5,630 matches
-
de amară încât sufletul meu nu a putut să o suporte, s-a înfiorat într-atât și s-a aruncat afară din trup. Atunci îngerii l-au primit în brațele lor. Când m-am întors, am văzut trupul meu că zăcea neînsuflețit, fără mișcare și fără viață, și l-am privit ca unul care ar privi un veșmânt de care s-a dezbrăcat; și m-am mirat. Îngerii mă țineau și demonii s-au apropiat de noi, arătând păcatele mele. Îngerii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423829267.html [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
de pădure deasă; prin roua dimineții; atât de fragedă, vas cu apa vieții, în ochii-ți mai adânci ca marea, cât cuprinde zarea, taine adânc ascunse / pierdute-n mii de șoapte, “și lasă-n urmă dorul / acelor dulci idile / ce zac ascunse-acum / în prăfuite file...”, ș.a. Unele sintagme sunt de-a dreptul eminesciene. Chiar și formulările oarecum arhaice aduc aminte de Eminescu: buze-namorate, etc. Și versurile: să-ți prind desculț / piciorul / și să-l sărut / în iarbă” - sunt de sorginte nichitastănesciană
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
probabil să se fi mai întors dacă nu s-ar fi înrolat, alături de camaradul său, în celebra divizie. Îngrijorată de soarta fiului, biata lui mamă, obișnuia să ofteze: Ghiță! Ghiță! Nu mai trage mama nici o nădejde. Pe unde-oi fi zăcând tu, mamă, acuma?! suspina cu o scrisoare mototolită-n pumn, căzând în genunchi în fața icoanei, dedesubtul căreia ardea în permanență o candelă, privind printre lacrimi chipul suferind al unui Crist cu ochii plecați în jos, de pe fruntea căruia, înconjurată de
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat luptelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic” mai tânărul profesor de teologie de la Sibiu și colaborator din anul 1935 al revistei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Se despărțiră cu speranța că se vor reîntâlni după furtuna distrugerilor. Haldita porni în fugă către satul ei din vale. Nu apucase să se depărteze prea mult de cetatea în flăcări, când privirile ei dădură de un soldat roman care zăcea rănit sub un gard. Cu frica cuibărită în inimă, ar fi vrut să treacă grăbită pe lângă el, dar se opri, ceva parcă o făcu să-i fie milă de omul rănit, care suferea cumplit. Se apropie de el, să vadă
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1430203911.html [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
mai aproape de coteț, deschidem potbagajul să scoatem sacul cu purcelușul în el... Am rămas toți cu gura căscată, ca la dentist, când îți scoate din greșeală o altă măsea, decât cea care te doare! Purcelul nostru”evadase” din sac și zăcea în mijlocul portbagajului! Toate sticlele din dulăpior erau împrăștiate, nu știam atunci din care se scursese lichid și, împreună cu mizeria de la porc, portbagajul arăta ca o cocină. Toți eram înmărmuriți și nu știam ce să facem. Eram în jurul mașinii, parcă eram
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Purcelusul_ghita.html [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
le dîner de șes mots d’esprit... tout en me prenant tendrement dans șes bras. OGLINDĂ ÎN TIMP vijelia mi-a smuls doar o frunză restul putrezesc amorțite zadarnic mă dor când în suflet am frig și în ram oseminte. zac trunchi hieratic așteptând să fiu însumata naturii moarte memorie opusă vastei oglinzi Oglindă în Timp. păstrez tăcerea în pământul sacru că pe un moment Reqviem când frenetic aluneci în stropii neprelinși murmurând butaforic eterne cuvinte ce dor căci în suflet
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_franco_romane.html [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
va fi prea târziu... Că lumea care "ar fi putut avea loc" nu va prinde contur decât în imaginație... Cine e, cu adevărat, vinovat? Eu? Deborah? Satana? Destinul? Parcă mai are vreo importanță... Când am intrat în apartament, sora mea zăcea moartă pe podea, iar Deborah, alături de ea, o privea așa cum un vânător își privește trofeul. "Ce ai făcut? Pentru numele lui Dumnezeu, ce ai făcut?". "Eu?", mă întrebă, pe jumătate mirată. "Dar tu, ce ai făcut? Mi-ai spus că
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1485981544.html [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
