599 matches
-
sunt mai scăzute, iar alocarea stimulentelor selective devine mai eficientă. Atunci când participarea este redusă, e mult mai probabil votanții să aibă o opțiune clară pentru unul dintre competitorii electorali. În condițiile unei prezențe scăzute la vot se poate prezuma că votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate din câștigarea bătăliei politice. În această situație, partidele obțin voturi fără a trebui să suporte costuri foarte mari de convingere a votanților
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate din câștigarea bătăliei politice. În această situație, partidele obțin voturi fără a trebui să suporte costuri foarte mari de convingere a votanților. Scopul partidului, fie că este acela de a ajunge la guvernare, fie că este acela de a controla o parte a procesului decizional, poate fi atins și în condițiile unei prezențe reduse la vot. Această situație este cu atât mai
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
modalității de redistribuire a mandatelor și decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale afectează disponibilitatea alegătorilor de a participa la alegeri. Un prim argument în favoarea unei astfel de premise constă în analizarea datelor referitoare la gradul de participare la vot al votanților din România în perioada 1992-2009, cu accent asupra perioadei 2000-2009 . Diferența dintre nivelurile de participare la alegerile prezidențiale între perioadele discutate este relativ constantă (5-7%), în timp ce rata de participare la alegerile parlamentare este mult mai mică în 2008 față de perioadele
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de selecție a celor care pot ajunge în poziția de influențare a deciziei publice nu ține cont de ierarhizarea preferințelor cetățenilor. Un exemplu în acest sens ar fi pierderea mandatului de către un candidat aflat pe primul loc în ierarhia preferințelor votantului în fața unui candidat care se află pe locul al patrulea în ierarhia preferințelor. Problema fundamentală a sistemului de vot este legată de combinarea a două tipuri de abordări. Pe de o parte votul exprimat de cetățeni este uninominal, pe de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sistemului de vot este legată de combinarea a două tipuri de abordări. Pe de o parte votul exprimat de cetățeni este uninominal, pe de altă parte redistribuirea mandatelor se face după metode specifice reprezentării proporționale. Ignorarea ierarhiei preferințelor politice ale votanților conduce la adâncirea incertitudinii cu care se confruntă cetățenii în momentul luării deciziei asupra opțiunilor de vot. Diferențierea între modul în care se votează și modul în care se distribuie mandatele complică calculele pe care trebuie să le facă indivizii
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
să voteze partidul X deși candidatul acestuia este al doilea în ierarhia preferințelor sale privitoare la candidați. Orientarea votului pentru partid este perfect rațională dacă ne gândim că redistribuirea mandatelor se face după principiul proporționalității. Astfel, votând pentru candidatul B, votantul maximizează voturile obținute de partidul Y în detrimentul celor obținute de partidul X. Modalitatea de redistribuire poate face ca, deși obține o majoritate de voturi în colegiul său, candidatul B să nu obțină un mandat, iar voturile primite de acesta se
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
partid pe care nu-l preferă, ceea ce este irațional. Acest tip de raționament aduce în atenție problema fundamentală a ierarhizării preferințelor. Ierarhia preferințelor poate fi influențată de cauze externe demersului logic în funcție de care individul își stabilește opțiunea de vot. Decizia votantului implică necesitatea colectării unei cantități suplimentare de informații cu scopul de a face față incertitudinii crescute. După cum arată și Downs (2009), indivizii nu sunt dispuși să colecteze și să proceseze o cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cu scopul de a face față incertitudinii crescute. După cum arată și Downs (2009), indivizii nu sunt dispuși să colecteze și să proceseze o cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice trebuie să preia rolul de transmițător de informații votanților pe care doresc să-i atragă. Partidele furnizează doar acele informații care sunt necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de votanți. Un exemplu de informații ce pot fi ascunse sunt cele referitoare la eventualele alianțe postelectorale pe care
