602 matches
-
fiind pusă în 26 aprilie 1855,preot fiind Ioan Pop. Nu s-a terminat zidirea bisericii sub acest preot,deoarece între timp s-a început și zidirea casei parohiale ,a doua în ordinea cunoașterii,a treia fiind actuala casă parohiala zidita sub preotul Ioan Pop,din cărămidă arsă. Deci două lucrări consecutive de proporții așa de mari,au fost începute de acest preot,dar nu au putut fi suportate din contribuția putinilor credincioși. Biserică nu s-a putut termină decât până la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând același până în anul 1963 -1964,cănd apoi să iconostasul rezistent până în 1994=-0-0.În acest stadiu fiind zidita biserică fără turn fără prea multe obiecte de cult,a fost binecuvântata biserică din partea unui delegat al episcopiei de Gherla în 1864 sub Pr. Babiciu Grigore,acest preot nelăsând cu ocazia binecuvântării pentru posteritate nici un document,după relatările Pr. Titu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
ce se prăznuiește hramul Sfântului Nicolaie s-au făcut la l[ea]t 1787, de ceauși Duțu i de popa Barbu Mustăța; și s-au prenoit la l[ea]t 1815, de jupân Ene Călineanu și de Nicolae Stoichină ...”". Părțile zidite documentate indică o renovare semnificativă în a doua parte a secolului 19, ocazie cu care probabil că i s-a schimbat hramul. Date despre biserica de lemn din Tătăroaia se păstrează din documentația făcută în pragul demolării ei. Într-un
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
de chilii și de ziduri înalte de piatră, păstrate parțial. În prezent, în fosta incinta a schitului se gaseste cimitirul satului, chiliile fiind distruse în totalitate. Așa cum reiese din pisanie "aceasta Sfântă și Dumnezeiasca biserică cu hramul Sfântă Troița este zidita din temelie și cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și s-au sfințit cu iubitorul de Dumnezeu Kir Inochentie, Episcopul Râmnicului
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și s-au sfințit cu iubitorul de Dumnezeu Kir Inochentie, Episcopul Râmnicului și care împrejur zidite și date zestre și slobode să fie nesupuse la nici un om din neamul meu sau din neamul Popii lui lon, care a fost ispravnic, sau din cei ce urmând ori cu ce și ar spune toți aceia să fie afurisiți
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
de importanță istorică că de pildă Catedrală (Se), Sanctuarul Bom Jesus și Samiero. este cel mai însemnat loc istoric al orașului. Se caracterizează printr-un amestec de numeroase stiluri artistice și arhitectonice: romanic, manuelin, gotic târziu, baroc etc. A fost zidita aproximativ în anul 1070 prin inițiativa episcopului Pedro cel Sfânt de Braga pe locul unei biserici antice, Santa Maria, ce fusese distrusă de mauri cu patru veacuri în urmă. Lucrările de construcție au fost patronate de conții de Portugalia - Enrique
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
banii, stii, nu era bine să te prindă. Eram obosiți, uzi... La un moment dat s-a ridicat ceață și vizavi ce crezi că erau? Erau niște vile. Ne-am dus acolo, ne-am uitat, nu stătea nimeni, aveau geamurile zidite, ușile... Un geam era liber și am intrat, nu era mobilă, dar noi înghețasem, era zăpadă... Am stat în casa vreo două-trei ore. În două-trei ore alea am făcut cu schimbul la geam, am rupt o scară de la subsol, avea
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
-
ce s-au făcut bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. O mărturie incontestabilă o găsim în textul unei inscripții cioplite în piatră, în limba română, scrisă cu caractere chirilice, păstrată astăzi în catedrală, care spune așa: „Inscripție deasupra monumentului Subt acest monument zidit Jertfelnic bisericii vechi existând La anul 1806 în pământ clădită Cu hramul Adormirea Maicii Domnului slăvită Sub oblăduire otomană fiind Neîngăduit deasupra a fi zidită La anul 1851 din nou s-a înființat Sub acel hram înălțat Și cea veche
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
decorate cu diferite încrustrații; asta în condițiile în care în anul 1921 nimeni nu deținea o astfel de cameră. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cada de baie cu patru picioare a fost transformată într-o cadă zidită. Acest stil de cadă de baie a permis o întreținere mai ușoară, mai ales că în anul 1928 au fost introduse culorile în camerele de baie, de aceea afluența de opțiuni de design și mentenanță facilă a căzilor de baie
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
Aceasta menține încă în cea mai mare parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de „stradă mare” tipică secolului XIX. Hanul a fost construit într-o zona apropiată Curții Domnești. Până la începutul secolului al XIX-lea în această zona se aflau zidite încă din secolele XV-XVII locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor. În perioada anilor 1802-1804 orașul trece printr-o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
Sfântul Constantin până peste Bahlui, au ars și biserica Tălpălari, distrugându-o până la goliciunea zidurilor". Zidurile Bisericii „Sf. Grigore” au fost dărâmate în 1860 și s-a început rezidirea edificiului, dar lucrarea a fost întreruptă din lipsa banilor, clădirea rămânând "zidită numai din cărămidă și acoperită", după cum relatează N.A. Bogdan. Amenințată de ruină, această clădire a fost demolată complet în 1899. În secolul al XIX-lea, biserica se întreținea din venitul mai multor imobile pe care le avea în proprietate, precum și
