7,247 matches
-
de mulțumiri, deoarece noi nu am beneficiat de aceeași ospitalitate oferită tuturor participanților la congres. Prin urmare, delegația israeliană se abține de la vot. Interferența mea într-un vot de rutină a stârnit stupoarea multor delegați. Pe mine însă m-a încântat reacția președintelui sesiunii care, uitând că microfonul lui era branșat, s-a referit la declarația mea (iar cuvintele sale au ajuns la urechea tuturor celor care-l ascultau) zicând: "Foarte bine, asta se cuvenea să fie spus!". Mărturisesc că nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din cei prezenți nu solicita atenția cardinalului, m-am apropiat de el, m-am prezentat și am angajat o conversație ușoară de genul acelora ce se practică de obicei la o primă întâlnire la recepții. Lustiger a fost amabil, părea încântat de ocazia de a conversa cu un diplomat israelian și a pus întrebări referitoare la situația din țara noastră. Spre sfârșitul conversației, l-am întrebat care este adevărul, dacă stăpânește limba idiș, iar Lustiger mi-a confirmat, zâmbind, că n-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
că am scăpat doar cu atît. După o jumătate de veac intră în casa mea tot un soi de balaur mare, cu geantă. Cercetează cu atenție bibelourile aduse de peste mări și țări. Indianul ăsta îmi place foarte mult. Mi-ar încînta ochiul... Cum eu eram interesat să-i încînt ochiul, îi fac o propunere. Peste o lună merg din nou în Mexic. Dacă doriți, vă pot cumpăra unul... O, mulțumesc, aș da oricît să-l am. Balaurul fătat de revoluție mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jumătate de veac intră în casa mea tot un soi de balaur mare, cu geantă. Cercetează cu atenție bibelourile aduse de peste mări și țări. Indianul ăsta îmi place foarte mult. Mi-ar încînta ochiul... Cum eu eram interesat să-i încînt ochiul, îi fac o propunere. Peste o lună merg din nou în Mexic. Dacă doriți, vă pot cumpăra unul... O, mulțumesc, aș da oricît să-l am. Balaurul fătat de revoluție mai vrea și o broscuță și un calendar aztec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Quinta. Dar exploziile la spargere erau magnifice! Ca într-un imens foc de artificii! Uneori apa intra cu forță într-o gaură de canal și țîșnea afară prin alta, formînd un gheizer de 12-15m. Copiii bat din palme, Amanda era încîntată dar și neliniștită. Raul însă nu se bucura de spectacol. Mergea foarte încet. Pe banda 4 de la dig era un gheizer imens și Raul a trebuit să ocupe banda 3. Atunci s-a produs potopul! Un val uriaș lovește digul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
desăvîrșit "la guaracha". Hoteluri de lux, locuri pentru toate gusturile, formațiunile coraliere cele mai frumoase din Cuba, plajele cu nisipuri albe, toate la un loc creează un paradis al turiștilor. Iubitorii de scufundări, de drumeție, de aventuri pe mare, sînt încîntați și doresc să revină. Turistul nu simte seceta, nu simte că o mulțime de cubanezi sînt nemulțumiți, dacă el este mulțumit. O femeie ne explică măsurile luate de Comandamentul creat pentru situația de criză generată de aceasta secetă. Fiecare om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
enorme, umple găleata. Nu este deloc frumoasă pentru noi, cei veniți din altă lume. Și ea ne dăruiește un surîs amical. Pleacă ușor cu o găleată plină și ușurința cu care se mișcă, uimește. Dar mișcările suplimentare celor necesare ne încîntă cu dexteritatea și provocarea lor. Cu ce mîndrie își poartă formele, mai mult decît generoase! Este cald în Cuba. Și o atmosferă cu umiditatea de 80%. Dar aici nu plouă. Mai mult de zece mii de bovine au pierit. În filmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
părinții domnișoarei Crăciun, a pretendentului fiicei sale, fapt ce nu a fost cu nimic greu de realizat. Pe Coca și pe părinții ei a cunoscut-o și familia Păun, ruda apropiată a lui Mihăiță. Și-au spus fiecare părerea, fiind încântați de noile cunoștințe, chiar exprimându-și acordul. Era fericire în gândurile celor două familii și, nu peste mult timp, Mihăiță, pe cheltuiala proprie și cu sprijinul rudelor apropiate, au început pregătirile unei sumare nunți, după timpul de atunci. Nașii s-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe 9 decembrie. Și după. Despre vorbitul în public Una din cele mai perfide agresiuni împotriva semenilor noștri este proasta administrare a discursului public. Totul, în viața culturală curentă, e mai ușor de suportat decât oratoria incontinentă, verbiajul torențial, limbuția încântată de sine. Cunosc foarte puțini oameni capabili să-și dozeze cuviincios exercițiile retorice. Cei mai mulți se lăfă ie impudic în propriile panglici verbale, dinaintea unui public tot mai nerăbdător, exasperat, gata să fugă sau să se refugieze într-o igienică picoteală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
