6,208 matches
-
Gândul egoist al bărbatului care nu acceptă cu toată inima schimbarea partenerei din amantă în mamă... Dorința de a întârzia în sfera de atracție a instinctului acuplării este partea „întunecată” a naturii masculine. Este ca o ceață „organică” ce se împrăștie numai când soarele iubirii desăvârșite se strecoară în cămara ascunsă a sufletului. Profesorul știe că de acum înainte dragostea Teodorei va suferi o „metamorfoză”. Pacea pe care i-a revărsat-o în suflet mica vietate din uter va stinge freamătul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și ruinele unor sacrificii devenite caduce, atemporale, fiare vechi pentru export în țările Europei unde experimentul socialist nu a avut loc. Ciclurile istoriei se repetă - spun savanții. Românii tocmai lau părăsit pe cel vechi. Mințile luminate ale țării, bine hrănite, împrăștie pe toate lungimile de undă promisiuni, vise de îmbelșugare sau măcar de trai modest. Oamenii se hrănesc cu legende și speranțe. Unii dintre ei chiar își îndeplinesc visele și mor satisfăcuți. Posibil ca într-un viitor imprevizibil nepoții noștri săși
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe care i-a luat Cociocoaia la Roșcoaia, la Sofronie. Au fost și la notar și Sofronie a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
baltag. Le-am dat pe toate în fântâna de la canton, apoi ne-am despărțit. Vărul meu a plecat în sat în Tansa, iar eu am plecat acasă la Glodenii-Gândului și ca să le înfiorez pe toate neamurile lui Ciolac și să împrăștii bănuiala crimei, m-am dus și l-am anunțat pe Sava, pe fratele lui Ciolac, care era și el pădurar ca și Ciolac în aceeași pădure și i-am spus că, trecând pe drumul cu pricina l am văzut pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ar fi rezemat pe biserică și cler, comunismul ar fi fost primejdios de rezistent. Or, el n-a făcut decît să valorizeze sărăcia și egalitarismul, risipind esențialul: frica de Dumnezeu. Frica de tiran e temporară, ca și cel ce o împrăștie. În problemele spinoase ale religiei, Machiavelli s-a rezumat la considerațiile din Discorsi, despre utilitatea ei. Crezînd, ca și Dante, în idealul unității patriei, el a atacat totuși biserica pe care o credea vinovată de menținerea interesată a fărîmițării Italiei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
instituțiile ei de mult constituite, pe care nici trecerea timpului oricît de îndelungat și nici binele pe care l-ai făcut nu le pot șterge din amintirea oamenilor. Orice ai face și orice măsuri ai lua, dacă nu-i vei împrăștia pe locuitori sau dacă nu le vei lua orice posibilitate de acțiune, ei nu vor uita nici idealul libertății și nici instituțiile ei și vor recurge la ele în orice împrejurare, așa cum a făcut Pisa, după ce timp de o sută
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a dat următorul anunț În paginile de mică publicitate ale ziarului El Liberal: PACO VINO MARȚI LA PRÎNZ LA HOTEL MONTANA ȚI-AM IERTAT TOTUL TATA, și cum a fost nevoie de un escadron Întreg din Guardia Civil ca să-i Împrăștie pe cei opt sute de tineri strânși În fața hotelului. Dar Paco al nostru, care era ospătar la pensiunea Luarca, n-avea vreun tată care să-l ierte, nici nu făcuse ceva pentru care să fie iertat. Avea două surori mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nici despre ziua aceea de Crăciun, rece și luminoasă, cu munții care se Înălțau dincolo de câmpia deasupra căreia zburase Barker peste liniile inamice ca să bombardeze trenul care se retrăgea, plin cu ofițeri austrieci, vânându-i cu mitraliera În timp ce ei se-mprăștiau și fugeau. Își aminti cum venise după aia Barker În popotă și se apucase să povestească totul. Și ce liniște se lăsase, și apoi cineva zicând: „A dracu’ bestie criminală ce ești“. Cu același gen de austrieci ca cei pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vânătoare alergând spre apele secate, Într-un loc văzu un ochi de apă de care nu știuse până atunci. Zebrele, niște spinări mici și rotunjite, și antilopele, puncte care păreau să se cațere pe ceva În