791 matches
-
roade, Precum e firesc, și cum ȘCOALA Te-ndeamnă Să fii și OM HARNIC și OM CUMSECADE. IUBITE COPILE, -ți urez să ajungi Odată și-odată, și-n iarna vieții, Știind c-ai luptat și-ai putut să alungi Nedreptele vreri ale sorții și ceței. REFREN: SLĂVITE ROMÂNE, tu, LIMBA ROMÂNĂ, Și SFÂNTA ISTORIE-A NEAMULUI TĂU, Păzește-le veșnic, cu sabia-n mână, CA NIMENI SĂ NU LE MAI FACĂ VREUN RĂU. Toma ISTRATI
Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
o grădină. Asocierea culorilor și a parfumurilor provoacă transe; grădina lui Anghel provoacă somn hipnotic, pierderea conștiinței, stingerea: „Miroase-a moarte și-a iubire și crește-o dulce lenevie / Ca-ntr-un polog frumos în care te-nvinge somnul fără vrere". Chemarea spre dispariție s-a instalat odată cu In grădină și străbate toată opera ulterioară, în versuri sau proză. Versurile lungi ale poemelor cheamă irezistibil spre trecut, spre adînc; autorul își perfecționează stilistica, dar nu-și modifică percepția asupra lumii. In
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și legile genului poetic inaugurat de Eliot și Pound"; "Bacoviana îl recomandă pe Ștefan Cîrstoiu ca pe un rar poet"; "Poeziile care alcătuiesc Locul unde se așteaptă de Lidia Stăniloae (C.R., 1983) sînt de fapt poeme filosofice; mai precis: sînt
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
timp de mai bine de un deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia, figurează, pentru cercetătorii de astăzi, la capitolul figuri nesemnificative. Cât despre profesorul N.D. Pârvu, cel care, pentru a scăpa de orice suspiciune, a acceptat toate compromisurile cu sistemul, figura lui este, pentru
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme/ să-l izbească, să-l darme...// Fanarul prins-a rădăcini la București/ și din palate ciocoiești/ vrea cu pumnul să cîrmuiască/ răbdarea, vrerea, truda românească.../ Fanarul e stăpîn la București/ și nu mai pleacă, nu mai pleacă.../ pe unde prin lăcustele să treacă,/ ca-n vremurile năvălirilor turcești/ după-un iute, uriaș pîrjol,/ rămîne țara tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
deloc democratice, fapt care i-a creat statura unui martir al naționalismului creștin, de victimă a regelui Carol al II-lea, cel care a ordonat uciderea liderului legionar: "Din mulțimile oarbe unul s-alege/ gîndul lui: rege.../ vorba lui: lege.../ vrerea-i: platoșă de neînfrînt.../ pasul lui: cutremur de pămînt/ veacul, sub trăsnete, în zbatere grea/ zice cum vrea/ îl botează cum vrea.../ la masa de lucru adună:/ auzul văzduhului lîngă o furtună/ și lîngă o inimă mai bună ca pîinea
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
servi zilnic cele trei feluri de mâncare, urmare a fondurilor (40 de milioane de lei) colectate și alocate în acest scop. Se speră, însă, că demersul să aibă un ecou și în rândul celorlalți timișoreni, îndeosebi persoanele juridice, care, după vrerea și posibilitatea fiecăruia, vor putea face donații în acest scop. Ajutoarele vor putea fi vărsate direct în contul CARP, deschis la agenția B.R.D. Timișoara din str. Eugeniu de Savoya, cont cu nr. 24 BRDE 360 SV 0678 222 43 600
Agenda2005-01-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283227_a_284556]
-
pe o ploaie rece de toamnă, cu bunul prieten vienez Dr. Dariusz Pacak, în căutarea străzii Lt. Alexandru Costeanu, fratele bunicului meu dinspre mamă. Bănuiam că se intersec tează, cumva, cu magistrala „Calea lui Traian”, dar nu s-a brodit vrerea cu realitatea. Am renunțat să caut strada cu numele bravului eroul de la Mărășești, căzut la datorie față de țară în 22 august 1917, chiar în ziua când dușmanul, pe câmpul de luptă, i-a înfipt un glonț în piept și eroinei
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
