4,648 matches
-
un oraș și un turn al cărui vîrf să ajungă pînă la cer și să ne facem faimă Înainte de a ne Împrăștia pe fața a tot pămîntul!» Atunci s-a pogorît Dumnezeu să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Și-a zis Domnul: Iată toți sînt de-un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ce și-au pus În gînd să facă. Haidem dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
au pus În gînd să facă. Haidem dar să ne pogorîm și să amestecăm limbile lor ca să nu se mai Înțeleagă unul cu altul. - Și i-a Împrăștiat Domnul de acolo În tot pămîntul și au Încetat de a mai zidi cetatea și turnul.“ Fața galbenă rătăcitoare printre norii de praf, un far În ceață, descoperind case În ruină, a mea, a lui, toate - manuscrise vechi, pergamente, semne ale minții, vrafuri de vorbe lepădate de Dumnezeu În somn; Biblioteca din Alexandria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vene. Numai că, dăinuind În jilăveala grotei și În tihneala trupului, Înfundați În cenușa uitării și În vîltoarea vedeniilor, lor le creștea părul, ca și barba, ca și puful de pe trup și de la subsuori, iar pe nevăzute, așa cum doar apa zidește și năruie pe nevăzute, noaptea le trosneau unghiile, creșteau și ele. 2. Cel mai tînăr, cel care avea trandafirul În inimă și care zăcea Între păstorul Ioan și prietenul său, Malhus, se va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de migratori în căutare de pradă, determina societatea românească să-și schimbe des locurile de așezare, căutând adăpost în desișul și luminișul codrilor sau în locuri mai greu accesibile, în văile munților, care devin „Cetatea Carpaților” în absența unor cetăți zidite din piatră. Pădurea, care ocrotea populația, furniza și o mare parte din cele necesare traiului zilnic: fructe, ciuperci, tuberculi, rădăcini și vânat. În depozitele osteologice de lângă așezări s-au descoperit printre oasele animalelor domestice și oase de animale sălbatice, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în „Istoricul Bisericii parohiale „Cuvioasa Paraschiva” din parohia Fruntești, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, prefață la dosarul „Parohia Fruntești”, 1874-1944, aflat la Arhivele Naționale Bacău. Actuala biserică în care se mai slujește pânăă când va fi terminată noua biserică zidită din cărămidă și beton, a fost construită din lemn în 1854 de locuitori, reînnoită (de fapt reconstruită, cu plan modificat) o sută de ani mai târziu, între 1954-1960, când preot paroh era Gheorghe Antohi. Conform devizului aprobat în 1957, vechii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și butoaiele cu vin. Groapa era întărită cu lemn, apoi și s-a adăugat un zid de piatră, apoi a fost zidit din piatră în boltă. În timpul regimului comunist, a fost înființată comisia centrală de sistematizare a satelor (1965), chestiune care a fost dezbătută la Conferințele Naționale ale PCR în 1967 și 1972. Primele studii pentru zona Colinelor Tutovei s-au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotărît să iau cu mine cartea de poezie din Secolul de Aur, care le separa, iar În locul ei am strecurat Umbra vîntului. Mi-am luat rămas-bun de la roman făcîndu-i cu ochiul și am repus la locul ei antologia lui Jovellanos, zidind astfel primul șir. Fără să mai zăbovesc, m-am Îndepărtat, călăuzindu-mă după crestăturile pe care le lăsasem pe drum. În timp ce străbăteam tuneluri de cărți prin semiîntuneric, fără voia mea am fost cuprins de o senzație de tristețe și descurajare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cele două străzi Învecinate. Dante Își ridică privirea spre clădirile din preajmă. Cunoștea bine acele ziduri. Turnul tăiat la cincizeci de coți și celelalte case Îngrămădite de jur Împrejur, legate prin balcoane și prin pasaje de trecere. În acest fel, zidind deschiderile exterioare și fortificând porțile, locuințele acestei familii se transformaseră Într-o fortăreață În inima vechii cetăți. - Poate că messer Cavalcanti o fi simțit dorința de a poseda o capelă pentru familie, Înainte să moară. Dar a fost părăsită, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sunt sigur, pusesem și eu câteva cărămizi. Ne dusese într-o zi Moni Ghelerter să ajutăm și noi la construcția Teatrului Național. Am cărat cărămizi și l-am rugat pe unul dintre muncitori să mă lase și pe mine să zidesc un pic. M-a lăsat și am pus mortar și am lipit acolo câteva cărămizi, ca un fel de legământ sacru pe care-l făceam: să fiu loial, să fiu bun, să fiu neliniștit. Îmi trecuse ideea prostească de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
lui Zoe: ― Ce zici, drăguță, parcă nici nu sunt așa de urâți! O nouă generație Moni -Zoe lua drumul gloriei în piept, pregătindu-se să moară, dar să nu se predea, așa cum ne învățaseră ei, cum ne pregătiseră ei, cum zidiseră ei în fibrele noastre cele mai ascunse. Există un fel de frăție a celor care au trecut pe la clasa asta, chiar semănăm oarecum între noi, și cei frumoși, și cei urâți, și ne face plăcere să ne întâlnim unii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
unor astfel de articole? Să încercăm totuși un răspuns inteligibil la întrebarea cuprinsă în titlu. * Începem prin a risipi un echivoc. Un matematician determinat poate vorbi cu destulă competență doar despre sectorul unde o specializare nedorită, însă obligatorie, l-a zidit de timpuriu. Epoca matematicienilor generali, eclectici, se așează mult înapoia noastră, în veacul al XVIII-lea. Veacul următor cunoaște tot mai rar apariția acestui tip armonios de geometru, a cărui întrupare desăvârșită pare a fi fost Felix Klein. În ce privește veacul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Zalău (1970-1978), la „Tribuna Sibiului” (1980-1985) și la „Tribuna” (1990-2004) Activează ca lector asociat la Facultatea de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2001-2004), iar între 2004- 2011 a fost directorul Bibliotecii Astra din Sibiu. Dintre lucrările publicate amintim: „Zidind iubire, urci în icoană ”, Ed. Imago, 2003, Dialoguri cu IPS dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei; mini-albume „Tradiții populare din județul Sibiu” (2000),,”Icoane din colecția de Icoane pe sticlă din Sibiel” (2003); „Ace de urzici”; poeme haiku”, Sibiu, Ed. Imago
