616 matches
-
un reportaj în revista Facla. În 1980, după o perioadă de cinci ani, în care a lucrat la Casa de Cultură a Municipiului Slatina și la Întreprinderea de Aluminiu Slatina, și-a reluat studiile: a reușit admiterea la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, și în 1984, a absolvit, susținîndu-și examenul de licență, cu teza „Simple observații asupra sincronismului și protocronismului” la care l-a avut ca îndrumător de lucrare, din umbră, pe Nicolae Manolescu, oficial conducătorul de lucrare fiind
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
de Litere și Filosofie din București. La examenul de licență obține diploma "MAGNA CUM LAUDE". Debutează în 1907 cu versuri în revista "Ramuri". Atras irezistibil de publicistică, încă de pe când era elev la Craiova, paralel cu studiile universitare se dedică ziaristicii care, după terminarea facultății, devine tărâmul activității sale profesionale de bază până la sfârșitul vieții, în 1946. A scris și publicat mai multe opere, cele mai semnificative fiind: A făcut traduceri și prelucrări precum "Castiliana" lui Lope de Vega și "Fedora
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
numesc jurnaliști. Operele publicistice se pot grupa în clase, în raport de apartenența lor la un gen publicistic. Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al limbii române). In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
stilul, maniera de înfățișare a faptelor și ideilor). Despre același eveniment, pe una și aceeași temă s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
același eveniment, pe una și aceeași temă s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
și aparțin sferei genurilor comentative. Fiecare cu specificul său, având comună ponderea acordată argumentației (răspunsurile la întrebările de ce? și cum?), articolul, ancheta, cronica, documentarul, pamfletul, eseul sunt genuri comentative. Într-o modalitate sau alta, principalele genuri se regăsesc în întreaga ziaristică, astfel "ce mai poate rămâne dintr-o pagină de gazetă în care nu se găsește sarcasmul unui pamflet, emoția profund omenească a unui reportaj, noutatea unei știri?" În interiorul fiecărui gen, clasificările în specii pot forma două criterii valabile pentru toate
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
Conform aceluiași criteriu, cronica poate fi: politică, economică, socială, științifică, literară, artistică (teatrală, cinematografică, muzicală, plastică, de dans), de radio și televiziune, sportivă sau a divertismentului. Genurile ziaristice funcționează ca un sistem, în care elementele se pot interfera. În practica ziaristică se întâlnesc reportajul-anchetă, reportajul-interviu, reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică. Contribuția fotoreporterului în ziaristică a dat naștere unor genuri specifice: știrea foto, fotoreportajul
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
sistem, în care elementele se pot interfera. În practica ziaristică se întâlnesc reportajul-anchetă, reportajul-interviu, reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică. Contribuția fotoreporterului în ziaristică a dat naștere unor genuri specifice: știrea foto, fotoreportajul, fotoancheta, fotocronica. Preluate din presa scrisă, genurile ziaristice și-au păstrat datele esențiale la radio și televiziune. Elemente specifice există pentru fiecare canal în parte. De exemplu, în presa scrisă cotidiană
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
genurilor ziaristice, specifică pentru radio și televiziune, este transmisiunea directă. Genul ziaristic poate fi ales de către ziarist, de aceea sunt necesare cunoștințele de bază referitoare la genuri. Cine nu știe ce genuri are la dispoziție pentru a-și exprima ideea ziaristică nu poate nici să aleagă între multiple posibilități. Pe lângă cunoștințele despre specificul și cerințele fiecărui gen în parte, ziaristul își formează și dezvoltă aptitudinile în vederea folosirii creatoare a cunoștințelor de specialitate. Numai în acest fel ziaristul va putea să redacteze
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale, economice ale societății. Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu largi implicații reclamă folosirea unor genuri
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
a, este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă. In domeniul ziaristicii, informația trebuie înțeleasă în dublu sens. Informația este un termen devenit celui de presă. Unii autori chiar definesc informația drept "procesul comunicării sociale și instituțile care asigură acest proces".1 ) Termenul de informație este folosit și în accepția de gen
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
procesul comunicării sociale și instituțile care asigură acest proces".1 ) Termenul de informație este folosit și în accepția de gen ziaristic, dar toate genurile ziaristice implică existența unei informații. Iată de ce pentru a delimita genul în sistemul mijloacelor de expresie ziaristică, termenul de știre este mai corespunzător, toată presa fiind purtătoare de informație tratată și selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate. Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
și selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate. Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile și poziția socială a ziaristului și a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristică, știrea este definită ca fiind o comunicare scurtă, operativă a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezultatelor lui, a unei cunoștințe inedite sau a unei manifestări de idei. Conform altor afirmații, "știrea este
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezintă interes pentru public. O exigență ce se impune ziaristului, autor de știri, este de a investiga mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristică ceea ce va fi mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un eveniment sau altul este esențială în munca ziaristului, ci și alegerea momentului optim pentru a difuza o știre. Nu întotdeauna difuzarea știrii este
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