goana lor peste câmpie, Împrăștiindu-se acum, când umbra avionului se proiecta peste ele, devenind tot mai mici, și ele alunecând parcă În loc să galopeze, și câmpia, cât vedeai cu ochii, o masă gri-cenușie, și-n față - spatele sacoului de tweed al lui Compie și pălăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Science and Health și din Quarterly, stăteau pe o măsuță lângă patul ei. Soțul nu-i răspunse nimic. Acum stătea pe pat și-și curăța pușca. Umplu rezerva cu cartușe mari și galbene și apoi le scoase din nou. Se Împrăștiară pe tot patul. — Henry, Îl strigă nevastă-sa. După un moment de liniște, Îl strigă din nou: — Henry! — Da. — Nu i-ai zis lui Boulton ceva care să-l supere, nu? — Nu. — Și atunci de la ce a pornit discuția? — Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sus pe țărm. — Ce-i cu tine, Nick? Întrebă Marjorie. — Habar n-am, spuse Nick, adunând lemnele pentru foc. Făcură focul cu vreascurile aduse de apă. Marjorie se duse până la barcă și se-ntoarse cu o pătură. Briza de seară Împrăștia fumul spre dig, așa că Întinse pătura Între foc și lac. Marjorie se așeză pe pătură cu spatele la foc și-l așteptă pe Nick. El veni și se așeză lângă ea. În spatele lor erau pâlcurile de copaci tineri, și-n față aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pătură cu spatele la foc și-l așteptă pe Nick. El veni și se așeză lângă ea. În spatele lor erau pâlcurile de copaci tineri, și-n față aveau golful și gura râului Hortons. Încă nu se-ntunecase de tot. Lumina focului se Împrăștia până la malul apei. Cele două undițe Înclinate deasupra apei Întunecate se vedeau limpede. Flăcările sclipeau pe oțelul mulinetelor. Marjorie desfăcu coșulețul cu mâncare. — Nu prea mi-e foame, spuse Nick. — Hai, Nick, vino și mănâncă. — Bine. Mâncară În tăcere, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În timp ce cobora tot mai jos, mai repede și mai repede, pe ultima porțiune lungă și abruptă a pantei. Ghemuindu-se până aproape să dea cu fundul de schiuri, Încercând să-și mențină centrul de greutate cât mai jos, cu zăpada Împrăștiindu-se-n jurul lui ca o furtună de nisip, știa că viteza e prea mare. Dar o ținu tot așa. N-avea de gând să abandoneze, lăsându-se să cadă. Apoi un petic de zăpadă moale adus de vânt Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ieși și el călare din arenă. Cât fusese Manuel ocupat cu taurul, trompetele sunaseră anunțând Începerea celui de-al treilea act - banderillas. Manuel nu fusese conștient de sunetul lor. Servanții acoperiseră cadavrele celor doi cai cu niște pânze și acum Împrăștiau rumeguș În jurul lor. Manuel se apropie de barrera ca să bea niște apă. Omul lui Retana Îi dădu plosca grea și poroasă. Fuentes, țiganul cel Înalt, stătea acolo, ținând În mână o pereche de banderillas, două bețe subțiri și roșii, terminate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
căruia se Înălțau dealurile cu stânci și ultimele raze ale soarelui oglindite În apă. În timp ce se-ntuneca trecurăm pe lângă o fermă care ardea În mijlocul câmpului. Mașinile se opriseră de-a lungul șoselei și așternuturile și alte lucruri din casă erau Împrăștiate pe câmp. Erau mulți oameni care se adunaseră să vadă casa arzând. După aceea se Întunecă de tot și intrarăm În Avignon. Oamenii se tot urcau și coborau. Francezii care se Întorceau la Paris Își cumpărau cotidianele franțuzești. Pe peron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
jupuit, tot din piatră, unelte din care se fac vârfurile de săgeți, niște bucăți de vase de lut și niște vârfuri de săgeată. Se Înnegriseră toate de la foc și erau ciobite. Tata le-a scos cu grijă și le-a Împrăștiat pe iarba care creștea lângă drum. Pușca, băgată În husa de piele, și bagajele cu care mergea la vânătoare erau tot pe iarbă, unde le lăsase când se dăduse jos din cabrioletă. — Nick, mi-a zis, du pușca și bagajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