patruzeci de ani împliniți, și eu nu aveam această vârstă minimă! Riscul era mare, mai cu seamă în împrejurările de atunci, în 1940, când situația populației evreiești, se înrăutățise, această populație nu mai avea reprezentanți aleși, în parlamentul țării. Totuși vrerea Domnului și decizia bine chibzuită a congresului comunităților au fost ca eu să fiu ales în acel loc care implica atunci grave răspunderi... Constantin Argetoianu, care era președintele Senatului, resimțind un fel de simpatie pentru mine, și-a exprimat nădejdea
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
identității feminine se termină destul de rapid: de la subordonarea față de bărbat la independență și auto-determinare. De ce doar aici? De ce nu ar merge mai departe, trecînd de la emancipare la dominație? Dacă s-a putut produce evoluția de la statutul de făptură inferioară, supusă vrerii bărbatului, la acela de individualitate independentă, e chiar de neconceput că în secolele următoare evoluția să meargă un pas mai departe, la acela de ființă dornică și aptă de dominare? Aparent, pentru Lipovetsky răspunsul e negativ, iar argumentele în favoarea sa
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
chestiune de actualitate. Depinde de țară, de popor și tradiție. Fie că suveranul domnește sau a domnit în timp, el rămâne un personaj emblematic, de-a pururi un capitol în istorie. Cronicarii rețin momente și fapte, ce nici timpul, nici vrerea oarbă nu le pot șterge. Un concitadin rememorează. „Nimic nu e mai de preț decât patria, atunci când ești departe, printre oameni străini, despărțit de ai tăi, chiar când locuiești acolo într-o casă plină de lucruri desfătătoare”, rostea înțeleptul Homer
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
care le va adăposti pe la prieteni, iar unele dintre acestea vor ajunge în Occident. Reproducem aici fragmente dintr-o tulburătoare scrisoare trimisă, în octombrie 1979, de N. Steinhardt lui Virgil Ierunca, unul dintre destinatarii manuscrisului: „Iubite Virgil, dacă cumva, prin vrerea Domnului, nu-mi va fi dat să ajung la Paris, îndrăznesc să te rog a încerca să-mi publici lucrarea. Dorința mea ar fi ca versiunea I să apară tradusă în franțuzește, iar versiunea a II-a în românește. Cartea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
caterincă. Din dreapta - bate ușor grindina. Miroase a haită. Caterincă: Trecutul meu tocmai a început Cu pași mărunți, tăcuți, dar fără milă. Din tot ce-am fost atîrnă numai silă Trecutul meu ca un tardiv debut. Nu am timp, nu am vrere, nu am curajul. Nu mai am nimic din ce mi-ar trebui să termin această baladă pe care am început-o în somn într-o joi: Some lives ago, One death ahead. Săgețile au obosit. Pe coarda arcului se odihnesc
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
Ioan Gură de Aur exclamă: Dacă mă întreabă cineva: ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
important era să nu fie o eschimoasă sexualitatea aceasta, să nu aibă nasul rece" (p. 56), "să mă hodorogesc, să mă eunucesc" (p. 57), "lucrurile porcoase le vedeam a fi firești, de fapt ele deveniseră neporcoase" (p. 58), "aceasta e vrerea oricărei pofte" (p. 58), "atingerea lobului urechii cu limba mă făcea să scâncesc ca o frunză mototolită" (p. 60), "nimic din toate acestea nu m-a mocirlit neapărat" (p. 62), "o competiție heterosexuală cu trupelnicia" (p. 65), "doar fantasmele au
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
mărunt și Parisul e înfrigurat de secrete, de apeluri pentru ceea ce nu mai poate fi. Mi-ar veni să intru în catedrale să-mi țip libertatea, neînțelegerea de a mă fi născut, de a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o trăsătură succintă, dintr-un detaliu cu semnificație expresă, dintr-un gest individualizator sunt compuse chipuri și identități ale exilului
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
