pot desprinde decît cu prețul renunțării la ea. Asta înseamnă că gîndirea unui om este determinată de limba pe care o vorbește, trecerea de la o limbă la alta cerînd o schimbare a paradigmei lexicale din care i
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]