956 matches
-
2195 5,44 89 6,38 PCM 11 0,17 489 1,21 19 1,36 FDGR 1 2,43 10 0,15 79 0,19 9 0,64 ApT 21 0,32 198 0,49 10 0,71 Sursă: Zamfira (2010). Comparația de mai sus este relevantă pentru diferența de putere electorală a partidelor regionale (respectiv regionaliste, în cazul PCM). Cel din urmă, un partid mic față de UDMR, are mai mulți consilieri locali și tot atâți consilieri județeni față de FDGR
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
0 13 Sălaj (30) 23,04 20,25 9 0 8 Bihor (34) 20,47 25,96 9 0 10 Arad (32) 3 3 Brașov (34) 2 0 3 Cluj (36) 5 0 8 Maramureș (34) 2 0 3 Sursă: Zamfira (2010). Deși UDMR a pierdut voturi în 2008 în favoarea PCM în județele Harghita și Covasna, Uniunea continuă să fie singura reprezentantă politică legitimă a națiunii maghiare în rândurile diasporei maghiare din județele neomogene etnic. În zonele etnic mixte din Mureș
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În timp ce UDMR, ca uniune culturală și partid etnic, beneficiază de voturile etnicilor maghiari din Transilvania, ApT are un caracter non-etnic, iar partidul german se bazează pe unul dintre fenomenele electorale cele mai neașteptate din România postcomunistă, anume pe votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania (Dragoman 2007), Forumul îi unește astăzi pe români și germani în reprezentare politică și în proiecte administrative locale și regionale, în ciuda caracterului său explicit etnic german. Impactul celor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Romanian Intellectuals in the 1930s. Oxford: Pergamon Press. Wagner, Ernst. 2000. Istoria sașilor ardeleni. București: Meronia. Whiteley, Paul F. 2011. "Is the party over? The decline of party activism and membership across the democratic world." Party Politics 17(1): 21-44. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie, 2000-2008. Les performances électorales des partis des minorités allemande et hongroise en perspective comparée." Revue d'études comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2010. Le comportement électoral dans
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
world." Party Politics 17(1): 21-44. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie, 2000-2008. Les performances électorales des partis des minorités allemande et hongroise en perspective comparée." Revue d'études comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2010. Le comportement électoral dans les communautés mixtes. Étude comparée exploratoire et construction théorique d'un objet d'étude interdisciplinaire. Teză de doctorat, Université Libre de Bruxelles. Manuscris nepublicat. Note despre autori Sorin Bocancea este bursier post-doctoral al Academiei Române
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la minciuna publică în context politic românesc. Este absolventă a Masterului de Etică Profesională a Facultății de Istorie și Filozofie din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior. Interesul asteia este îndreptat înspre cercetarea problemelor ce țin de domeniul eticii politice. Andreea Zamfira este doctor în Științe Politice și Sociale al Universității din București și al Université Libre de Bruxelles, a absolvit un Master în Teorie Politică și Politică Comparată și un Master în Științe Sociale la Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sub vălul democrației IRINA IONESCU Politicile publice în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană ANDREEA ZAMFIRA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale DRAGOȘ DRAGOMAN Partide regionale și democrație locală în România Note despre autori Note despre autori Rezumatele capitolelor Rezumatele capitolelor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
LUCA, Ștefan (7.IX.1924, Berghia, j. Mureș - 13.I.1991, București), prozator. Este fiul Zamfirei Luca (n. Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Remus Luca. Urmează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1935-1937) și Școala Normală din aceeași localitate (1937-1940). În 1940, după Dictatul de la Viena, familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