care-l păzesc Și ne privesc, printre, de cetini, pleoape, Străini. De-un alb dur crucea. Nelumesc, O rază, scurt. "Cerul, foarte aproape". Nu-l mai salți "în tării", prin lănci de gând. Eh, "întru"! nici "ființă"-n ceas, nici "vrere". Acest descânt, din sfântul lăsământ, "A dulce spure". Dinspre Mânăstire, Un schivnic duce-un vas - crezi, de tăcere. Și totul, românesc, numai Rostire... 2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin zile-n toamnă, iar, de mică vară; Să mă-nsenin! De-
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip împrumută căutătura străinului neclintit aștepți să ți se arate un semn bunăoară o tresărire o rază dinspre Casiopeea câte glasuri se frâng izbite de vânt da, vântul, da, secera vrerii gura de aur a înțeleptului spune cuvinte în gol târâte prin pleava orașelor peste lume mai ninge peste lume e frig tu stai și aștepți tot mai vagă încropire - o pietricică umflată de gânduri Reluîri în drumul meu întâlneam atâția
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
cu furca și-au apărat ce-aveau de apărat. Satul meu natal a avut așadar patru eroi în sinistrul și inutilul război declanșat de Smirnov și de generalul Lebed. Căușanii însă (care se spune că ar deveni iarăși "raion" după vrerea lui Voronin) a avut 52 de morți. Lor, tuturor acestor eroi ai neamului românesc și-ai Basarabiei eterne, recunoștință, flori și lacrimi pe mormântul străjuit de tricolor. Dincolo de Lisabona - un roman al Basarabiei Nu pot evita un episod devenit hazliu
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
ce mai mult de șapte ani durează. S-ar bucura de toamnă, grăbită, speriată... Tu, însă, dormi. Așa că niciodată Vre-un Semn sărmana nu va apuca să vadă. Îți pasă? Ți-a păsat vreodată? Te crezi născut dintr-o augustă vrere. Și-aștepți. Dar nimeni nu-ți mai cere De mult nimic. Căci te-au uitat Fortuna. Așa că, stai, gîndește! Poate-o să-nțelegi Că șapte ani sau șaptezeci sînt una Dacă amîni și tot amîni într-una. Political Congo Maimuțele
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
opiniei publice internaționale", ci a fost pusă în aplicare. Noile versuri îi aparțin poetului Serghei Mihalkov, același care, în colaborare cu El. Reghistan, compusese textul din 1944: "Republice libere-n strînsă uniune/ Măreața Rusie pe veci a-nchegat./ Trăiască, zidită din vreri de popoare,/ Uniunea Sovietică, marele stat!" (Traducerea românească, îndeajuns de fidelă, mă scutește să citez originalul.) Versiunea recentă exaltă zborul vulturului bicefal și fîlfîirea steagului alb-albastru-roșu. Celebrarea unor simboluiri ale Rusiei imperiale pe o melodie a erei sovietice - iată o
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Nicolae Ionel I Căci cu credință sînt încredințat: nici moartea, nici viața, și din cer, nici îngerii, nici stăpînirile; din iad, nici o vîlvoare-a vreunei negre vreri, nici naltul, nici adîncu-ntunecat, nici focul tunătoarelor puteri, cele de-acum, cele ce ne-or fi vad, pînă-n decindea-ntregii învieri, nici o făptură, strig, nu va putea, da demon hîd, da luminos arheu, din temelii și pînă-n raze sus, să
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
poetul spune: Toți cei care-au pășit cîndva pe-aci, Sub ramurile veșnic șoptitoare, în graiul meu alt strai își vor găsi Și azimi la eterna sărbătoare. Veniți voi, ai Helagrului tovarăși, Voi, Alk și Vidri, pe poteci umbroase, Prin vrerea mea vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci bezna stăruind în
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
a cavernei, mi-a năvălit, însă, în priviri lumina de făgăduință a unei plaje incredibile. Asta, desigur, o vedea Ulysse. Era de un arbitrar absolut, de un rose-cyclamen neasemuit, ca un vertij de suprem exotism, - pustiul ei se popula fără de vrere, pentru mine, cu zvîcniri ingenue, de călăreți galopînd juvenil, ieșiseră, ași fi jurat, din primăvara eternă a unui tablou bine știut de Gauguin. Etern sacrala putere a ficțiunii - aceea plastică, de astădată -, corectînd orice prezumpție, de scepticism blazat și de
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]