1,082 matches
-
l-a tot cântărit în mână în timp ce îmi vorbea. „Ia să vedem ce spune Mihalachi Sturza în zapisul ista din 24 decembrie 1726 (7235)?” Apoi iaca ce spune: „Adică eu, Mihalachi Sturza, și cu soțul meu, Anița, dat-am adevărat zapisul nostru dumisale fratelui nostru Sandul Sturza vel spătar...am vândut dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă despre bani se scrie abia după ce au iscălit toți martorii, chiar și Mihalachi Luca diacul, care scrie mai departe: „Iar de nu s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-l amestecați>. Cu alte cuvinte, el era mai presus decât toți curelarii și chiar și decât vătaful lor...Știu că nu prea te dai în vânt după sfinția sa patriarhul Ierusalimului, dar n-ai să ai încotro. Trebuie să vezi acest zapis, care vorbește tocmai despre el.” Am luat zapisul cu pricina și am încercat să mă descurc în hățișul cuvintelor lui Panaite „neguțitoriul den Iași”, care, având trei dughene „cu loc cu tot înaintea porții mănăstirii Sventâi Savii...Și hotărându-se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
presus decât toți curelarii și chiar și decât vătaful lor...Știu că nu prea te dai în vânt după sfinția sa patriarhul Ierusalimului, dar n-ai să ai încotro. Trebuie să vezi acest zapis, care vorbește tocmai despre el.” Am luat zapisul cu pricina și am încercat să mă descurc în hățișul cuvintelor lui Panaite „neguțitoriul den Iași”, care, având trei dughene „cu loc cu tot înaintea porții mănăstirii Sventâi Savii...Și hotărându-se de îmbe părțile cu moșiile mănăstirilor Ierusalimului, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lei agiutor la Svântul Mormânt și sfinție sa ne au dat aceste trei părți de sat din Medeleni cu tot venitul. Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul...Și pe zapisul nostru să aibă a-și face sfințiie sa și dres domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe zapisul nostru să aibă a-și face sfințiie sa și dres domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă acolo nu se pomenește de nici un egumen care să fi iscălit în numele unei mănăstiri oarecare. Chiar Panaite însuși spune: „Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul.” „Nu mai pot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
meu însetat/ De tot ce s-a furat/ Că așa sunt prietenii: (nimeni alții decât cei din Soare Răsare) fură .” în De singurătate afirmă: „Și-am rămas numai cuvânt,/ Moșnean fără pământ.” E vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la voievozii întemeietori de țară. Părtaș tuturor durerilor poporului în Nu pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă doare sufletul când scriu.../ Și dor mormintele din noi.../ Când hoții toți bătut-au palma/ Iar noi rămas
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
burghezo-moșierească am obținut imediat audiența la boierul-boier cu adevărat care probabil că avea ca ascendenți pe unul dintre acei viteji care au apărat țara și a fost răsplătit cu o sfoară de moșie consemnată în hotărâri domnești și întărite de zapise cu peceți grele de semnificații. Mă gândeam că boierul de neam vechi avea o serie de calități care impuneau respect față de persoana respectivă, care, pe parcursul timpului, a fost mai aproape de cei care se aflau în jurul său, conviețuind armonios și contribuind
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
inferior al râului Bârlad, pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca fiind Bozieștii, cu dihotomia jos-sus, și Tămășenii să fi fost cândva o singură unitate, Bozieștii. La această concluzie am ajuns tot în baza documentului din 1687 care, într-un loc, spune că Ionașco Corpaci a făcut lui Miron Costin „zapis dumisali logofătului pre ocina sa din Bozieștii de Sus, care se chiamă Tămășenii acmu”. Prin urmare și Tămășenii se vede a fi fost o desprindere ulterioară din mai vechii Boziești, mai precis partea sa dinspre nord. Înseamnă că Umbrăreștii, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apropiat ca spațiu geografic, într-un act din 22 decembrie 1666, când răzeșii din Gârlești „ce suntu pe Siret, în ținutul Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești, ținutul Cârligăturii, este martor la o vânzare din 1603 februarie. Alt antroponim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești, ținutul