21,644 matches
-
sacru zamolxian. Se înfiripă în această direcție un nou imaginar spiritual. Suntem toți foarte impresionați de această evoluție a lucrurilor. Sosesc în București. Mă pregătesc ca a doua zi să plec la Constanța. Voi continua acolo proiectul meu cu trezirea zeilor și zeițelor antice, și a spiritelor locuitorilor acelor timpuri. Lisandra, mă așteaptă ca de obicei la gară. De data aceasta avem în plan vizitarea Mozaicului din Constanța. Este ceea ce a rămas ca urme ale civilizației urbane a portului grecesc antic
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
cu grijă pe o hârtie simbolistica descoperită pe mozaicuri. Intenționez să folosesc aceste desene la construcția în viitor a vetrelor dacice făcute oriunde în arealul carpatin. Facem și câteva rugăciuni la imaginile fețelor unor zeități sculptate în piatră. Cerem ca zeii și zeițele antice să se manifeste în splendoare luminii lor spirituale în noi și oamenii vremurilor noastre. Sunt extrem de mulțumit cum a evoluat proiectul meu cu renașterea spiritualității trecutului antic la Constanța. Lisandra radiază de fericire. De acum, de la această
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
noi și oamenii vremurilor noastre. Sunt extrem de mulțumit cum a evoluat proiectul meu cu renașterea spiritualității trecutului antic la Constanța. Lisandra radiază de fericire. De acum, de la această a doua excursie a mea la portul Tomis, știu că am activat zeii și zeițele acelor vremuri, precum și spiritele oamenilor trăitori la acele timpuri ale antichității. Ca spirite ale luminii sunt toate binevenite, în zilele noastre, să se întrupeze în oamenii acestor meleaguri acum și în generațiile care vor urma. (continuare în numărul
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
care - frumoase, lucioase, scumpe - se dezlipesc și devin... foi volante de la prima răsfoire, iar „doctorii“ de carte sunt greu de găsit. Ca și coșarii, de când sobele s-au rărit. Ca și maistorii de mașini de dactilografiat, de când computerul e noul zeu al zilei. Ca potcovarul, rotarul, acarul, paharnicul. Și, la urma urmei, îți spui, la ce bun să plângi după legătorii de carte, când Internetul e-un ocean infinit de cuvinte scrise? Răspunsu-i simplu: oricine a mângâiat cu mâna, cu privirea
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Cum a devenit omul mai bogat descoperind „iarba zeilor“ în peștera Cincalli Dacă vă este poftă de un balmuș ca la stâna de pe Caraiman, o mâncare de-i mai zice și „bulz” sau „urs”, puneți la fiert 1,5 litri de apă cu puțină sare și, când apa dă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ca la stâna de pe Caraiman, o mâncare de-i mai zice și „bulz” sau „urs”, puneți la fiert 1,5 litri de apă cu puțină sare și, când apa dă în clocot, începeți să turnați „în ploaie” făină de „iarba zeilor” amestecând tot timpul, până ce... mămăliga-i gata de răsturnat pe un fund de lemn, galbenă și aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu cât mai multe feluri de brânză și puțin unt
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
un fund de lemn, galbenă și aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu cât mai multe feluri de brânză și puțin unt, într-un ceaun de fontă. Ați înțeles, desigur, că „iarba zeilor” nu-i altceva decât porumbul, cucuruzul sau păpușoiul, cum i se spune pe la noi, care se macină pentru... mălai. În jurul porumbului, pe care vechii mayași, ca de altfel toți locuitorii Americii Centrale, îl apreciau ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
iarba zeilor” nu-i altceva decât porumbul, cucuruzul sau păpușoiul, cum i se spune pe la noi, care se macină pentru... mălai. În jurul porumbului, pe care vechii mayași, ca de altfel toți locuitorii Americii Centrale, îl apreciau ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror ecou se mai poate desluși în practicile agricole din zonă și astăzi. În- tr-una din aceste legende, se povestește că „a fost odată ca niciodată”, pe când „iarba zeilor” se găsea ascunsă în peștera
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror ecou se mai poate desluși în practicile agricole din zonă și astăzi. În- tr-una din aceste legende, se povestește că „a fost odată ca niciodată”, pe când „iarba zeilor” se găsea ascunsă în peștera Cincalli. Dar unde era această Casă a porumbului? Nici zeii nu știau; pentru a afla, ei au trimis pe unul de-al lor departe, pe văile munților, care privegheau zarea. A trebuit să treacă, însă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
