1,175 matches
-
esteticului"; în Contemplarea lumii (1993) este dezbătută tema pe cât de originală, pe atât de ignorată a "lumii ca operă de artă", ca operă onirică, ca empatie, vibrație și emoție comunitară, în opoziție cu viziunea utilitaristă a existenței. Partea diavolului (2002) pune în lumină postmodernitatea ca "efect de compoziție" între cultură și natura primară, arhetipală a ființei umane, între bine și rău, între moarte și viață. Este un discurs despre "moartea homeopatizată" prin resuscitarea figurii energice a "copilului etern" din sinele uman și reîntoarcerea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unui regim politic. În egală măsură privesc democratizarea regimului toate acele elemente care se referă la drepturile cetățenilor în termenii libertății de expresie și de organizare, de alegere a reprezentanților și, în fine, de acces la puterea executivă, explorate și puse în lumină de Stein Rokkan [1982, 141-166]. Votul democratic Nimeni nu ar dori să pună măcar în discuție faptul că votul "democratic" ar trebui să fie universal (adică valabil pentru toți), liber (adică lipsit de orice constrîngere), egal (adică fiecare vot să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de creștere a numărului celor înscriși în învățământul superior din România fiind cel mai ridicat din Europa (Comisia Europeană, 2005). Concomitent cu mărirea efectivelor de studenți, instituțiile de învățământ superior s-au diversificat și au proliferat. Datele pentru perioada 1995-2000 pun în lumină modul în care s-au produs aceste evoluții: prin înființarea de universități particulare și de noi și noi catedre, atât în universitățile de stat, cât și în cele private (tabelul 1). Cum se justifică aceste salturi spectaculoase? Dincolo de invocarea eliberării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca un singur ciclu complet al sezoanelor mai calde și mai reci, și al lumii vegetale, potrivindu-se cu un ciclu complet al mișcărilor soarelui înspre și dinspre locația unei anumite persoane. Tot așa, succesiunea repetată a zilei și nopții pune în lumină introducerea unităților de măsură temporale tocmai în acei termeni („noaptea trecută”, „peste două zile”). Astfel: Timpul este repetiția percepută în cadrul schimbării ireversibile percepute. În plus, trebuie să ne amintim că există ceva ireal și încărcat de convenționalism în legătură cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Docherty (1983), Margolin (1989; 1996); Emmott (1997); și Culpeper (2000). Lodge (1977:73-124) conține o teză extinsă, în sensul că există două moduri fundamentale și contradictorii ale evoluției discursului: metaforic (acolo unde lucrurile inerent neconectate sînt unite cumva și se pune în lumină o similitudine revelatorie în termenii contextului) și metonimic (acolo unde se pornește de la asocierile inerente dintre lucruri și, în consecință, se realizează o imagine mai bogată și mai nuanțată a unei singure zone a realității). O dinamică metaforică presupune o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Premiu pentru Poezie la Festivalul Internațional de Poezie, Cluj-Napoca (1996) ș.a. A debutat cu poezii în revista „Lumina” (1957) și editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și epuizant de oglinzi. Dar toate soluțiile imaginate de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici gîndesc temele religiei cu o prospețime liberă de nostalgii tradiționaliste, la încrucișarea dintre lumina unui adevăr peren și starea lumii de astăzi. Primul beneficiu pe care am încercat să-l pun în lumină de-a lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
timp, este și deschis, întrucât se poate corela cu lumea și poate oferi din potențialul și resursele sale. Personalitatea este întotdeauna unică (originală) și irepetabilă, deoarece fiecare pornește de la o zestre ereditară unică și este supus unor influențe unice, ceea ce pune în lumină istoria propriei vieți. Pentru a desemna realitatea umană, sunt utilizați diverși termeni: individ - desemnează ansamblul însușirilor biologice, al proprietăților sale distinctive și originale, fiind cunoscut faptul că fiecare dispune de individualitatea sa; persoană - desemnează prezența umană, dar și ansamblul însușirilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de la regulamentul jocului de volei clasic; diferențele sunt în ce privește blocajul serviciului, unde la voleiul în stând și la cel clasic este interzis, iar la voleiul în așezat este permisă blocarea serviciului advers. Parcurgerea, chiar și rezumativă, a istoriei Jocurilor Paralimpice pune în lumină valori umane fundamentale: demnitate, curaj, perseverență, depășirea propriilor limite pe care indivizi marginalizați de discursurile și preocupările sociale le personifică exemplar. Meditând la viziunea împlinită a doctorului Ludwig Guttmann și privind performanțele Trischei Zorn, (înotătoare americană care a participat, între