fetei și cea a părinților, care n-au știut să-și crească și, mai ales, să-și stăpânească copila. Mitropolitul în cearcă să calmeze spiritele și să reia negocierile, dar abia cu chiu, cu vai se ajunge la un compromis. Zamfira îl încarcă pe Ion holteiul cu „o roche de alagea și să plăteas că și o căldare“, pu nân du-i soroc până la Paște să achite toate acestea; Dragomira din satul Buftea, județul Ilfov, pretinde de la seducătorul fiicei sale, Neagu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îndeplinirea obligațiilor conjugale. Este, de altfel, poziția recomandată și de părinții Bisericii. Orice „inova ție“ venită din partea so țu lui este pri vi tă cu sus pi ciu ne, orice cerere trezește nemulțumire și refuz. Să luăm câteva exem ple. Zamfira, din satul Călinești, județul Muscel, își reclamă soțul „că ar fi silit-o să facă împreunare și peste fire“. Anas ta sia face mare vâl vă în mahalaua Sf. Ecaterina după o noapte când soțul îi cere „să facem împreunare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori la ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o bate și o căznește. Timpul a „biruit-o“, iar trupul nu mai rezistă răului tratament și cere ajutorul mitropolitului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
evenimențiale, "ci prin legea contaminării sau a contactului contagios"405: pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de vedere, există și o punere în abis "de ordin secund": Doftorul, magicianul care înghesuie zeci de spectatori într-o cutiuță și apoi îi readuce la locurile lor, este o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
constituire a narațiunii mitice 418. Vom observa existența unor antroponime și toponime epifanice (Zaharia Fărâmă, Mănăstirea Paserea, strada Mântuleasa), a unor serii sinonimice de nume, precum și a unor nume de camuflaj (Doftorul, Leana) sau de împrumut (Marina care își spune Zamfira). Există personaje care cunosc numele tuturor (Doftorul) și personaje care și-au uitat propriul nume ("Cum spuneai că îl cheamă? întrebă Dumitrescu, tresărind, parcă s-ar fi trezit din somn"- s.m.). "Deasupra tuturora", Fărâmă, cu prodigioasa memorie, reînvie o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
va arde lumea "de nouă arșini"477. În Pe strada Mântuleasa, bățul este un instrument de măsură, folosit alături de traista veche, de către băieți în pivnițele în care caută "semnele" (vezi supra, analiza prozei Ghicitor în pietre). Ultima serie, Arghira și Zamfira, sinonime evidențiate într-o analiză semică deductivă, se încadrează unei serii semantice asociative, prin prezența semului comun, regnul mineral (v. infra). Preafrumoasa Arghira (Arghira reproduce numele personal grecesc Argyra, femininul de la Argyros (Argyrios), format de la substantivul grecesc de origine indo-europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
argyros, încadrat în aceeași familie cu latinescul argentum și românescul argint 478) cea împodobită cu toate darurile omenești, dar lipsită de vedere, este vindecată, după îndelungi și zadarnice străduințe ale tuturor doctorilor și meșterilor în lentile, de către o fată simplă, Zamfira. Numele, vechi și frecvent românesc 479, corespunde substantivului samfir sau zamfir, forme mai vechi pentru safir, piatră prețioasă care desemna în secolul la XI-lea "inima celor simpli, a acelora împinși de o speranță sigură, inima celor a căror viață
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sigură, inima celor a căror viață este făcută strălucitoare de virtute și de moravuri", și despre care se știa că vindecă bolile de ochi480. Boala ochilor Arghirei încetează din momentul în care se spală pe față cu apa adusă de Zamfira (termenul de bază din numele Arghirei, argintul, aparține lanțului simbolic lună-apă), cea care deține secretul apei vii481. Cel de-al treilea personaj din serie, verișoara lui Dragomir, sculptorița "pe numele ei adevărat Marina" se consideră "Zamfira, reîntoarsă pe pământ după