mai poate desluși în practicile agricole din zonă și astăzi. În- tr-una din aceste legende, se povestește că „a fost odată ca niciodată”, pe când „iarba zeilor” se găsea ascunsă în peștera Cincalli. Dar unde era această Casă a porumbului? Nici zeii nu știau; pentru a afla, ei au trimis pe unul de-al lor departe, pe văile munților, care privegheau zarea. A trebuit să treacă, însă, 52 de ani până ce a reușit să se strecoare în peștera plină cu boabe de
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
a afla, ei au trimis pe unul de-al lor departe, pe văile munților, care privegheau zarea. A trebuit să treacă, însă, 52 de ani până ce a reușit să se strecoare în peștera plină cu boabe de porumb, pe care zeul le-a adus de-acolo oamenilor pe pământ. Aceasta-i legenda! Istoria descoperirii porumbului de către spanioli în Lumea Nouă (planta era necunoscută în Europa) reține, însă, întâmplări... legendare, verificabile în documente certe ale expedițiilor. Când soldații lui Fernando Cortez (1485-1547
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
și nici animalele de povară, semănatul porumbului se făcea cu un par ascuțit la un capăt. Cu ajutorul acestui instrument se făceau găuri în sol, în care se aruncau boabele de porumb, după care (ca și acum, în unele regiuni) implorau zeii, prin ritualuri complicate, să le ocrotească recolta de mays (mahis), cum îi spuneau ei porumbului, adică, în traducere, „ceea ce ne întreține viața”. Nu întâmplător, Karl Liné, „nașul” tuturor plantelor, a hotărât să denumească porumbul „zea mays” (zea fiind cuvânt derivat
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
știm că, de fapt, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, amiralul Cristofor Columb nu ajunsese în India, ci descoperise o Lume Nouă, America de astăzi; cum, de asemenea, cunoaștem că nu era vorba de grâu indian, ci de „iarba zeilor”, adică de porumb, care asemeni și altor „fructe ale pămâtului” american (tutunul, cartoful, a început să fie semănat în grădinile spaniole ca o curiozitate. Mult mai târziu (1525), un istoric al timpului, Ovideo, scrie că a văzut în Andaluzia „câmpuri
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și loc și la masa celor „cu gusturi fine”. Ne lasă gura apă gândindu-ne la o roată de mămăligă, ca șofranul, în aburii căreia „se aruncă” fără economie telemea
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
este foarte înțelept și că trăiește o mie de ani, că aduce noroc și fericire pentru oameni. Fetele tinere, spune György, au început să plieze și să înșire pe sforicele câte o mie de cocori („sembazuru“) și să le ofere zeilor șintoiști („kami“) în perioada Edo (1603-1868). Pe unele gravuri din secolul al XVIII-lea pot fi văzute kimono-uri decorate cu aceste figuri de origami. Se crede că un șirag sembazuru aduce pacea și fericirea în casa unde este atârnat, deoarece
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
ca invitați de onoare pe „parlamentarii epigramelor“, Mircea Ionescu Quintus și Ștefan Cazimir. Cu acest prilej, se va lansa un amplu volum în care istoricul acestui cenaclu și cele mai importante creații sunt larg prezentate. În 22-24 octombrie, la stadion, Zeul Bachus va da cep Sărbătorii Vinului. Tot în octombrie, scriitorul Mircea Șerbănescu, redactorul-șef al revistei „Anotimpuri literare“, va fi sărbătorit la împlinirea a 85 de ani... plini de viață. În noiembrie se va deschide Salonul Asociației Romul Ladea, iar
Agenda2004-40-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282935_a_284264]
-
Drobeta, care „fabricau“ lămpi lucrate la roată. (Vezi și „Iluminatul la romani“, de Cristian-Aurel Roman, 2003). Aproape peste tot, în locuințe, clădiri administrative, militare și religioase, în morminte au fost descoperite lămpi, sfeșnice ori candelabre de factură romană. În sanctuarul zeilor medicinei și sănătății (Esculap și Hygiea) din zona sacră a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa s-au descoperit peste 3 000 de lămpi de lut ars aduse de cei care veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