complexe. Știrea simplă este tipul de știre care are o singură idee de bază prezentată în introducere. Într-o știre simplă, faptele se organizează conform importanței lor în concordanță cu ideea de bază. După Melvin Mencher (profesor la Facultatea de Ziaristică din cadrul Universității Columbia) știrea simplă trebuie să aibă următoarea structură: introducere (lead), informație explicativă, informație secundară, informație contextuală (background) - care permite cititorului să cunoască antecedentele evenimentului și elaborarea mai amplă a introducerii. Știrile multiple sau complexe sunt știri care cuprind
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
Întreprinderea de strunguri “Iosif Rangheț” din Arad și elev la liceul seral. 1956-1959: Elev al Liceului Moise Nicoară (fost “Ioan Slavici”) din Arad, secția serală. 1960-1965: Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. 1971-1972: Curs postuniversitar al Facultății de ziaristică București. 2000 - a primit "ORDINUL ZIARIȘTILOR", Clasa I, cu "Insigna de aur" din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 2003 - "Premiul de Excelență Culturală pe anul 2003" - acordat de Consiliul Județean Arad pentru cărțile publicate despre Revoluția din
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
1963-1967. Între anii 1967-1972 a urmat cursurile Specializării de electromecanică din cadrul Universității "Transilvania" din Brașov. În perioada 1972-1974 a fost student al Facultății de Filosofie a Universității București, dar nu a finalizat studiile. A urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București, între anii 1984-1986. A beneficiat de burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundația "Friendship Ambassadors", în anul 1974 la Washington D.C., iar în 1977 la New York. A avut stagii de pregătire la "Centrul de Cercetare și
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
1947, când comuniștii preiau și acest minister. Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăște să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizații ale exilului românesc (secretar general al "Comitetului de Asistență a Refugiaților Români", la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al "Fundației Universitare „Carol I”"). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci și trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
regimul comunist a impus, conform ordinului de la Moscova, asimilarea Bisericii Greco-Catolice Române în Biserica Ortodoxă, confiscând Biblioteca Cipariu (lăsată moștenire Mitropoliei Blajului) și trecând-o ilegal în inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române. Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el: A colaborat la " Foaia pentru minte, inimă și literatură" din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru fondator și primul vicepreședinte (1861-1866), apoi președinte (1877-1887) al societății
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
comuna Putinești, Florești, fostul județul Soroca), este un scriitor, publicist și traducător român basarabean. S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putinești, Florești, (județul Soroca), în familia țăranilor Ion Pohilă și Ileana (n. Prisăcaru). Licențiat al secției de ziaristică din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1975); urmează la Moscova Cursurile de muzeistică și studiul artelor (1976), face studii de doctorat în lingvistică la Institutul de limbă și literatură al Academiei de Științe din Chișinău (1983-1987
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
(n. 27 iunie 1934, Șerbănești, județul Galați) a fost un opozant al regimului comunist. s-a născut la 27 iunie 1934 în comuna Șerbănești, județul Galați. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filozofie, Secția de Ziaristica a Universității din București. A participat, când era student în anul I, la organizarea mișcărilor revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). Împreună cu Dumitru Arvat, Romulus Resiga, Ioan Zâne și Aurel Lupu a
Alexandru Bulai () [Corola-website/Science/311499_a_312828]
-
săi au avut grijă de dezvoltarea armonioasă a tânărului Mircea. Între 1960 și 1968 parcurge cursurile școlii generale din Udești, după care se înscrie la Liceul "Petru Rareș" din Suceava. După absolvirea liceului urmează Școala de Aviație și Facultatea de Ziaristică Iași. Din 1991 devine corespondent local pentru județul Suceava al Radiodifuziunii Române. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează ca reporter radio la Radio Iași în 1980. Începând cu anul 1991 devine corespondent pentru județul Suceava al Societății
Mircea Motrici () [Corola-website/Science/311157_a_312486]
-
ani, după care s-a ocupat de instruirea brigăzilor artistice și de amatori din cadrul unor intreprinderi sibiene, printre care s-a numărat și cele de la IPEIL și Flamura Roșie. În paralel cu activitatea artistică, Tony Vlaicu s-a ocupat de ziaristică, colaborând la presa sibiană cu pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți care nu i-au urmat profesia. A decedat la Sibiu unde este și înmormântat. Valeriu Florianu (n. 26 iunie 1864, Racovița - d. 17 iunie
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
lui António de Oliveira Salazar. El a avut o ucenicie literară puțin obișnuită: a fost culegător de cauciuc în Brazilia, ceea ce înseamnă ceva mai puțin decât un sclav pe o plantație. Adevărată sa carieră a început atunci când, după ani de ziaristica și de roman-foileton, s-a hotărât să aștearnă pe hârtie experiență să de emigrant. Odată cu "Emgrantes" și "A Selva" (Pădurea), intră pentru prima oara în literatura portugheză experiență muncitorului și marele spațiu, pădurea amazonică. În plus, cum Ferreira de Castro
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
județul Olt - d. 10 octombrie 1997, Craiova) a fost un jurnalist și comentator sportiv radio. s-a născut la data de 15 iulie 1938 în comuna Ianca (județul Olt). A absolvit Liceul „Frații Buzești“ din Craiova și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Prima sa transmisiune radiofonică a avut loc în anul 1964, în primul sezon al Universității Craiova în Divizia A, la meciul Știința Craiova - Universitatea Cluj 1-0. Până în decembrie 1989, Domozină a fost corespondent principal al redacției de actualități
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]