2,112 matches
-
iubirii a învins barierele spațiale și temporale», de florar fiind, la „slăbirea îmbrățișărilor“ are «parte de o noapte de lămuriri, de apăsări», „încrucișări de priviri dojenitoare“, vibrează «neîncetat, asemenea păcatului originar», simte «totuși un zid», fără a fi ca al zidirii Anei lui Manole în Mânăstirea Argeșului, vrea „a obloji“ trecutul «cu săruturile stelelor», cu «senzația unei căderi printre râpi tot mai adânci, în care conștiința se rafinează ca un fir de lumină deșteptător la căință», „se ghemuiește“ oximoronic «pe malul
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe dărâmarea de biserici și pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepție care socotește că un han Agapia este mai de preț decât o mănăstire Agapia! Vai de cei ce socotesc că Patriarhia Romană este istorie care poate fi pusă la muzeu, neînțelegând că ea este
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
acești ioni s-a aflat că și ei stau ca flăcăii de mână și joacă, au viață în ei! „Și acum domnilor de peste Rin - că el îi combătea pe germani -, vă rog să despărțiți forța de materie și viața de zidire”. „Dacă nu m-aș teme de panteism, zice Camil Flamarion - panteiștii ziceau că toată buruiana este Dumnezeu -, aș zice că Dumnezeu este în toată iarba și în tot corpul. Dar voi zice altfel, că Dumnezeu este în toată zidirea Sa
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
de zidire”. „Dacă nu m-aș teme de panteism, zice Camil Flamarion - panteiștii ziceau că toată buruiana este Dumnezeu -, aș zice că Dumnezeu este în toată iarba și în tot corpul. Dar voi zice altfel, că Dumnezeu este în toată zidirea Sa”. Sub cel mai mic germene de materie de sub cer este mâna lui Dumnezeu și există viața care a pus-o Dumnezeu! Și acum vreau să vă spun un lucru. Când vedem puterea lui Dumnezeu, că în miniatură lucrează atâtea
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
în chei de aur într-al evului din veste, Bolta cerului-i regină, vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui cu flori de colț, iubire. Crengi în noapte-ndoliate cu durere-n vijelie Unduiesc în amintiri prinse-n primăveri cu viață, Pe când Luna își ascunde
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
ai momentului. Întâlnirile au curs în fiecare 2 și 16 ale lunii, ani de zile, cănd numai el oferea mai ales cafea - în ultimul timp, la Nestor. Intrasem în atmosferă cărților noi, aveam impresia că începusem să fiu martor la zidirea unor construcții ideatice, de la rostire la intru, via Eminescu. Chiar și presocraticii sau Corydaleu îmi erau familiari prin auz și citit, măcar și din lămuriri la curiozități că din întâmplare. Portretul i-l văd, din profil, cu pipa stinsa (?) în
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
iubirii a învins barierele spațiale și temporale», de florar fiind, la „slăbirea îmbrățișărilor“ are «parte de o noapte de lămuriri, de apăsări», „încrucișări de priviri dojenitoare“, vibrează «neîncetat, asemenea păcatului originar», simte «totuși un zid», fără a fi ca al zidirii Anei lui Manole în Mânăstirea Argeșului, vrea „a obloji“ trecutul «cu săruturile stelelor», cu «senzația unei căderi printre râpi tot mai adânci, în care conștiința se rafinează ca un fir de lumină deșteptător la căință», „se ghemuiește“ oximoronic «pe malul
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Zidirea prin care se ajunge la perfecțiunea existenței de Mirela Teodorescu Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
informatică. Concluzii Scrisul profesorului Vlăduțescu curge precum acordurile muzicale într-un concert Mozart, asculți, citești și ai dori să nu se termine, să continue pentru că totul este logic, totul este ontologie, totul este viață, totul are înțeles, semnificație și înseamnă zidire slovă cu slovă către mesaj, către comunicare. Kant este unul dintre filozofii care l-a influentat pe profesorul Vlăduțescu, în gândire, în construcția ipotezei, propoziții scurte, concise, logice, secvențiale, repetabile până când ai înțeles în totalitate subiectul, ideea, tema. Nu poți
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