candelabre de factură romană. În sanctuarul zeilor medicinei și sănătății (Esculap și Hygiea) din zona sacră a Ulpiei Traiana Sarmizegetusa s-au descoperit peste 3 000 de lămpi de lut ars aduse de cei care veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de însănătoșire. Nimeni nu poate ignora strălucirea civilizației greco-romane, care a excelat în construcții publice monumentale și opere de artă. Dar, în ceea ce privește iluminatul nu a reușit să depășească flacăra opaițelor/lămpilor și a făcliei. Din
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
titlurile seriei Dune, cele apărute în primăvara anului trecut în colecția Nautilus, traduse în limba română de către Ion Doru Brana, cu prefațe semnate de Dan Doboș. Cea mai bine vândută e „Copiii Dunei“, urmată de „Ereticii Dunei“, „Mântuitorul Dunei“, „Împăratul - zeu al Dunei“, „Canonicatul Dunei“, publicate în mai și iunie 2003, pentru ca al șaselea loc să fie deja ocupat de regretata scriitoare Rodica Ojog-Brașoveanu, cu reeditarea din mai 2004 a cărții „Vulturul dincolo de cornul lunii“, apărută în colecția Ora H a
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
TVR 1 ne-a informat că în programul său au intervenit mai multe schimbări: luni, 9 august, - 18. 00 J.O. Atena 2004 - Interviu cu Ion Țiriac (realizator Cosmin Cernat, transmisiune directă); vineri, 13 august - 18. 00 Laurii dăruiți de zei (documentar Franța), 19. 00 Jurnalul TVR. Sport. Meteo, 20. 00 Ediție specială - Interviu cu Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei. *** Postul Prima TV ne-a comunicat după închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“ că s-a modificat programul său din noaptea de
Agenda2004-32-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282746_a_284075]
-
a Crăciunului. Peste tot timpul era bine marcat, fiecare cartier avându-și ceasul său public. În ultimul timp însă se pare că moda ceasurilor a căzut în desuetudine. Rând pe rând, vremea le-a înfrânt, timpul devorându-și măsura precum zeul său, Cronos, copii. A rămas ultimul de veghe ceasul din fața Operei, un bătrân cu mintea ușor rătăcită, fiecare față a sa arătând altă oră. Un bătrân care se pare că nu mai interesează pe nimeni, deși reprezintă unul din simbolurile
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
lui Iisus Hristos este profund ancorat în viața credincioșilor, care fac gesturi magice pentru cinstirea lui. Învierea este asimilată în popor credinței renașterii anuale a naturii, după frigul și capriciile iernii. Fiul Domnului este privit în anumite credințe ca un zeu tânăr, chiar fragil, care este ajutat în demersul Lui de a potrivi mersul lumii. Unul dintre obiceiurile cunoscute în toată țara, născut din dorința oamenilor de a-L cinsti pe Iisus, este cel al aprinderii focului ritual, cu variante ce
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
lemn. Cete de feciori și bărbați se adună și dau foc snopului, apoi unul dintre ei îl învârte cu putere, ceea ce este, de bună seamă, un gest magic de purificare a spațiului înconjurător, dar și o contribuție la energizarea tânărului zeu al primăverii, care, evident, este asociat soarelui crud, lipsit încă de forță. Tot în Ardeal și tot înainte de Paști este cunoscut ceremonialul roților de foc. Este vorba de niște roți de car umplute cu paie sau cu fân cărora li
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
paradox ce o egalează pe cea a lui Oscar Wilde, veți spune, la fel ca scriitorul englez, „mi-e tare drag fotbalul, îndeosebi de la o masă de cafenea“, vă veți înscrie în aceleași rânduri ale adoratorilor celui mai capricios dintre zei și veți fi locuitorii noului imperiu unde soarele nu apune niciodată. Cât de veche este această religie pentru noi? De cât timp suntem integrați (sic) în imperiul rotund al mingii de fotbal? Răspunsul este simplu: vineri, 25 iunie, cam pe la
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
Fapte și impresii zilnice (1917-1918) (Ed. Curtea Veche, 220 000 lei); Daniel Barbu - Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă (Ed. Nemira, 250 000 lei); Victor Erofeev - Cinci fluvii ale vieții (Ed. Paralela 45, 99 000 lei); Stelian Tănase - Zei și semizei (Ed. Curtea Veche, 190 000 lei); Nina Berberova - Astașev la Paris (Ed. Univers, 99 000 lei); Francis Fukuyama - Viitorul nostru postuman (Ed. Humanitas, 280 000 lei); Thomas Heywood -Femeia omorâtă cu blândețe (Ed. Institutul European, 145 000 lei
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]