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
până la sfințirea noii catedrale. Mitropolitul Sofronie Miclescu a adresat domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), la 14 decembrie 1854, o cerere pentru repararea Catedralei "Sf, Gheorghe", arătând că este primejdios să slujească în catedrala nouă. Noua catedrală a fost în întregime zidită și acoperită în 1839, dar, din cauza calculării eronate a greutății boltei, aceasta din urmă a produs crăpături în ziduri, fiind dată jos până la urmă. S-a construit apoi o boltă din lemn care, în vara anului 1857, s-a prăbușit
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) și slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstolița. A obținut concesionarea construirii căii ferate Tg.Mureș - Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile și cantoanele de piatră zidite, dintre care mai există câteva). De asemenea a construit drumul național Tg.Mureș - Miercurea Ciuc (înaint era un „drum de culme” prin munți). Pe lângă terenul moștenit a mai cumpărat pământ și s-a stabilit în comuna Răstolița, unde și-a construit
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
Nașterea Maicii Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica filie „Nașterea Maicii Domnului” aparține de parohia Novaci. Este așezată pe șoseaua Novaci-Sebeș, la 1,5 km de centrul orașului. A fost construită pe temelia bisericii zidită la anul 1803 de Coman Călușeriu, venit din Poiana Sibiului, care a ars în 1854 până la temelie. A fost clădită de proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
oraș. Sub acest nume este cunoscută în oraș biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Face parte dintre bisericile noi. Deși pe locul ei au mai existat construcții, ea „a fost făcută cu totul din nou în anii 1875÷1880”. Biserică este zidita aproape în aceeași perioadă cu Catedrală mitropolitana din Iași. Ceea ce este foarte interesant și important din punct de vedere spiritual este că aceasta a fost singura biserică cu un program de slujbe permanent, fiind deschisă 12 ore pe zi. A
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Pridvorul este, din punct de vedere constructiv, o construcție simplă, ferită dar și deschisă spre mediul înconjurător, marcată de cei patru stâlpi frontali, înfipți în tălpi și
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică, pe icoana hramului, se află următoarea inscripție: ""Această sf. biserică sa zidit an anii 1902-1905 și sa sfințit de cătră I.P.S.S. Archiepiscopul și Mitropolitul Vladimir în 21 septemvre 1907 cu hramul S.M.M. George."" Toate calamitățile care au afectat ulterior România (cele două războaie mondiale, cutremurele etc.) n-au produs stricăciuni bisericii. Primele
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
naosului, cu un buzunar rectangular în care este amplasată proscomidia. Atât acest mic adaus la încăperea altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
nu mai există nici crucea. Intr-o altă situație a trebuit reînlocuit un tambur superior și capitelul din vârf, prin elemente de zidărie. Cu o altă ocazie, baza coloanei și un tambur inferior s-au înglobat într-un nou soclu zidit foarte masiv. Cei șase tamburi ce au subzistat sunt legați astăzi cu inele inestetice de fier, de la care a provenit și numele de Coloana încercuită. Un incendiu, din anul 1779, a lăsat pe coloană scurgeri negre inestetice și rezistente. De
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit. Lăcașul și-a păstrat o ferestră originală pe latura de sud, restul fiind lărgite sau adause ulterior. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele statistice cu privire la așezarea satului Scobinți, reiese că, în 1888, era sat component al comunei Bădeni, dar centru de reședință. Reședința a fost mutată, câțiva ani mai tarziu, în satul Bădeni
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica are un cor pătrat ce este boltit pe arce frânte în timp ce o semicalotă acoperă absida principală semicirculară. Pe peretele sudic al corului se regăsește o ușă, în prezent zidită, pe care privirea descoperă urme de pictură murală. Cu toate că altarul bisericii a fost demontat, se mai păstrează un fragment sculptat din nișa centrală, fragment datat din anul 1425, care o înfățișează pe Fecioara Maria și care se află în prezent
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
în 1963 locuința din cetate. Zidul de incintă din jurul bisericii - prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut) - a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu drum de strajă zidit și creneluri. Înălțimea zidurilor este între 4 și 6 metri la exterior și 2 până la 3 metri pe interior. Pe latura nordică a existat un turn care era amplasat la câțiva metri spre exteriorul zidului incintei, care era legată de
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care stă pisania, crucea și moleniile. Iconostasul este parțial zidit, cu icoanele vechi împărătești încastrate, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungând în dosul altarului la apoape un metru de la nivelul pământului.
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]