3,853 matches
-
vedere activitatea neasemuita a scriitoarei Mariana Cristescu în oglindirea și promovarea, prin scrierile sale, a literaturii române în cotidianul "Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, și în multe alte publicații naționale și internaționale, închegând o operă literară care a devenit lada de zestre a spiritualității românești, în condițiile intrării României în Uniunea Europeană și ale fenomenului de globalizare, hotărăște: a). Acordarea medaliei "Virtutea Literară” doamnei Mariana Cristescu, scriitoare de mare talent, care a făcut ca opera și publicistica să să fie oglindă realităților culturale
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalia_virtutea_literara_acordata_al_florin_tene_1352363087.html [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
de-a face cu fiorii iubirii incipiente, asemeni unei ramuri de salcie ai cărei mugurași sunt gata să plesnească a viață, poate ar trebui să vedem puțin în perspectivă; deci, tinere/tineri îndrăgostiți, atenție, e bine să citiți „Lada de zestre” și să luați aminte! Eu de-abia aștept o-ndrăgosteală strașnică a tinerei mele prietene și colege pe tărâmul cuvântului, și-apoi să vezi poezie! Vom vedea atunci ce se întâmplă „Când trandafirii înfloresc”, pentru că poeta ne avertizează: „Când trandafirii înfloresc
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
condițiile fenomenului de globalizate, de integrarea europeană a țării noastre, o parte din tradițiile poporului român, a unor opere, vor dispărea, vor trece în penumbra uitării, rolul acestei antologii, întocmită de Elena Butu, este de a deveni o„ ladă de zestre“ a spiritualității românești, purtând peste vremuri creațiile scriitorilor de astăzi. Fiindcă, vorba lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie asta înseamnă și nimic altceva. “ Autorii cuprinși în această antologie sunt aranjați în ordine alfabetică
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
Dintr-o atare perspectivă, Statul este arealul în care slujitorii Bisericii sunt chemați să mărturisească cele de folos împlinirii demersurilor de dreptate socială, de bunăstare materială și spirituală pe care orice stat modern caută să le împlinească pentru cetățenii săi. Zestrea de valori spirituale, culturale și materiale a Bisericii la care Sfântul Antim, deși nu a fost român de origine, are o contribuție însemnată, este absolut necesară pentru definirea corectă a locului și a rolului României ca stat membru al Uniunii
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_antim_ivireanul_.html [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
întâlnit prima oară la Ziua Comunei Bozioru, cu prilejul unor ample manifestări culturale, unde și-a lansat mai multe cărți, se vrea și reușește să fie un adevărat manual de ritualuri creștine românești. Conștientă că valorile populare din lada de zestre a românismului sunt nu de ieri și de azi amenințate cu deteorarea și implicit cu dispariția totală a lor datorită secularizării care ia amploare an de an în lumea în care trăim, Maria Filipoiu adună în paginile cărții „Tradiții creștine
UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1466240794.html [Corola-blog/BlogPost/375381_a_376710]
-
în suflet dorința să reconstituie frumosul și istoricul colindului și legendelor la români; în cazul nostru cele loviștene din zona Brezoiului și din împrejurimile acestuia și să le aducă din îndepărtatul timp mai aproape de zilele noastre și să le lase zestre nemuritoare generațiilor viitoare așa cum ne-au lăsat și nouă înaintașii noștri.” Ion Nălbitoru - membru al LSR - Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
în capacitatea de a fi în același timp sobornicească și națională, adică putând să-i cuprindă pe toți ortodocșii într-o unitate superioară, întru Hristos Iisus și în Biserica Tradiției fără a știrbi identitatea națională, ci transfigurându-le însușirile și zestrea” ( Ierom. Teognost, op. cit., p.65.) Viața Bisericii este o permanentă comuniune a creștinilor mărturisitori cu Dumnezeu și cu toți sfinții. În Biserică trecutul este întotdeauna prezent. De aceea cu toți membrii Bisericii vii și adormiți de la Adam cel dintâi până la
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în căpestre Despre voi Apostolul a zis: Cine nu-i de-al nostru, pleacă La curți străine să petreacă Fiecare-n spate c-un abis Decât să fiți
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vremea_ratacirilor.html [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
și cu faptele mele. Iar arma mea va fi...cu-vân-tul, cuvăntul ,tătăițule drag! Cuvîntul rostit dar mai ales cuvăntul scris!Nici nu știi ce putere formidabilă are cuvântul! Voi începe de aici, din satul nostru. Voi căuta prin lăzi de zestre și poduri de case, voi căuta povești de viață și vise uitate, voi afla obiceiuri vechi și datini străvechi, voi răscoli inimi și vieți pentru a scoate la lumină diamante uitate! Și toate vor fi așternute pe hârtie! Și de
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1439664184.html [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
late, într-un pat dormeau copiii cei mici cu părinții, iar în celălalt ceilalți copii mai mari. Tot aici era o sobă din cărămidă cu plită, pe care se gătea mâncarea.În camera de ”dincolo” țineau așternuturile bune, lada cu zestrea pentru fată și hainele lor de sărbătoare. Prispa era un fel de balcon la parter, întinsă pe toată lungimea casei, lată de circa 2 metrii, atât prispa cât și camerele aveau pământ pe jos. Din când în când femeia casei
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină c-avea mere multe.