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sus, alegătorul este pus să decidă opțiunea de vot între partidul X și candidatul B (corespunzător partidului Y) bazându-se pe predicția pe care o va face în ceea ce privește diferența dintre comportamentul partidului X și cel al partidului Y. Astfel, chiar dacă votantul îl preferă pe candidatul B candidatului A, el va fi tentat să voteze cu candidatul A de teama ca nu cumva candidatul B să nu obțină mandatul și votul său să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
pe candidatul B candidatului A, el va fi tentat să voteze cu candidatul A de teama ca nu cumva candidatul B să nu obțină mandatul și votul său să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este rațional ca votantul să acorde votul partidului său preferat pentru a-i întări acestuia șansele de a ajunge la guvernare. Un astfel de calcul este rațional în condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este rațional ca votantul să acorde votul partidului său preferat pentru a-i întări acestuia șansele de a ajunge la guvernare. Un astfel de calcul este rațional în condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința de a vota strategic, limitând șansele ca partidul cel mai slab situat în ierarhia preferințelor sale să ajungă la guvernare. Astfel, alegătorul renunță la alternativa preferată dacă va
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
consultărilor și negocierilor între diferite partide, iar locurile deținute în Parlament sunt atuuri în negociere (McDonald și Budge, 2005). Formarea guvernului este un proces care se desfășoară ulterior votului și poate altera eventualul set de politici care a obținut sprijinul votanților. Majoritatea deciziilor sunt luate de executiv, care este principalul actor în proiectarea politicilor. Guvernul poate apela la mijloace precum asumarea răspunderii, adoptarea ordonanțelor de urgență sau solicitarea unui vot de încredere. În aceste condiții, el poate deveni un actor monopolist
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
care dispun partidele. Un exemplu în acest sens poate fi alianța de guvernare din perioada decembrie 2008-2009 din România. Alianța a fost compusă din PDL și PSD, două partide aflate în competiție acerbă unul cu altul 24. Eventualele așteptări ale votanților 22 . Prin partide cu potențial de guvernare înțeleg acele partide care dețin suficiente resurse electorale pentru a deveni partidul în jurul căruia se construiește coaliția de guvernare (partidul principal al guvernării). </footnote> celor două partide în ceea ce privește setul de politici care va
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Urvoas întrevede o problemă în sistemul fuziunii listelor dintre două tururi, ceea ce ar permite celor pe care votanții i-au respins în primul tur, să reapară în cel de-al doilea, și ar da partidelor posibilitatea de a manipula preferințele votanților în propria lor favoare 38. Sistemul electoral departamental: cantoanele Cantoanele sunt circumscripții electorale ale consiliilor departamentale (conseils generaux) și, ca și departamentele, au fost create în timpul Revoluției Franceze printr-o lege din 22 decembrie 1789. Conisilierii departamentali sunt aleși în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lege din 22 decembrie 1789. Conisilierii departamentali sunt aleși în circumscripții electorale cu un singur membru, în două tururi de scrutin. Un candidat este ales din primul tur dacă obține o majoritate absolută de voturi și un sfert din numarul votanților înscriși. Dacă niciun candidat nu obține acest rezultat din primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin când o simplă majoritate este suficintă. Pentru a putea candida din nou, un candidat trebuie să fi obținut cel puțin 10
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
niciun candidat nu obține acest rezultat din primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin când o simplă majoritate este suficintă. Pentru a putea candida din nou, un candidat trebuie să fi obținut cel puțin 10% din numărul votanților înscriși. Dacă niciun candidat nu a atins acest prag, atunci cei doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur participă și în al doilea. Consilierii depatamentali sunt aleși pentru șase ani, însă jumatate din consiliu este reînnoit o dată
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
invocat de media românească, a fost acela că Victor Ponta și PSD-ul au organizat prost alegerile din diaspora. Prin urmare, faptul a provocat o reacție crescândă de frustrare și nemulțumire. Ea s-a transmis și unei considerabile părți a votanților tineri din țară, până atunci inactivi politic. Cu toții au votat pentru Klaus Iohanis și au întors spectaculos rezultatul din primul tur. Propun o mai profundă înțelegere a acestui mister politic românesc postdecembrist al alegerii lui Klaus Iohannis în funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