văzu prin ochii morților tot ce se-ntâmplase. Zăceau singuri sau În pâlcuri, În iarba Înaltă de pe câmp și de-a lungul drumului, cu buzunarele Întoarse, și muștele zburau deasupra lor și pe lângă fiecare cadavru sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În pâlcuri, În iarba Înaltă de pe câmp și de-a lungul drumului, cu buzunarele Întoarse, și muștele zburau deasupra lor și pe lângă fiecare cadavru sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era acoperită de moloz, de tencuială și de mortar, și mai erau grinzi rupte, bucăți de țiglă și multe gropi, unele Îngălbenite pe la margini de la gazul cu muștar. Erau o grămadă de așchii de la bombe și bucățile de șrapnel erau Împrăștiate În moloz. În oraș nu se afla nici un om. Nick Adams nu mai văzuse un om de când plecase din Fornaci, deși, străbătând cu bicicleta ținutul Împădurit, văzuse multe arme ascunse sub frunzele de dud, pe partea stângă a drumului. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
gheață. Sub un mal Înalt de lut, acoperit cu tufișuri, am gonit un stol de prepelițe și am Împușcat două când și-au luat zborul, dispărând după creasta malului. Câteva s-au cocoțat pe crengile copacilor, dar cele mai multe s-au Împrăștiat prin tufe și am fost nevoit să sar de mai multe ori pe tufele Înghețate până să le fac să zboare. Și, cum se iveau În timp ce eu abia Îmi țineam echilibrul printre tufele alea Înghețate și elastice, mi-era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ajungă la pragul În care ar urma să explodeze. Burțile indivizilor pot crește până la niște dimensiuni incredibile și fețele umflate ajung să fie la fel de Întinse și rotunde ca un balon. Ce este surprinzător, pe lângă corpolența lor progresivă, este numărul hârtiilor Împrăștiate În jurul lor. Ultima poziție În care-i aflăm, Înainte de a se pune problema Înmormântării, depinde de locul În care sunt plasate buzunarele uniformei. La uniformele austriecilor, buzunarele pantalonilor erau așezate la spate, așa că morții ajungeau să zacă, În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
uniformei. La uniformele austriecilor, buzunarele pantalonilor erau așezate la spate, așa că morții ajungeau să zacă, În cele din urmă, cu fața În jos, cu cele două buzunare Întoarse pe dos și Înconjurați de hârtiile pe care le avuseseră În portofele, Împrăștiate prin iarbă. Căldura, muștele, relevantele poziții ale cadavrelor În iarbă și cantitatea hârtiilor Împrăștiate, acestea sunt impresiile pe care retina noastră le reține. Cum miroase un câmp de luptă pe vreme de vară, asta nu-ți mai poți aminti. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a întins mâna... Dochița a început să urmărească cu degetul liniile din palmă, în timp ce îi spunea câte în lună și în stele... Am să-ți dau și în bobi, fiindcă ceva nu-i la locul lui... Îndată a început să împrăștie și să adune bobii, boscorodind cuvinte neînțelese... În cele din urmă, l-a privit lung și i-a spus: Dacă mai bei așa mult, te așteaptă o mare primejdie! Ca trezit din somn, Toaibă a deschis ochii a întrebare. Da
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mentă - în cameră se-aude doar lingurița noaptea dintre ani - privind foile albe rămase-n jurnal primul vis din an - strălucind ca niciodată piatra unui inel iarnă uscată - crengi de brad tresărind sub mănușa albă lebede pe lac - nori albi împrăștiați pe cerul tăcut acoperite toate datoriile - ascult cum ninge ninge liniștit - freamutul pădurii doar în soba-ncinsă curs de chitară - în insectarul clasei greierii tăcuți note de pian - țurțurii copacilor numără clipe “El dă zăpada ca lâna, El presară bruma
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
multe echipe egale, se țin de talie unul de altul. La semnal, toate echipele pleacă deodată în fugă spre linia de sosire. Câștigă echipa care depășește și ajunge prima la linia de sosire. 21.Pescarul și plasa Toți elevii sunt împrăștiați pe terenul de sport. Unul dintre ei, „pescarul”, va alerga după „pești” căutând să-i prindă. După ce reușește să prindă un elev, dă mâna cu acesta și aleargă, în continuare, după altul, îl prinde și se țin toți trei de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]