839 matches
-
să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap. 84, în Filocalia, vol.I, Edit. Humanitas,București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să umplem timpul cu păcate, mai bine să
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
poporul acesta din țara de pe Carpați va cădea în grea robie și mulți vor pieri. Dar Maica Domnului și Sfântul Ioan vor aduna în Potire sângele lor și se vor înfățișa cu el înaintea Tronului Fiului Său. Și nu pentru vrednicia lor, ci pentru rugăciunile Ei, cei ce vor mai fi rămas vii vor fi scoși afară din temnițe. Și după o vreme rana Vulturului se va vindeca. Dar ultima bătălie împotriva <lupilor îmbrăcați în piei de oaie> (comuniști democrați, n. a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la ce reviste a mai scris, În afară de „Vestitorul Satelor” și „Lamura”. Are articolul Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița, Jud. Dolj, Of. Portărești. Are un fiu Mihai, doctor, care trăiește la un loc cu ea. Dacă ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
numeroase de originaluri”. Urmare a concepției sale despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării și valorificării a ceea ce geniul, ispita și vrednicia celor de altădată au lucrat spre fala și puterea patriei.Poziția lui Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei, dacă citirea sau glasul său cel sălbatic și nepotrivit cu marea cuviință a vredniciei sale ar speria pe ascultători sau ar aduce o ispită de șoaptă în lăcașul Domnului. În zadar un învățător pe catedra sa profesorală ar cugeta să arunce sămînța învățăturilor sale în inimile școlarilor săi, dacă pre lîngă al său metod
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
trupească, atunci abandonul este crimă sufletească. Și unul și altul arată cât de întunecată poate fi mintea omului de păcat. Istoria Bisericii ne zugrăvește în culori luminoase și cu cuvinte alese chipurile ilustrelor mame creștine, ca modele de urmat cu vrednicie. Femeile și mamele creștine se deosebeau de femeile necreștine prin cuvioșia și înțelepciunea lor. Preocuparea și idealul permanent pentru femeia creștină este și a fost educația morală, formarea intelectuală a fiului (fiilor). Sfântul Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și cu ajutorul primit de la Constantin cel Mare și de la Biserică s-a dedicat ajutorării celor lipsiți, organizând un Orfelinat, un spital (Nosocamion), un așezământ pentru săraci (Ptohocamion), altul pentru primirea străinilor (Xenodahion) și probabil și unul pentru văduve (Chirocamion). Pentru vrednicia sa a fost numit «ocrotitor al orfanilor».” Pe lângă acest orfelinat a mai existat și orfelinatul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. S-au construit orfelinate în majoritatea cetăților romane: Roma, Alexandria, Antiohia, Tesalonic etc. care aveau o conducere uitară asigurată prin
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
vieții private. Cu excepția acuzelor justificate ale familiei, nu regret nici acum sacrificiile asumate în numele muncii de cercetare științifică, căci ea mi-a adus satisfacții personale depline, împărtășite în final și de familie, unde semi-absența mea a fost suplinită impecabil de către vrednicia soției mele. Aș vrea să fiu corect înțeles. Când afirm că munca este singura calitate pe care mi-o revendic, este pură realitate și nu un exces de modestie. Tot atât de real este și faptul că nu am folosit-o ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o femeie frumoasă ... și mai avea și calitatea de a se face plăcută liantul unei atmosfere de armonie familială. Dacă pentru tata am rămas cu respectul și demnitatea de om integru în familie și societate, mama s-a impus prin vrednicia cu care a condus numeroasa noastră familie în condițiile în care tata, în perioada interbelică, era mai mult om al primăriei, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al lipsurilor postbelice care i-au urmat, tata era mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și în prezent ... s-a vindecat repede ... s-a căsătorit tot atât de repede ... a turnat și mai repede doi copii cărora li s-a dedicat cu întreaga energie, ajungând acum să se bucure de nepoți și strănepoți. Este un model de vrednicie și de sacrificiu pentru noi toți, casa ei și a neprețuitului meu cumnat (dispărut de curând) a fost și a rămas un fel de placă turnantă pentru noi, în drum spre și dinspre toate punctele cardinale. Pentru mine, a constituit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
aveam școală în Iași a doua zi, mergeam mult pe jos... Ați avut o copilărie idilică! — Datorită părinților noștri. Ei nu lăsau să pătrundă nimic din duhoarea istoriei din jur. Am trăit, trei copii și doi părinți, cu vânt, din vrednicia mamei, pentru că pe tata l-au lipsit "bine voitorii" de pensie timp de zece ani! Puneam în bradul de Crăciun nuci învelite în poleială, pentru că nu aveam bani nici de un glob, iar drept cadou primeam din partea mamei o plăcintă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
gunoi pentru sămânța viitoare”), U., în același timp organ al Asociației Învățătorilor din județul Bălți, își formulează programul în Cuvânt înainte: „Această foaie este glasul chemării la Unire. [...] Este foaie a căminelor culturale, fiindcă aceste instituții de cultură - operă a vredniciei învățătorilor și preoților - au menirea de a strânge la sânul lor tot ce este mai bun, mai sfânt în sufletul omului, pentru lupta înfrățitoare prin cultură. [...] Ea cheamă în jurul ei pe toți învățătorii localnici, precum și pe cei veniți de peste Prut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