-l aștepta acasă cu atâta drag. Lacrimile îl podidiră. Deodată simți cum totul se învârte în jurul lui, apoi ... nu mai știu nimic. * Soarta, însă, a fost îndurătoare cu el. Providența a făcut ca tocmai atunci pe plaiul de pădure unde zăcea nefericitul Mihai fără cunoștință din cauza înghețului, să treacă un om din sat, care urca ducând de căpăstru un cal trăgând o sanie goală, venind dintr-un cătun vecin, unde a fost să care niște fân la cumnatul său. Nu-i
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Știi ce tare ne-am speriat! Așa-i, tati, că o să te faci bine? - Da, copilul meu, îngerașul meu! Fata s-a dus în odaia cealaltă să-și șteargă lacrimile. Zăbovi acolo o vreme, apoi apăru misterioasă în camera unde zăcea tatăl ei. - Tati, asta e pentru tine, cadou de Crăciun! - Ce mi-ai adus tu aici? Când se uită mai bine, văzu în mâinile ei o figurină de lână albă de miel, un iepuraș alb și arătos, cu urechi și
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
că se bucură de ceea ce făcuse. Îi citeam într-un fel absurd, gândurile. M-am reîntors să admir în tăcere simfonia mării. În larg, cineva îmbrăcase crupele mării, într-un vârtej. Nu era niciun nor, nici măcar o briză. În fața mea, zăcea răstignită ca-ntr-o icoană, o scoică. Am luat-o și am dus-o, involuntar, la ureche. Curgea marea prin sângele ei. Simțeam în urletul ei, durerea cu care-și strângea copii la piept, suferința și uneori nepriceperea în fața morții
AVUȚIA LUMII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1468139325.html [Corola-blog/BlogPost/371336_a_372665]
-
corpul îmi era intact, rămăsesem doar cu acea piuitură care mi se prelungea în creieri ca un lung fluier de locomotivă. Când am deschis ochii, în spatele meu se deschidea o groapă, un fel de hău, și un pustiu peste care zăceau bucăți de carne de om: mâini, picioare, trunchiuri, capete, toate împroșcate cu sânge; căzuse probabil un obuz sau o bombă, altfel nu-mi pot explica ce se întâmplase... Și, ironie a sorții, peste cadavrele celor executați, zăceau și cei ce
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
pustiu peste care zăceau bucăți de carne de om: mâini, picioare, trunchiuri, capete, toate împroșcate cu sânge; căzuse probabil un obuz sau o bombă, altfel nu-mi pot explica ce se întâmplase... Și, ironie a sorții, peste cadavrele celor executați, zăceau și cei ce ordonaseră acestă crimă! În viață norocul vine într-o clipă, așa venise și la mine; am sărutat pământul, m-am sculat și am fugit ca un nebun la marginea orașului...Undeva la liziera unei mici pădurice l-
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
se află, undeva, într-o lume cu care nu are nimic în comun, o lume anostă. Chiar avea impresia că privește viața altcuiva. „Ce se întâmplă? Cum poate Dumnezeu să schimbe viața oamenilor de la o clipă la alta!?” O privea zăcând nemișcată, lividă, mai palidă decât cearșaful, tunsă... Oh! Acum observase. A fost rasă pe jumătate de cap, pentru operație. Capul bandajat lăsa la vedere părul negru, lung până la umeri, doar pe partea dreaptă a capului. „Nu contează, important este să
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1429824873.html [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
ca să i se șteargă urma. „Am încercat să aflăm unde a fost înmormântat tata, însă - în zadar, căci taina era ferecată cu o mie de zăvoare și nu era în interesul „eliberatorilor” ca oamenii să știe în care groapă comună zac osemintele chinuite ale rudelor lor, ale „dușmanilor poporului”, cum erau considerați românii băștinași din nordul Bucovinei”. Erau timpuri foarte grele pentru sărmanii români. Mistuiți în calvarul comunist, de foame și ger, cei deportați în siberiile de gheață și duși cu
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” by http://uzp.org.ro/se-cauta-noi-metode-pentru-a-ni-se-distruge-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
lui 2015, aflăm de la purtătorul de cuvânt că sistemul cardului de sănătate nu merge și pentru că „avem o serie de echipamente defecte, uzate fizic și moral și care trebuie înlocuite”. Îmi aduc aminte de poveștile cu echipamentele noi, nedesfăcute, care zac prin spitale pentru că nu are cine le opera. Sau de barocamera de la Floreasca. Ce să și faci? Sâmbătă. Un accident în lanț pe autostrada Soarelui duce la patru morți și zeci de răniți. Uniii șoferi aveau vitează prea mare, alții
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui by https://republica.ro/am-vrut-sa-vad-daca-s-a-schimbat-ceva-dupa-colectiv-si-timp-de-o-saptamana-am-facut-un-experiment-ce-am [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