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
și înălțătorul sentiment erotic este etalat cu precadere în întregul volum; ființa iubită fiind evocată stăruitor în decorul spiritualizat al tuturor anotimpurilor, invitată în călătorii edenice, de vis: „Te chem să vii în răgazul dintre ploi // Vei înțelege noaptea fără zestre // Când repetam a nu știu a câta oară // Că suntem două evadări terestre // Din lumea amăgirii bunăoară”(Repetări) Primăvara este anotimpul reînvierii naturii și al iubirii: „Se-ntoarce liliacul printre noi // Ca roșu-aprins pe ouăle de Paște 1 // Ne rătăcim
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
în cântec și autentiticitate, pt faptul că nu a uitat de unde a plecat. Ce e bun rămâne, câte perle nu ne-au rămas de la mării noștri cântăreți: Achim Nica, Maria Ciobanu, Vicoveanca, perle ce ne-au rămas în lada de zestre pe care nimeni nu are dreptul să o știrbească! Noi trebuie să adăugăm valori la valori, nimeni nu ne dă dreptul să mutilam ce ne-au lăsat strămoșii noștri ... îmi plac toate zonele folclorice, în special regăsite în cântece cantate
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Vreau_sa_traiesc_atat_timp_cat_pot_sa_cant_interviu_cu_solista_de_muzica_populara_din_banat_nicoleta_voica.html [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
și macrameul, la care mama a fost pricepută încă din școala primară. Reînvierea tradiției nu înseamnă doar portul popular, ci ar însemna să învățăm semnificația fiecărui motiv stilizat de pe ie. Ar fi momentul ca femeile să se mândrească și cu zestrea familiei, aceea de a ști să coasă și chiar să păstreze un obiect al copilăriei lor. Produsele din magazinele de lux nu le vor oferi rădăcini; vor fi doar niște flori tăiate într-o vază de cristal, când ar putea
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_arata_viitorul_neamului_romanesc_de_vorba_cu_poeta_si_eseista_camelia_tripon.html [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
o reală plăcere să vă oferiți unii altora darurile pe care fiecare le deține. Simți că ziua se încheie cu un puternic sentiment de bogăție, de prosperitate de parca tot ce ai primit cu drag de la ceilalți a construit o adevarată zestre personală pe care te vei putea baza de acum înainte. Ai primit vești bune, informații folositoare, sfaturi benefice, stimulente pozitive, soluții practice la ceea ce te preocupă și când faci inventarul tuturor acestor daruri, ai motive de reală fericire, spunând: oo
HOROSCOP, marți, 21 martie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104575_a_105867]
-
salvat pe Ion Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu atenție la grupul de tineri literați de la Cluj, în care se află și Ion Brad, descoperim o adevărată falangă critică - Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Aurel Martin, Cornel Regman, George Munteanu - personalități care au
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
numai după lucrurile bune; acum aleargă numai după cele bine plătite chiar dacă nu mai sunt bune Cuvintele sale patetice erau toate sintetice Cine te pune în încurcătură vrea să-ți fure bucata de pâine din gură Într-o ladă fără zestre vecinii săpau noaptea ferestre Când termina o anchetă domnul comisar își cumpăra un cal cu care își ducea copiii la carnaval Și omul deștept își permite să facă uneori pe prostu’ - Dar nu prea des! Oricât era de frig afară
DOMNUL DARWIN de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Domnul_darwin.html [Corola-blog/BlogPost/364551_a_365880]
-
poezii au fost publicate în în limba catalană, franceză, germană și rusă,iar ultimul său roman memorialistic “Drumul spre suflet “, a fost bine primit de cititori și critica literară. Această mare enciclopedie a spiritualității românești se constituie în “lada de zestre “ a neamului românesc prin care ne vor cunoaște urmașii. Cele 58 de volume, apărute până în present, lucrate cu acribie și dăruire de către Constantin Toni Dârțu, confirmă aforismul filosofului grec Constantin Tsatsos ” Fiecare artă în parte exprimă epoca ei. Dar vai
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395734317.html [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
dansatorii. Ochii de „cerber” ai femeilor analizau pe fiecare cum joacă, la cine privește, cui zâmbește, cum este îmbrăcat. Sau...ca viitoare mame-soacre, alegeau posibilii gineri, respectiv nurori. Fetele și flăcăii erau studiați, „scanați” și „pieptănați”, evaluați cu atenție, după zestre, după neamuri, înfățișare și comportament. Doamne, cum mai cerneau privirile mamelor! Cum le mai înfloreau fețele în zâmbete largi, dacă le convenea și cum li se întuneca privirea și strângeau din gură, dacă nu le plăcea! Le auzeai, bombănind: -Ce
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul ei: -N-ați văzut pe fata mea? Câte-odată, răspunsul venea prea târziu, ca o lovitură de satâr
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Ascunsă în lada de zestre a bunicii, ia romanesca ne aduce aminte astăzi mai mult ca oricând de frumusețea și simplitatea ce ne definesc pe noi, românii. Pe langă firul magic de borangic ce ne leagă de acasă, ia romanesca reprezintă puntea de legătură cu
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/mara_circiu_1406910417.html [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela Gheorghiu, scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]