accese de bună dispoziție, ceea ce alții nu prea reușesc decât involuntar.) Masa combatanților din Parlament, guvern și partide preferă replica gro solană, giumbușlucul kitsch, miștoul de stadion. Și mereu cu privire la ceilalți. Eul e, din principiu, în afara discuției: e monumental, îndreptățit, încântat de sine. O a doua sentință (după cea a lui Valéry) vine de la Montaigne: Trăim sub această „probă“ de peste douăzeci de ani, dar mai ales în ultimii patru. Nu mai există interlocutori, ci doar „adepți“. Taberele de pe scenă sunt radicale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și în identificarea adevărului. Mai cred și că, dacă moderează dezbateri televizate, el trebuie să aibă geniul, sau măcar talentul, de a intermedia între opinii contradictorii, de a fi un manager înțelept al dialogului și al bunei-cuviințe. Evident, aș fi încântat să constat că jurnalistul are, când scrie, și o notabilă înzestrare literară. Dar mă mulțumesc și cu simpla folosire decentă a limbii române. Pe acest fundal, declarația unei tinere și drăgă lașe reprezentante a breslei, cum că ocupația ei de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sprijinul Austriei în a determina Imperiul otoman să accepte pacea. Concluziile raportului întocmit de Enzenberg către Curtea din Viena erau în favoarea acțiunii dorite de Iosif al II-lea de anexare a zonei de nord-vest a Moldovei 22. Faptul l-a încântat pe coregent care, din Sniatyn, la 10 august 1773, își exprima către președintele Consiliului Aulic de Război, contele Lacy, mulțumirea pentru modul de îndeplinire a misiunii de către Enzenberg 23. Apoi, în toamna aceluiași an, a fost trimisă o altă misiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a Încerca a o „corecta“, Într’o pornire demiurgică, când de fapt nu putem fi decât actorii unor Mistere, cei mai mulți nici Încercând a le pătrunde sensurile ascunse. „Radioalmanah“, 20 septembrie 1997, ora 17,24 17. Viața Înseamnă libertatea tuturor Suntem Încântați, oricare dintre noi, de acrobațiile unei veverițe ori de cântecul privighetorii, În plin oraș chiar, și tocmai de asta, lucruri absolut normale pentru ele. Unii dintre noi prelungesc această satisfacție, oferită de stropul de Natură, Îngrijind un animal. Dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propos: cândva, În copilărie, am văzut un fluture „cap de mort“ fixat Într’un ac: peste noapte lăsase acolo, pe scândurică, ponta. Altfel spus, viața trebuie să continue, măcar prin urmași... În primăvara ce vine, printre flori, fluturii ne vor Încânta privirea cu culorile aripioarelor lor. Dar ei vor percepe această lume ca cenușie, căci ochii lor nu posedă celulele conice - proprii animalelor superioare - și care dau senzația de culoare. Senzație? Desigur, căci În realitate nu există culoare, ci doar cantitate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bucură de drepturile omului. De ce n’ar exista și drepturi ale copacului, de vreme ce până și pușcăriașii au? Gata. Să ofer și o soluție: Nu „suflecarea“ teilor Iașilor, adică retezarea ramurilor care se apleacă deasupra trotuarelor și străzii, umbrindu le și Încântând trecătorii, ci tăierea de tot. A teilor, se Înțelege. Și Înlocuirea lor cu arborele sfânt - dacă mai există, În secolul al XXI-lea, ceva sfânt - al românilor: cu brazi. À propos: și bradului Îi va veni rândul, la primul Crăciun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Unul e că fixarea biotică a azotului atmosferic, performată Într’o mulțime de plante În special leguminoase, e Însoțită de descompunerea apei cu punerea În libertate a unui hidrogen menit spațiului cosmic... Iar cealaltă cale de descompunere a apei, fotosinteza, Încântă pretutindeni, În plină explozie de frunze și flori. Flori care se cuvin - dar cu măsură totuși - oferite ființei care materializează/prefigurează viitorul; și al mediului dar, În acord cu acesta, și al speciei voastre: femeia. „Meridian“, 8 martie 2002, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu va mai exista distincția Între „antume“ și „postume“; primele au Însă Înscrisă data difuzării. 