demers „în căutarea plenitudinii și a unui sens existențial”. Idealul nu este o alegere de moment sau o supărare pe care o vindecă o dimineață pe plajă. Din acest statut, derivă conex o a treia componentă a formulei existențiale: tenacitatea zidirii consecvente și până la capăt în cadrul unei determinări demne. Omul unui ideal nu se poate schimba atâta cât rămâne dedicat acelui ideal. Această trăsătură este revelată de o pildă despre care Norman Manea consideră că îl exprimă: întrebat de ce tot predică
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
Labirintul este însăși poezia ca domeniu, când nu știi de unde să pleci sau unde vei ajunge, deși asupra-ți stăruie inspirația. Evaziunea în alte lumi derivă din posibilitatea înnăscută de a zidi în mod trainic: „Sunt și zidar de tari zidiri”. De la cunoașterea foarte bine a spațiului familiar, a întregului pe care-l susține uscatul, ajungem la cercetarea mediului acvatic, impropriu, mobil ca omenescul gând, făurindu-ne, mai întâi, nave, apoi, mecanisme de sondare a profundului marin. Mitul lui Iona, al
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
Și nu vedem alături stradă mare De care ani întregi ne-am separat. Mai stăm și azi pierduți în nostalgie, Cu crezul rătăcit spre amintiri. Cât plâns a fost și cât o să mai fie Îl plângem iar... și-n noile zidiri. Ne-au scris furtuni pe zile și pe viață Și le-am citit atunci că rugăciuni, Iar azi când adevărul ne e-n față Noi încă-l mai privim prin slăbiciuni. Eu nu condamn, eu doar îndrept privirea Spre adevăr
MAI STĂM PIERDUTI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340850_a_342179]
-
alta.” FĂRĂ DE MOARTE. De trei ori 60 + 1 Iconosonete, este aspirația spre spiritualitate, este evoluția firească spre un țel mai înalt al celui care trăiește în Cuvânt și prin Cuvânt, pentru că numai el, Cuvântul, ne poate ajuta să depășim limitele zidirii fizice. Volumul amplifică viziunea Sonetului românesc și o contrapunctează, îmbogățind-o în spiritul liricului, măiestrit, o continuare a volumului publicat anterior, FIIND. 365 + 1 Iconosonete. Cu o relevantă constanță revin, în tot cursul operei poetice a scriitorului, câteva metafore, ce
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
cul- tură și religie - realizată din inițiativa lui Voinea cu locuitorii satului - reper de atesta- re documentară a comunei. În anul 1633 este menționată începerea construcției unei biserici, devenită mănăstire, localizată în satul Pleșești, terminată abia în anul 1791. Despre zidirea acestei mănăstiri nu se cunosc date concrete; dar din generație în ge- nerație, pe cale orală, de-a lungul veacurilor, au circulat mai multe variante: a) Mănăstirea ar fi fost construită de haiducul Dragu, care se ascundea în hățișurile Pădurii Balaciu
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Sunt trei stiluri de frescă. Cu siguranță primele picturi executate au fost cele din altar și pronaos. b) Înscrisul în pisanie, că biserica ar fi fost ridicată în 1791 de frații Pleșescu, ar fi a doua variantă a acestei sfinte zidiri. Trebuie amintit faptul că din anul 1910, o dată cu construirea bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
mireasmă se răspândea din capul sfântului, învăluind mănăstirea și împrejurimile. Dezvoltarea mănăstirii, nevoia credincioșilor din întreaga țară de a veni la slujbele sale, de a se mărturisi și de a se ruga aici, au impus construirea unei noi biserici, corespunzătoare. Zidirea bisericii a durat până în anul 1986, apoi lucrarea de pictare, urmând ca în anul 1992 a avut loc târnosirea acestui sfânt locaș. Biserica are o suprafață construită de 2655 metri pătrați, arhitectura de tradiție bizantină ca împărțire interioară a spațiului
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
măi lasă-mă, Mă lasă Printre tumultoasele, tainicele Tale turme sacre De mieluți De cămile, căi și cerbi Aproape De iezi de mierle și privighetori Pe maluri de ape Să meditez. Printre alintoase flori, cu Soarele la dreapta mea în mijlocul zidirii Tale stând, Mai lasă-mă, mă lasă Pe planetă Pământ! Elenă Armenescu PS Postul tăcerii rodește gânduri. Referință Bibliografica: Sunt cupă din mâinile Tale / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul ÎI, 18 decembrie 2012. Drepturi de
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341428_a_342757]
-
