KorAP: Find »[drukola/base=zare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...303 >

7,560 matches

Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532

mâine când soarele-n zori Luci-va sălbatic prin stropii de roua, În ramuri vei pune ninsoare de flori Rodindu-ne-n gesturi miresme când plouă ! Pasăre de foc O pasare de foc cu aripile-ntinse Își duce zborul dincolo de zări, Lăsând în urmă stelele aprinse Pe cerul dintre două depărtări. Puțini o văd, puțini își amintesc De frumusețea ei în nopțile senine, Când ghiocei în lacrimi înfloresc Și-ntregul univers le aparține. A fost cu ei când al iubirii vis

GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
de stele spulberat în galaxii. Nu-mi împrumuta surâsul păstrat în fotografii Chipul găsit în oglindă este doar o amintire Rece cum este privirea ochilor rămași puștii, Lăcrimând nestinse doruri dintr-o sinceră iubire. Nu-mi da nopți în care zarea este plină de senin Lasă cerul lângă tine nu-l aduce pe pământ, Sunt puține anotimpuri ce vor trece și-am să vin Să rostim și-n altă viață al iubirii jurământ. Nu lasă cu mine clipă, timpul le-a

GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662

Acasă > Poezie > Vremuri > SĂ BEAU DIN POCAL INOCENTĂ ȘI PRADĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Norii se rup din cerul defunct, Vântul se ține de zgarda, jilav, Zarea pliază din linie-n punct Păsări planând din zborul firav. La maluri de-argint, copil-semilună Așază din spumă de mare-n pocal, Din cer și pământuri, el își adună Străfulgere lungi, tăind vertical. „Să beau din pocal inocentă și pradă

SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468149623.html [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905

în ea, ca să se crucifice mesianic în armonii nebănuite pentru adevăratul cântec românesc al ei, unicul. Tragismul trecutului, cu ale sale vitregii, avea să sune în vocea ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală de vânt, fiecare troiță răstignită pe drum de țară.” (ibid. p.

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Așa ca să bei libertatea din ciuturi/ Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Și zarzării ei peste tine să-i scuturi,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708

scot valorile la bursă, / Se vrea câștig cu orice preț / Și startul într-o nouă cursă / Este simbolul de dispreț. // Se vând și Cerul și Pământul, / Valul înalt din largul mării, / Și Tatăl Nostru, și mormântul, / Și sufletul și fiii zării. // Dreptul la viață nu contează / Și se confundă programat / Cu cel al morții ce veghează / Să facă ultimul păcat. // Voința lumii se încalcă / Prin planul unui nou război / Și minți bolnave iar încarcă / O hiroșimă pentru noi” (O Hiroșimă pentru

O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
hiroșimă pentru noi” (O Hiroșimă pentru noi). Continuând în același ton, poeta deplânge starea națiunii române, în care valorile pier în paragină, și răsar nonvalorile ca din apă. Apelul autoarei este motivațional: „Se surpă Ateneul Păcii, / Se prăbușesc valori, în zare, / Și nu se știe costul bărcii / Și dacă Noe mai apare. // Să-nvingă viața, că-i minune, / Să auzim tunul cum tace, / Doar Imnul Terrei să răsune / Și să ne înrolăm în pace!” (Să ne înrolăm în pace). Viziunea continuă

O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
Corola-blog/BlogPost/384097_a_385426

respir în clipe, Peste buze mi-ești sărut înfrânt. În adânc îmi umbli bântuind Decolteu de noapte printre stele, Dă-mi cărarea-n suflet s-o întind Infinită-n cânturile mele. Mâini de catifea adormitoare Mângâie vederea cu-a ta zare ! Referință Bibliografică: SONET LIX / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2360, Anul VII, 17 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Auraș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

SONET LIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 by http://confluente.ro/Poezie--Sonete/aurel_auras_1497689392.html [Corola-blog/BlogPost/384097_a_385426]
Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575

curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat în megafofoanele nevăzute ale aerului rătăcește de-a valma vituperând totul, toate hăurile și toate zările pământului se vor “curată” printr-o “pălitura” cosmică nemaivăzuta și nemaisimțită de oamenii locului, parcă o “asmuțire” astrala spinteca și mărunțește totul, plantele, animalele, oamenii, tot ce este suflu în formele lui cele mai nearticulate, orătănile, lighioanele și câinii orașului

PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560

Părinții de nu ni i-ai lua... Nici frații, nici surorile- Nici toate sufletele... Ne lași doar dorul călător, Doar cântecul cântat cu dor, Doar codrul și izvoarele, Munții , căprioarele, Doar vântul, soarele și marea, Si florile, și dragostea, și zarea.. Autor- Elena Cristina Rusti Referință Bibliografică: Mi-e dor... / Elena Cristina Rusti : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Cristina Rusti : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

MI-E DOR... de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_elena_cristina_rusti_1374479605.html [Corola-blog/BlogPost/364231_a_365560]
Corola-blog/BlogPost/383862_a_385191

Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DEGEABA TOAMNĂ... de Nicolaie Tony DINCĂ Degeaba toamnă îmi vii Tiptil ca o felină Și torni rugină în vii Și brumă în grădină; Degeaba-mi tulburi zarea Cu-amurguri de poveste Și faci cu spume marea Iar munții suri pe creste; Degeaba scuturi frunza, Ca să-nvelești pământul, Degeaba-ți țugui buza Și-o pui să sufle vântul; Degeaba plângi cu rouă Când îți petreci cocorii Și sufletul