1. Pe Siret la vale Ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Platamonas Ne-am îndreptat spre Platamonas, o așezare la vreo câțiva kilometri de Nei-Pori. Drumul l-am parcurs pe jos dus și întors având posibilitatea să ne delectăm privirile, să ne satisfacem curiozitățile, să dăm frâu liber gândurilor. Ne-a încântat splendoarea leandrilor în floare care străjuiau șoseaua. Uite, ce frumoși sunt!exclamă Janeta oprindu-se din mers. Cât de înalți și stufoși! Cum de rezistă iarna? Aici este altă climă decât la noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care se aflau ca să ne bucurăm în liniște de vraja acelui loc monahal. Și ne-am bucurat din plin. Trandafirii atât de frumoși și proaspeți, nu ca cei care îi văzusem până acum în stațiunea noastră sau prin Platamonas, ne încântau cu parfumul lor și cu culorile vii.Același farmec aveau și florile mai mărunte, nu atât de maiestoase dar tot atât de atrăgătoare. Jos, în vale, se vedeau casele așezării de la poalele stâncii pe care era suspendată mănăstirea și noi împreună cu ea
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
încă din lumea legendelor grecești. Erau atât de înfrățite cu pământul acelei țări încât parcă ne urmăreau și ne însoțeau până la ieșirea de pe teritoriul lor. Fuseseră prezente la Skiathos, la Meteora și în toate discuțiile noastre. Nu numai fabulosul ne încântase, ci și frumusețile locului în care ne petrecuserăm cele șapte zile. Veneam dintr-o lume în altă lume care nu arăta cum mi-o închipuisem cu imaginația mea mai mult sau mai puțin bogată, dar o lume mult mai interesantă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cărți și de prin filme, apa Mării Egee pe care am simțit-o în palme nu numai cu degetul pe hartă, Olimpul pe care l-am privit față-n față, nu doar citindu-i numele și multe altele care m-au încântat și chiar m-au fascinat răspunzându-mi la curiozitățile mele. Ar putea ca cineva să nu se sensibilizeze, ascultând o melodie grecească, făcând o plimbare cu vaporul pe Marea Egee, ajungând la cetatea mănăstirească din pădurea de stânci de la Meteora? Nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
că ar exista om care în fața acestor frumuseți, unele de-a dreptul specatculoase, n-ar fi mai mult sau mai puțin impresionat. Pentru toate aspectele lui frumoase mi-a plăcut acest colț de lume. Am citit undeva că Horațiu fiind încântat de frumusețile naturale ale peisajului sudic din Tarent ar fi afirmat în una din „ode”:” Acel locșor îmi surâde mai mult decât altul pe pământ”. Expresia mi se potrivește întocmai, fiindcă acel colțișor al Greciei, în care m-am simțit
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
putut să trăiască raiul de basme pădurii: pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii/ Părea c-aud venind în cete cerbii 26. Povestea-i poveste și e repetabilă prin definiție, trăirea-i cu totul alta, prin unicitatea ei, căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri 27. Nu i-a trebuit mult copilului să treacă pădurea spre Agafton, îndemnat de o curiozitate greu de stăpânit. La început pe drumul cunoscut, mai apoi pe cărări tăinuite, numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
norii de pe cerul real al Ipoteștilor sunt și norii din textul eminescian, cei care străbat văile eterne ale Cosmosului. Ecoul spațiului real se resimte cu precădere însă printr-un subtil indiciu temporal, prezent în versul al treilea: Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară. Orice poet, oricât de talentat, dar fără geniu, ar fi fost mulțumit, cu repetiția unuia dintre cele două verbe, indiferent dacă ar fi fost primul sau al doilea. Cu siguranță că hazardul ar fi operat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mulțumit, cu repetiția unuia dintre cele două verbe, indiferent dacă ar fi fost primul sau al doilea. Cu siguranță că hazardul ar fi operat cu primul care-i venea în minte poetului, așa încât forma ar fi fost: căci nu mă-ncântă azi cum mă-ncântară, respectiv, nu mă mișcă azi cum mă mișcară. Nu, poet de geniu, Eminescu a ținut să spună un lucru cât se poate de real: nu mă încântă azi cum m-au mișcat atunci și acolo, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]