neuitare -, Sărutul lunii - dulcea călăuză, Te-așteaptă iar cu muguri de verbină Printre mușcatele-nroșite-n glastre. Tu pribegești printre tăceri albastre, Când doar vioara plânge în surdină... IUBIRI În umbre de ceasloave prăfuite S-au risipit iubirile stelare - Brodate-n psalmi, zidire și-nălțare - Dar urme desuete, surghiunite În turle reci, lovesc în matca nopții Cu clopote de-argint bătând a vină. Străfulgerări de palidă lumină, Plângându-și armonia-n pumnii sorții Râvnesc la chinul dulce-al strălucirii Din ochi rotunzi, iviți
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
La temelia cuvăntului zidesc Pe Ana, ca el Manole să înalțe, Un sactuar în care să pașesc În lumea cerului senin, neprihănită ! Vor arde jertfe de smirnă și de flori Atăta pace și senin ne’așteaptă Am răstignit păcatul prin zidiri Și-am îmbracat o haină albă și curată ! foto: sursa Internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Zorii Anului / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile
ZORII ANULUI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342080_a_343409]
-
subtile ori ingenioase ale cuvintelor ce îmbracă gândurile, autorul - erudit metafizic și nu numai de înaltă ținută intelectuală - ne poartă prin toate stările, trăirile și experiențele umane, cu o expresivitate poetică de mare sensibilitate: ”spălând cuvinte/în focul plânsului/pentru zidirea/Templelor” („Pentru zidirea templelor”), „de mi s-a învârtit inima/ca roata Universului” („Nunta cu noaptea”). Bunătatea, ca formă a iubirii - scânteia genezei universale, implicit umane - atinge pana poetului, regăsindu-se în jocurile nunții, ca poeme de puritatea cristalului, prin
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
ale cuvintelor ce îmbracă gândurile, autorul - erudit metafizic și nu numai de înaltă ținută intelectuală - ne poartă prin toate stările, trăirile și experiențele umane, cu o expresivitate poetică de mare sensibilitate: ”spălând cuvinte/în focul plânsului/pentru zidirea/Templelor” („Pentru zidirea templelor”), „de mi s-a învârtit inima/ca roata Universului” („Nunta cu noaptea”). Bunătatea, ca formă a iubirii - scânteia genezei universale, implicit umane - atinge pana poetului, regăsindu-se în jocurile nunții, ca poeme de puritatea cristalului, prin care lumina se
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă/Armată Celestă („Cuvintele îmi sunt oștiri vernale,/ Zidirile luminii mă așteaptă,/Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!”), prin care merită și chiar trebuie să fie cucerite Lumea și Iubirea. Din nou, două complementarități semantice, la THEODOR RĂPAN! Iubirea fiind echivalentul semantic-demiurgic al Armoniei Cosmice a
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
sminteala să n-am parte: „Doamne, șopteam cu dulce-ngrijorare, putea-vă inima-mi să facă fața la dubla încercare - femeia-n zi de primăvară -, când știi că-i plină de icoană aceleia ce-i mai presus de necuprinsa Ta zidire? De-i cu putință, Te-aș ruga, să-mi iei paharul de la gură până-n frumos nu-i suferința; iar de mi-i dat să-l beau întreg, pe buze mâna ei să-mi pui să o sărut ca pe-o
ANTOLOGIE LIRICĂ DE 8 MARTIE 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342144_a_343473]
-
foame / ți-am dat vederea-n ochi, Ioane / și la biserică icoane / Ploua cu ploaie neagră peste noi / lumina ne era noroi / iar noi, singuraticii de noi. («Fânar» - AmNS, 202). Există în acest ciclu și o abordare a mitului jertfei zidirii; după ce bate bărăganele cosmice, îndeosebi, ale Făt-Frumoasei- Mame-Mări, și după ce extinde aburariul jertfirii de Ană (inclusiv cel de Ană- feruginoasă) în orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului, spre a-i elogia inimitabila-i răsucire: Plopilor, ca să-nverziți / și să nu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
pregătit spre a fi adus jertfă de ardere bineplacută lui Dumnezeu, privind spre cer, a zis: "Doamne Dumnezeule atotputernice, Tatăl iubitului și binecuvântatului Tău Fiu, Iisus Hristos, prin care am primit cunoștința despre Tine, Dumnezeul îngerilor, al puterilor, a toată zidirea și a întregului neam, al celor drepți, care trăiesc înaintea feții Tale. Te binecuvântez că m-ai învrednicit de ziua și ceasul acesta, ca sa am parte cu ceata mucenicilor la paharul Hristosului Tău, spre învierea vieții de veci a sufletului
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]