oferind servicii cât mai ieftine) este cea a unei revoluții. În privința guvernelor autocratice, Niskanen ajunge la concluzia 1 că acestea generează cele mai mici beneficii pentru cetățeni, În raport cu celelalte alternative. În cazul unui guvernământ democratic, autoritatea decizională este deținută de către votantul median 2. Interesele votantului median vor fi definite de suma venitului său, din care se scade impozitul plătit și la care se adaugă subvențiile primite 1. Dat fiind că subvenția medie primită de votantul median este mai mare decât impozitul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ieftine) este cea a unei revoluții. În privința guvernelor autocratice, Niskanen ajunge la concluzia 1 că acestea generează cele mai mici beneficii pentru cetățeni, În raport cu celelalte alternative. În cazul unui guvernământ democratic, autoritatea decizională este deținută de către votantul median 2. Interesele votantului median vor fi definite de suma venitului său, din care se scade impozitul plătit și la care se adaugă subvențiile primite 1. Dat fiind că subvenția medie primită de votantul median este mai mare decât impozitul mediu pe care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
democratic, autoritatea decizională este deținută de către votantul median 2. Interesele votantului median vor fi definite de suma venitului său, din care se scade impozitul plătit și la care se adaugă subvențiile primite 1. Dat fiind că subvenția medie primită de votantul median este mai mare decât impozitul mediu pe care acesta Îl plătește, votantul median va beneficia de o creștere a nivelului de impozitare general, pentru că el va beneficia Întotdeauna de o creștere și mai mare a beneficiilor obținute din subvenționare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi definite de suma venitului său, din care se scade impozitul plătit și la care se adaugă subvențiile primite 1. Dat fiind că subvenția medie primită de votantul median este mai mare decât impozitul mediu pe care acesta Îl plătește, votantul median va beneficia de o creștere a nivelului de impozitare general, pentru că el va beneficia Întotdeauna de o creștere și mai mare a beneficiilor obținute din subvenționare. Practic, Într-o măsură mai mică, transferul dinspre cetățeni spre autocrat prin intermediul impozitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prin intermediul impozitelor se realizează, În guvernământul democratic, către votanții mediani dinspre ceilalți cetățeni. De asemenea, un guvernământ democratic va cheltui mai mult pentru furnizarea de bunuri și servicii, fiindcă, În anumite limite, aceste cheltuieli vor crește și venitul impozitat al votantului median. Aceste concluzii sunt valabile doar În cazul În care sunt permise subvenții și suma impozitelor depășește suma costurilor guvernamentale pentru furnizarea de bunuri. În cazul În care una dintre aceste condiții nu este Îndeplinită, atunci interesul votantului median va
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
impozitat al votantului median. Aceste concluzii sunt valabile doar În cazul În care sunt permise subvenții și suma impozitelor depășește suma costurilor guvernamentale pentru furnizarea de bunuri. În cazul În care una dintre aceste condiții nu este Îndeplinită, atunci interesul votantului median va consta În obținerea unui nivel al impozitelor cât mai mic, corelat cu un nivel al beneficiilor obținute În urma acestora (de exemplu, prin intermediul bunurilor publice furnizate de guvern). Guvernământul democratic generează beneficii mai mari decât cel autocratic În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai exact, această eliminare? Ea nu Înseamnă eliminarea redistribuțiilor prin intermediul impozitării; nu Înseamnă imaginea unui capitalism sălbatic. Însă presupune ca toate aceste redistribuții să fie specificate la nivelul constituțional, indiferent de motivațiile individuale În vederea unui anumit avantaj. În acest caz, votantul median care e determinat de un set de motivații și interese concrete la un anumit moment dat nu poate influența suplimentar modalitățile de redistribuție stabilite deja la nivelul constituțional. Aceasta garantează faptul că politicile publice nu vor fi influențate de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
faptul că populismul și clientelismul nu sunt sinonime. Așa cum au arătat recent Herbert Kitschelt și Steven Wilkinson (2007), clientelismul implică o întreagă structură organizatorică (în cea mai mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă că populismul este în mod necesar legat de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]