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
ne fie greață, Îți voi jura: e ultimul bairam! Și-om rătăci aiurea sus pe munți, Să nu mai văd țipenie de om; Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc, Iar dac-o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi mândri că nu
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364328_a_365657]
-
o biserică monumentală închinată Tuturor Sfinților. În 17 luni s-a ridicat aici o adevărată catedrală, cu șapte turle. "În acele vremuri grele, a fost ușor pentru că ne-am pus încrederea în Dumnezeu și am avut deviza " De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei care o zidesc". În fiecare dumincă și sărbătoare, la Sfânta Liturghie pe care o făceam sub cerul liber la o troiță în cimitir, ne puneam în genunchi cu toții și înălțam rugăciuni ca
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
ridicat aici o adevărată catedrală, cu șapte turle. "În acele vremuri grele, a fost ușor pentru că ne-am pus încrederea în Dumnezeu și am avut deviza " De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei care o zidesc". În fiecare dumincă și sărbătoare, la Sfânta Liturghie pe care o făceam sub cerul liber la o troiță în cimitir, ne puneam în genunchi cu toții și înălțam rugăciuni ca Dumnezeu să ne ajute să continuăm construcția. La 5 iunie 1988
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
sus a bisericii, pentru a o sfinți“, ne-a mărturisit, plină de încredere și nădejde, Maica Stareță - Stavrofora Agnia Ciuban. Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
ca stareț timp de 56 de ani nevoințele rugătorilor de aici. Ieromonahul Anastasie care l-a cunoscut personal, scrie că a petrecut toată viața în osteneli și rugăciune făcându-se pildă urmașilor săi ucenici. În urma unei arătări, domnitorul Alexandru Lăpușneanu zidește o biserică pentru Amfilohie și călugării săi, în cinstea sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Biserica a fost sfințită de Grigorie, mitropolitul Sucevei în 1560. În 1566, simțind că se apropie de sfârșitul vieții sale pământești, a lăsat în locul său pe
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
spunem noi, desfășurat între frontierele concrete ale timpului actual, o iluzie insistent vândută lui Homo communicans de către niște rațiuni perfect slugarnice semanticii restrictive a verbului „a avea” (pe fondul unei putrefacții generale evidente a întregii Creații divine), care încearcă a „zidi” prin deconstrucția vizibilă a vechiului catafalcul celui din urmă concert al umanității creatoare... (O gândire malefică, de altfel, ce îi include, desigur, în sânul ei și pe nenumărații trepăduși ocultoido-politici din fruntea statelor lumii, care poartă obedient și cu vădită
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
8 Martie 2011, Limassol Femeie născută din muguri de floare Cu zâmbet candid și ochi stralucind Ivită din stâncă sau spumă de mare Ețti pâinea iubirii de dor aburind. Tu dărui iubirea-ți nestinsă în veci Și poduri de suflet zidești ne’ncetat Alese miresme presari pe poteci Pe care ți-e pasul mereu frământat. Tu mângâi cu dragoste totul în jur Iertarea o porți smerită pe umeri Ți-e sufletul tandru și-atata de pur Încât dăruind tu n-arăți
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
întrebări, dar mă doare prea mult să văd cum te chinui, și din durere și dragoste aș vrea să îți răspund. Cum bine știi omul a luat ființă din Însăși dragostea lui Dumnezeu, care din plinătatea iubirii Sale l-a zidit după Chipul și Asemănarea Sa. Actul de creație al omului, a fost cea mai mare revărsare a dragostei Dumnezeiești din întreaga creație. Și e deci firesc ca, fiind creat din iubire, omul să tânjească mereu spre izvorul ființării sale, Iubirea
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
Autorului Toată viața cioplise piatra pe care o făcuse să vorbească în fel și chip; După moarte oamenii au considerat că a sosit timpul ca el să ocupe un loc mai mare în recunoștința lor Drept pentru care s-a zidit în grabă un muzeu impunător și toate obiectele sale mărunte adunate acolo Și chiar inima cioplitorului trebuia expusă într-un recipient ca privitorii să-l simtă măcar de acum înainte mai aproape de ei O inimă bătrână și plină de cicatrici
INIMA CIOPLITORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364507_a_365836]
-
însele istorie. Au rămas exemplu și au devenit reproș pentru cei ce nu au mai continuat opera începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens. 13. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești, Bârda, Editura
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
pe ale vieții praguri, Pe care le desfaci din palma ta când treci. Cu degetele-nfipte-n miresmele de flori, Aruncă peste ape ce murmură-n vâlcele, De care și-a prins cerul toartele ușor Și unde se-oglindesc clar gândurile mele. Zidește-ți primăvară în al meu trup o poartă, Pe unde să pătrundă parfumul tău mereu, Să renasc din abisuri cu tine, mai voioasă, Feeric curgă-n mine sclipiri de curcubeu. De umerii tăi prind ritmatice sonete, Când mă dezmierzi cu
PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364531_a_365860]