Cârligăturii, este martor la o vânzare din 1603 februarie. Alt antroponim Umbrar, tatăl unor martori la o vânzare, apare într-un zapis datat 16 august 1603 la Tomești, ținutul Tutovei, și încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești, ținutul Cârligăturii, este martor la o vânzare din 1603 februarie. Alt antroponim Umbrar, tatăl unor martori la o vânzare, apare într-un zapis datat 16 august 1603 la Tomești, ținutul Tutovei, și încă unul, vătaf în Rădeni, înainte de 1622, precum și un Mihai Umbrar, într-o judecată cu Ionașco Jora, în anii 1632 și 1634. Din câte știm, atât toponimicul Umbrărești, cât și antroponimele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde se află acum satul Vadu Roșca. Asemenea particularitate, construirea caselor pe la margine de pădure, se probează și documentar, chiar în secolul al XIX-lea. Astfel, la data de 30 iunie 1818, Vasilache Istrati cu soția și fiii săi dau zapis prin care „să se știe că am vândut via noastră din Condrea... cu pomii și cu pădurea care se află întrânsa (subl. I. S.). Trebuie știut că viile și pomii erau situate în vremea respectivă pe lângă casă. Mai târziu, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Antroponimele Umbrea din legendă și Umbrar din realitatea documentară nu sunt întâlnite în documentele referitoare la localitatea numită Umbrărești. În schimb, găsim antroponomasticul Condrea chiar în satul cu acest nume, ultimul menționat cronologic fiind un Vasile Condrea, care face un zapis de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de locuitorii săi cu Cătunașii de mai târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu numele de obștea Umbrăreștilor. În documentele medievale cu referire la hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că organizarea religioasă este anterioară celei statale; -în urma primelor măsuri organizatorice cu privire la limite teritorial-administrative și ale unităților fiscale, Bozieștii, Tămășenii și Siliștea (vechii Umbrărești) au format o singură unitate, numită în documente și catagrafii Slobozia-Umbrărești; -mulți locuitori menționați în zapise sau mărturii hotarnice sunt arătați ca provenind din Boziești, dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel stând lucrurile, traseul hotarelor comunității Umbrăreștilor din vechime, atunci când s-a efectuat ca proces lent și de durată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umane și al statutului lor juridic, căci, așa cum vom vedea, autenticul Torcești a rămas să aibă hotarul de vest la apa Bârladului, iar cel de est în Valea Herătăului, numit în unele documente și Călmățuiul Mic. Așa rezultă și din zapisul de vânzare din 1684, unde se specifică faptul că hotarul merge „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, limite confirmate pentru perioada în atenție și de o hotarnică întocmită de Costin Negre și Manolache Conachi, în anul 1777, în care se precizează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trasate, rolul de hotarnici colectivi rămânând o vreme îndelungată un atribut al vechilor sate, ca un vestigiu păstrat cu multă grijă de către oamenii locurilor. În anul 1664, aflându-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei consemnează: „noi, satul Umbrărești, scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu de moară ce avem noi la satul nostru, la Umbrărești, într-apa Bârladului (...) pentru binele ce ne-au făcut de ne-au scutit și ne-au apărat de dăjdii și de zloți și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alta era un fenomen relativ obișnuit, actele de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi cu mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat împotriva acelora care s-ar „lepăda” de actul daniei, acesta semnifică prezumtiva împotrivire a unora dintre obșteni față de hotărârea adoptată de către majoritatea sătenilor. Actul este scris la Umbrărești, de către vătaful de hânsari, Necula, de loc din acest sat, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în capul zapisului de danie din 1664 în favoarea hatmanului Neculai Racoviță); -a treia măsură se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împreună cu satul Torcești, ambele trec în stăpânirea domnitorului de atunci, Grigore al III-lea Ghica, în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]