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu apa adusă de Zamfira (termenul de bază din numele Arghirei, argintul, aparține lanțului simbolic lună-apă), cea care deține secretul apei vii481. Cel de-al treilea personaj din serie, verișoara lui Dragomir, sculptorița "pe numele ei adevărat Marina" se consideră "Zamfira, reîntoarsă pe pământ după două sute de ani, dar nu ca să redea lumina ochilor Arghirei, ci să învețe oamenii cum să vadă. Pentru că, gândea Marina, oamenii nu mai știu să vadă, să privească în jurul lor, și toate relele și păcatele de-
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
relele și păcatele de-acolo se trag, că, în zilele noastre, oamenii sunt aproape orbi. Iar ca să-i vindece, nu e alt mijloc decât să-i învețe să privească operele de artă, și în primul rând sculpturile"482. Reîntrupare a Zamfirei, ea învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tinerețea). Marina, personaj care vine din Pe strada Mântuleasa... și Uniforme de general, este un liant între cele două planuri ale nuvelei, trecut-prezent, tocmai datorită trecerilor, inexplicabile în plan profan, de la tinerețe la bătrânețe și invers. Numele ei de împrumut, Zamfira, trimite la străbunica ei care ajuta oamenii să vadă (episodul Arghira din Pe strada Mântuleasa...); tot astfel, Marina învață oamenii să vadă, privind operele de artă. La prima întâlnire cu Manole, aduce tabloul zeiței - Oana din Pe strada Mântuleasa... - lăsându
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
842, cum ajunsese să fie rănit într-un loc unde nu avuseseră loc lupte, unde îi erau ranița și pușca, cum de nu avea niciun act sau lucru care să-l poată identifica) sau de cei doi soldați, Iliescu și Zamfira, care, convinși că binecuvântarea unui muribund aduce noroc, îl duc pe carabinele lor. Identificarea lui Arhip ("E curios, începu el târziu, dar acum, că te privesc mai bine, îmi dau seama cât de mult semeni cu Ivan843") sau a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă cheamă așa. Pentru păcatele mele am ajuns să cânt prin cârciumi și oamenii îmi spun Leana. Dar eu n-am fost făcută pentru asta"). În Pe strada Mântuleasa, Zamfira este numele de împrumut al Marinei, care asemeni străbunicii ei învață oamenii să vadă (la un alt nivel, însă, privind operele de artă). Alteori își conferă existențe de camuflaj, ceea ce explică existența numelor de camuflaj. În contextul travestiului din Nouăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
veacuri; înțelegând, într-un chip tainic, că prin moarte se va apropia de marea iluminare a tuturor înțelesurilor, iar nu de sfârșitul unei vieți pământene", din aceeași familie a personajelor feminine eliadești din care fac parte Marina și avatarul său, Zamfira (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). Funcția supranumelor este ambivalentă. În Nouăsprezece trandafiri, supranumele (Orfeu, Euridice) și numele lui Thanase (doctrinar al funcției sacre a spectacolului) sunt factori declanșatori ai anamnezei, amintind personajului adevăratul lui rost în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rolul șarpelui, iar, metaforic vorbind, floarea gigantică în jurul căreia toată grădina doctorului pare a fi organizată, îngrijită special de sora ei umană (Beatrice), poate fi relaționată cu copacul arhetipal al cunoașterii"137. Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii Folosind această comparație, autorul inversează de fapt însemnătatea exemplului biblic, iubirea și viața principiile fundamentale ale actului creator divin fiind înlocuite aici cu puterea și moartea prerogativele impuse ale pretinsului act de creație al lui Rappaccinni. Prin
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Alain, Eseuri despre lumea de azi, Editura Humanitas, București, 2007. Besançon, Alain, Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, Editura Humanitas, București, 1996. Biedermann, Hans, Dicționar de simboluri, vol. II, Editura Saecolum I.O., București, 2002. Bîrzu, Zamfira, Monumente sacre opera de artă, Editura 3D Arte, Iași, 2007. Blanchy, Lara, Les expositions dțart contemporain dans des lieux de culte, Les éditions Complicités, Grignan, 2004. Boespflug, François, Caricaturer Dieu ? Pouvoirs et dangers de l'image, Bayard, Paris, 2006. Boespflug
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]