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Umbra mea și [Scrisoarea lui Dionis] forma lor transliterată din manuscrise (D. Vatamaniuc) -, pentru a citi manuscrisul în facsimil din Umbra mea. Întregul parcurs a fost însoțit de lecturi din Fragmentarium. A treia categorie este intratextualitatea transgenerică, prin care se pune în lumină organicitatea operei eminesciene. Am relaționat proza la poezie și la corespondență, fără să ignorăm legăturile intratextuale stabilite de proză cu teatrul sau cu publicistica. Ultima categorie vizează intratextualitatea transauctorială, în care am încadrat traduceri literare, din filosofie, din limba sanscrită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intertextualitate. "Autorul care, scriind, se raportează la un text anterior, face muncă de rescriere; cititorul, fie el comentator sau nu, în clipa în care descoperă fenomenul, îl percepe ca pe hipertextualitate (s.n.)" (Cusset: 1999, 9). Această disjuncție operată de Cusset pune în lumină un fapt esențial: illud tempus al lectorului nu este același cu al scriitorului. Rescrierea este un nume pentru repetarea care acționează mecanismul intertextual (privit din perspectiva autorului). Repetarea invocă hipotextul; în același timp, diferirea particularizează hipertextul și desăvârșește acțiunea intertextului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Genette asupra hipertextului și hipotextului nu reușește să evite confuzia ideii generale de intertextualitate. Autorul face muncă de rescriere; cititorul, fie el comentator sau nu, în clipa în care descoperă fenomenul, îl percepe ca pe hipertextualitate. Distincția operată de Cusset pune în lumină acest fapt esențial: illud tempus al lectorului nu este același cu al scriitorului. Competența în efectuarea suprapunerii de texte (Linda Hutcheon) determină distanța mai mare sau mai mică față de ipostaza lectorului ideal. Cel care ar contabiliza toate intertextele din paginile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru ideea operei. Astfel, remarcam cu surprindere inexistența termenului prezent în proza antumă, cu accent pe aventura timpului, în care s-au angajat Dan-Dionis și Maria. Așa cum [Archaeus] trădează o predilecție pentru reminiscență, nuvela Cezara pare că nu vrea să pună în lumină componenta idilică a subiectului, ci pe aceea artistică. Urmărind frecvența absolută, ajungem la unitățile lexicale cu numărul cel mai mare de ocurențe: portret (16)-pictor (12)/pictură (2)-sculpta (3)/sculptat (2)/sculptor (1)/sculptură (2)-schiță (7)-statuă (5
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și Univers se naște în primul rând din nevoia localizării identitare (sigure și liniștitoare) a eu-lui în lume, apoi din cunoștințe asimilate din cărțile vechi românești, din gândirea indiană, din lucrările ori cursurile de științe exacte consultate. Cosubstanțialitatea om-Univers se pune în lumină prin proiecția ei în dimensiune macrocosmică și se asociază în practica prozastică sau poetică "topirii" conjugărilor într-un prezent etern sau etern reluat. (H1a) [...] zise Dan azi sunt încredințat că vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet. Am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile vorbește și Sărmanul Dionis . G. D. Pencioiu a sesizat, la 1890, aceste nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
îl improvizează pe acest șablon nu este pentru el decît un mijloc de a actualiza și eventual de a lua în derîdere (1982, pp. 86-89). Pastișa face ca stilul să imită (aici, stilul "polar american") un obiect pe care îl pune în lumină. În textul imitat, pastișorul observă particularități exagerate, potențate, concentrate pentru a fi recunoscute (un idiolect tematic de exemplu, construcția separată, "din instinct", "dezechilibrat", "imbecilul" sau chiar lexical de exemplu, abundența verbelor de acțiune, "bătu", "deschise", "evită", "căzu", "se rostogoli", "îl
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