de mâine (...) și să se dea tuturor funcționarilor din Dobrogea indemnizații de locuință"3156. Totodată, Constantin N. Sarry aprecia că "preoții și învățătorii din această parte a țării, care s-au arătat, pănă acum, de laudă și au dovedit o vrednicie meritorie, trebuie ridicați în ochii lumii, înconjurați de toată stima și considerațiunea ce cu drept li se cade și încurajați materialicește în așa fel încât gospodăriile lor să fie o pildă și o mândrie a satelor"3157. În privința orașului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a mulțumit pentru că i-a îndrumat copilăria spre dobândirea cunoștințelor folositoare. Azi, devenind ofițer, simte și mai mult nevoia acestei părintești călăuze. Mulțumind tuturor pentru urările făcute, Mihai i-a asigurat că se va sili să-și îndeplinească îndatoririle cu vrednicie, credință și desăvârșită ascultare. Seara, la Castelul Peleș, a avut loc o recepție fastuoasă (ora 2230), precedată de un concert (ora 2130). Carol al II-lea notează să programul fusese alcătuit de Mihai și cuprindea piesele preferate: Eine Kleine Nacht
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Corp”, exprimându-și hotărârea „de a face tot ce-Mi stă în putință pentru a răspunde așteptărilor Țării și a răsplăti străduințele de fiecare clipă pe care iubitul Meu Părinte le face pentru a Mă apropia cât mai mult de vrednicia iluștrilor Mei străbuni”. Cuvântul lui Mihai a fost „des și călduros” aclamat și a fost transmis la radio. La părăsirea Sălii de ședințe, tânărul senator a primit felicitări. Presa a comentat favorabil discursul senatorului Mihai: „Întâiul cuvânt al Moștenitorului Tronului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
simt că le-a sosit ceasul, se retrag, tăcute și misterioase, spre starea de neființă, precum bătrânii eschimoși din ținutul zăpezilor veșnice, mergând noaptea în neștire prin imensitatea albă, spre împlinirea destinului lor, în întâmpinarea ursului polar. Albina, simbol al vredniciei la gradul superlativ absolut, despre care poetul "Cuvintelor potrivite" spune, plin de compasiune: "Sarcina chemării te-a ucis." Ei, copile dragă, dac-ai terminat, să intrăm în atelier și să vedem ce icoană vom alege noi pentru mămica ta. Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mărturie ridurile adânci de pe obraz, ochii stinși cu albastrul lor decolorat, părul argintiu, trupul împuținat cu spatele adus sub povara toamnelor pe care le poartă, mișcările mai lente și mersul încetinit. Este ceea ce a mai rămas din vioiciunea, neastâmpărul și vrednicia dirigintelui lor, gândesc, cu matură înțelegere, băieții lui Dumitru Dascălu. Timpul, veșnic curgător, și-a îndeplinit inexorabila operă devastatoare. Coborâți pe pământ Vară toridă, cu un iulie care dă în clocot, cu ploi torențiale și catastrofe aducătoare de pagube imense
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să-și obțină specializarea dorită prin învățământul superior. Situația financiară a profesorilor Dascălu se ameliorase, fapt ce le-a permis să-și cumpere un autoturism cu care se deplasau, fără opreliști. Dumitru Dascălu își iubea soția și o prețuia pentru vrednicia și dragostea ei. În acel stadiu de normalitate și de statornicie a vieții, în familia lui Dumitru Dascălu s-a produs un cataclism. O boală necruțătoare a curmat viața Mărioarei la vârsta când abia pășise în deplina maturitate. Atunci, lovit
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor.” Și iată că acest crez se materializează postum și în actuala ediție a Festivalului. Cei peste 3000 de sacerdoți ai muzicii, cum îmi place să-i numesc, de pe toate meridianele, oficiază cu vrednicie pentru miile de spectatori de toate vârstele și categoriile sociale, care se închină cucernic în fața podiumului sălilor de concerte, transformate în altare ale muzicii. Distinșii artiști cu har ai momentului, veniți din întreaga lume, își încarcă la rândul lor bateriile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a sosit, în sfârșit, omul hăruit să învingă pustiirea focurilor, predestinat parcă să înalțe și să întemeieze cea de a patra Bărăție: episcopul Angelo Parsi, care a fost numit episcop de București pe 19 septembrie 1847. El a început cu vrednicie să construiască biserica, casa parohială, școala, și, în premieră, minunatul turn pe care îl admirăm și astăzi. În 1850 complexul a fost terminat. După năruirea a trei Bărății, cea de a patra s-a înălțat cu siguranță și cu grație
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
12 apostoli. De jur împrejurul icoanei țesute este un chenar frumos în mai multe culori. În zilele noastre s-au cam uitat obiceiurile aceste frumoase ale realizării unor asemenea podoabe bisericești și este păcat ... - apreciază publicația. Acest covor este o dovadă a vredniciei bunicilor și străbunicelor noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât de cu vrednicie o înlocuiește, publicația domnului Gh. MaximBurdujanu Crainicul Cetății. Ajunsă acum la capătul anului II (1934) Crainicul dlui Gh. Maxin Burdujanu se prezintă cu serioase lucrări monografice de literatură bucovineană (P. Iroaie, „Pseudo kynegeticos-ul lui Al. Odobescu; Valeriu Cudla, T.V. Ștefanelli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fie rugăciunea de profundă recunoștință, așternută pe țărâna dar și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]