DEGEABA TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1473306388.html [Corola-blog/BlogPost/383862_a_385191]
Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642

românească, ie, Sfânta noastră mărturie, Scuipată-n atâtea dăți, Sfârtecată în bucăți, Dacii dezbrăcați în ger N-au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost

IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1435035793.html [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757

poetului! El, numai el, poetul, deasupra capetelor tuturor dialoghează cu cerul și zeii săi proteguitori și înrămați de Dumnezeu în muzeul cuvintelor, muzeul necuvintelor flori, necuvintelor păsări, necuvintelor necuvinte! . . . Numărul 13, triumfator, isi poartă clopotul, el strigă din cele patru zări - Poetul!... Se bucură Pământul de sămânță să cea roditoare, cea cuvântătoare, cea înaripata și străvezie! Bărbații se străduie, se străduie să se prelingă șovăitori și tăcuți în măruntaiele Pământului, ei smulg sămânță cea cu aripi - e Îngerul poetului - stă de

MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
se prelingă șovăitori și tăcuți în măruntaiele Pământului, ei smulg sămânță cea cu aripi - e Îngerul poetului - stă de pază la casele noastre... casa mea are numărul 13 și zilnic, chiar zilnic, Îngerul îi aduce fulgerele fulgerătoare ale celor patru zări! 33 - iul STELAR Iisus avea 33 ani când a plecat și-a revenit! Pe unii conștiința îi vizitează până la 33 ani sau de la 2 ori 33 ani, important este că acest 33 că o mantra, circulă și pe buzele orelistului

MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
Corola-blog/BlogPost/383964_a_385293

locuim întru același nume, Scăldat de soare și udat de ploi, Să fie Ceasul zilei lăudat, Să nu ne-apese vârsta nici un nor, Copiii noștri, trei, precum ne-a dat De veste Viața să le-o dăm și lor... Sub zările de-a pururea senine Să nu ne simtă din cuvânt povara Când vom pleca de-aici, chemați de cine? Să ducă ei în suflet primăvara... Se face Dragobete când îți scriu, Atunci a fost logodna să ne fie, Nici prea

NIMENI DE DRAGOSTE NU E SĂTUL.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1456265978.html [Corola-blog/BlogPost/383964_a_385293]
Corola-blog/BlogPost/379314_a_380643

unul în altul unul în același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în al nouălea cer zburând... iubirea-n absolut răcnind! Referință Bibliografică: Mai ții minte, iubite? / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016

MAI ȚII MINTE, IUBITE? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1465332633.html [Corola-blog/BlogPost/379314_a_380643]
Corola-blog/BlogPost/355840_a_357169

2011 Toate Articolele Autorului Să poți zâmbi când sufletul îți plânge, și când oricare pas pe care-l faci, te doare, când ziua ți se pare că-i toată ca o noapte și-un orizont, nicicum, nu poți zări în zare... Să-ncerci a construi iar... viața-ți din ruină, ca și cum tot ce faci, zadarnic ți se pare, țintind spre-un viitor nesigur, al ajunge, trecând peste eșecuri, chiar dacă rău te doare... Așa-i străinătatea! ...Și-așa-i de dureroasă! Până

DUREREA STRĂINĂTĂŢII de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Durerea_strainatatii_.html [Corola-blog/BlogPost/355840_a_357169]
Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098

pătrunse plutind spre fericirea veșnică. Amărât și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre

REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236

L-al pădurilor ecou Pe-nsoritele poteci, Aș vrea să ma-ntorc din nou! Vapoare Plutind pe valuri, La orizont, Vapoare multe, Vin către port. Sub soarele verii Plajă e plină, Copii așteaptă, Vapoare să vină! Purtate de ape Spre zări albastre, Se-ntorc acasă , Vapoarele noastre! Scoică Pe malul marii-n zori a aparut Purtată de a valurilor spumă Uitată în nisipul încă ud Copii de pe plajă, te adună Și sar vrăjiți de-a ta înfățișare În jocul lor ai

,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
stânjenei! Mai apoi or înflori, Daliile și mai și! Iar în toamna mai devreme, Voi avea și crizanteme În tot anul voi sădi, Multe flori, pentru copii! Dor nespus Dor nespus mi-a fost de mare, Si de pescăruși în zare, Dor nespus mi-a fost de valuri, Si de plajă de pe maluri! Dor nespus mi-a fost de munte Și de stăncile cărunte De pădurile umbrițe Și de frunze vestejite! Dor de deal și dor de vale, Dor de roșu

,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335

vuiet de vânt destramă în fire iluzia optică aripi de înger planează deasupra în zbor de păsări gânduri fugare se răsfrâng în ploi de stele creionate în răsărituri senine ating durerea ce se sfărâmă în mii de fărâme pierdute în zare doar amintirea rămâne gravată pe colțul de suflet. Autori: Antonella Mocanu Gheorghe Șerbănescu Referință Bibliografică: Veșmânt purtat de iele / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul II, 05 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu

VEŞMÂNT PURTAT DE IELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vesmant_purtat_de_iele_gheorghe_serbanescu_1354734227.html [Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335]
Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647

vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele

FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat

FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj pestriț, ca o fustă țigănească, din fâșii înguste, divers colorate. Parcele pe care se practică primitiva agricultură cu plugul tras de cai sau măgăruși și prășitul cu multiseculara sapă care a cocârjat dea-lungul anilor pe bieții țărani

FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu vom reveni la peisajele evocate de talentații scriitori pomeniți

FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]