numelui profesorului este singurul lucru normal într-o lume deformată de frică și lașitate. Adevărata măsură a talentului scriitoarei este dată de volumul de proză scurtă Cursiv de septembrie (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), ale cărui povestiri și schițe pun în lumină o sensibilitate feminină barocă, pluriformă și neliniștită, ce recunoaște în modurile de manifestare ale existenței tot atâtea reflexe ale unui principiu spiritual integrator. Fie că este vorba de Amy, o pensionară sexagenară părăsită de bărbat pentru o frumoasă americancă (Rame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
studiază, prin descrierea fictivă a unui aparat psihic, instaurarea principiului realității grație clivajului eului, pornind de la principiul plăcerii în care predomină fantasma: „Aspectul gândit (dorit) era pur și simplu susținut în mod halucinant”. În practica sa, Klein a reușit să pună în lumină relațiile fantasmatice pe care sugarul le întreține cu mama. În articolul intitulat „Note asupra câtorva mecanisme schizoide” (1946/1980), ea evocă identificarea proiectivă, alături de clivajul eului și al obiectului, ca fiind ansamblul defensiv precoce al eului, instalat pentru a lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de care el se agață. Regresia implicată aici servește drept adaptare și, în același timp, drept apărare, erijându-se chiar în simptom patologic, întrucât nu mai reușește să „își facă datoria”, ci se constituie într-un punct de fixație care pune în lumină o intensă suferință psihică și corporală. Faptul cel mai interesant este că intervenția terapeutică punctuală permite anularea fixației, precum și o redemarare a evoluției libidinale a subiectului. Putem presupune că, în absența unei cure adecvate, evoluția acestui caz ar fi degenerat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Direcția Generală a Lagărelor)229 și artistică (prin metafora "arhipelag"). Metoda scriitorului se dezvăluie în subtitlul "Încercare de cercetare artistică", cerut ca o explicație de titlul metaforic. Prin acest subtitlu se produce o deschidere spre ficționalitate. Intenția scriitorului este să pună în lumină adevărul istoric, rod al cercetării documentelor, și adevărul experienței lagărului, trăite de el însuși și de cei 227 de colaboratori. Metoda artistică permite efectuarea unei generalizări pe baza unor cazuri particulare. Subtitlul este o dovadă că scriitorul are conștiința caracterului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
despre Mihai Lupescu. Are adunate circa 4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o lucrare asupra lui M. Lupescu. O sursă de ultimă oră am găsit-o la Tg. Neamț, la familia Nicolae Platon (str. Mărășești, nr.110). Doamna
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
munca de copiere. Sper ca în curând să vă trimit câteva rânduri despre înaintașii familiei Dv., din secolul trecut, care atestă existența familiei în târgul Folticenilor 109. Mulțumindu-vă pentru aprecierile ce le aveți în legătură cu modesta noastră activitate de a pune în lumină comorile spirituale ale orașului, vă rog să transmiteți respectuoase sărutări de mâini surorii Dv. Tuturor din familia Hârlescu, urări de sănătate, prosperitate și realizarea idealurilor. Al. Dv. cu profund respect, Eugen Dimitriu 2 Fălticeni, 7.7.1972 Mult stimate Domnule
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
unanim recunoscute. Apreciez în mod deosebit strădania Dv. de-o viață. Aceluiași țel nobil mi-am închinat și eu forțele, luând pildă de la înaintași. Nu uit o clipă de Rotopănești - vatră spirituală de prin rang - și mă voi zbate să punem în lumină gândurile și faptele celor care au adus cândva faima ținutului. Vă rămân recunoscător pentru frumoasele cuvinte ce le aveți față de modesta mea contribuție la cultura Fălticenilor. În speranța unei plăcute revederi în anul ce vine, închei cu tradiționala urare La
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
culturii fălticenene”. Deschisă joi 15 noiembrie în amfiteatrul liceului „Nicu Gane”, decada a început cu conferința d-lui prof. Popa: „Permanențe fălticenene în cultura națională”. La diverse instituții și întreprinderi din oraș au avut loc expuneri și simpozioane menite să pună în lumină tradițiile culturale. În 22 noiembrie s-a ținut o sesiune de comunicări la liceul „N. Gane”, cu subiectele: „Medici fălticeneni participanți la Comuna din Paris” (Dr. T. V. Diaconescu); „N. Labiș - folclorist (prof. V. G. Popa); „Aspecte din viața și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]