de iubire, a fiului nostru cu Delia, e tare interesantă! Iată, fiul nostru a iubit ani de zile aceeași femeie. Așa cum și eu, draga mea Cecilia te-am iubit o viață. Asta am vorbit noi, dragul meu când tatăl tău zăcea pe patul de spital. Speram... speram că-și va reveni și poate va dansa la nunta ta! Anton cu Delia s-au văzut în fugă, cu câteva ore înainte de înmormântare. — Iartă-mă Delia, am fost luat așa pe nepregătite... Nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1472119207.html [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
se compară Nici cu arderea de stea. Unii zic că dorul trece Și rămâne doar nimicul Te iubesc în infinitul Care nu mai vrea să plece. Într-un univers de gânduri Te păstrez în mine, doamnă, Pomii scuturați de toamnă Zac pe-aleea vieții, singuri. Te iubesc ca pe-o vioară Cu emoții, nostalgie, Când scriu asta pe hârtie Nu las sufletul să-mi moară. Ne-om vedea poate-n târziul Îngerilor care pleacă Va rămâne ziua seacă Plin de umbre
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1328677832.html [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
mea Să lucească înc-o vreme. Și-ai să vezi de ai putea Pân’ la urmă cine geme ?! De-ntristare și urât Viața-ncet o deapănă. Și c-un rânjet ne-ntrecut Tot mereu o piaptănă. Să nu-l lași Doamne să zacă Dă-i izbvor cu apă vie. Iară dorul de îi seacă Să nu fie pe vecie. Iartă-i Doamne pe bolnavi De dureri sau suferințe. Împlinește-le la acum Tot ce vor a lor dorințe. Te rog Doamne să nu
RUGĂCIUNE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1475464192.html [Corola-blog/BlogPost/378399_a_379728]
-
persistă. Din vise-ai vrut să scoți orice nămoluri, dar ai aflat că sunt prin depărtări, speriate de atâtea dezertări și de schimbări perpetue de roluri. Nici dragoste, prin jur, nu prea există, căci omul cel mai singur ai ajuns. Zaci părăsit, de crunt regret străpuns și doar tristețea să mai stea insistă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Înnobilare Singur / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate
ÎNNOBILARE SINGUR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1454701024.html [Corola-blog/BlogPost/363416_a_364745]
-
soarta, te dor durerile lumești Pe care le-ai primit din plin și te-au trimis pe unde ești? Iubitule, sunt frământări la care nu găsesc răspuns Dar care au săpat crevase și care-n suflet s-au ascuns Și zac mocnite, răbufnesc, n-au darul să mă liniștească, Sunt întrebări ce nu-ncetează sub talpa lor să mă strivească. Eu îți transmit că-n lume-i soare, sunt ierni și primăveri senine Iar viața merge înainte și fără noi, și
PRIBEAG de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1469639823.html [Corola-blog/BlogPost/368409_a_369738]
-
am trăit-o în Bulgaria a fost cea mai mare nenorocire. De ger, a trebuit să ne îndesăm și mai mult în grajdul ud, așa că păduchii făceau grozăvii și au curățat mai mult de jumătate din camarazii mei. Trupurile lor zac și acum într-o groapă mare din apropierea orașului. Nu le-a fost dat să moară pe pământul țării. Dimineața trebuia să ne spălăm la un râu, de unde ieșeam pe jumătate înghețați. Ce bucurie când ne-am văzut iar la malul
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 by http://revistaderecenzii.ro/marturie-facuta-de-gheorghe-dumitrica-din-satul-molanesti-in-anul-1937/ [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
pe obraz. Privirea i-se limpezi cu greu, chipul ce stătea îngrijorat deasupra ei, era cel așteptat și dorit în anii grei ce trecuseră. Cu degete nesigure îi atinse obrazul smead.. ." Tu ești?" Bărbatul nu știa ce se întâmplă, ea zăcuse fără cunoștință ore întregi. Era disperat, să nu o piardă. "Da iubito"! Nu suporta, s-o vadă plângând. O adora, tristețea ei o resimțea și el. Îl privea atât de insistent, măsurându-l, părea că-l vede pentru prima oara
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Elixirul_camelia_constantin_1331720962.html [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
se prăbuși cu fața în sus, izbindu-se cu ceafa de gresia rece și dură. Leșină. Femeia a țipat ca din gaură de șarpe. -Un străin în casa mea! Tocmai a intrat pe ușă soțul. Se bâlbâiau amândoi în timp ce Vasile zăcea întins cu “roatele” în sus. Soția, în sinea ei, se credea vinovată ca nu cumva să-l fi strâns prea tare de acele părți delicate ale corpului. Avu un moment de inspirație si sună la „Salvare”. Și, ca niciodată, ăștia
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_proasta_se_cunoaste_de_dimineata.html [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]