7,767 matches
-
nu este îngreunată de reacția cicatriceală. Sutura primară este indicată în mod particular în toate secțiunile nete, pentru nervii mici, în leziunile parțiale și în replantări, dar date fiind avantajele menționate, se adresează în fapt tuturor leziunilor nervoase, cu excepția strivirilor întinse și a defectelor de nerv ce se reconstruiesc secundar. Având în vedere complexitatea rezolvării defectelor de nerv, trebuie subliniată importanța prevenirii retracției capetelor unui nerv secționat prin ancorarea capetelor acestuia cu ocazia practicării toaletei chirurgicale primare. A abandona în plagă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
fier,/ Toate cântecele pier.” (M. Eminescu, I, p. 182) Observații: În sintagma nominală în care adjectivul calificativ precede substantivul, morfemul de determinare intră în flectivul adjectivului, reliefând, prin planul semantic al acestuia, perspectiva din care se realizează determinarea categorială: „Pe-ntinsele ape/ Să am un cer senin.” (M. Eminescu, I, p. 216) În exprimarea determinării definite, morfemul -l(a) poate fi dublat de morfemul cel, variabil după gen, număr și caz, sau poate fi substituit de morfemul al, variabil după gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și exprimă relații sintactice în interiorul propoziției, între propoziții, între unități sintactice de diferite dezvoltări, precum și în interiorul unor constituenți sintactici (multiplu, complex): „Neturburat de bine și rău, privești destinul Și nu te mustră gândul că tu ești asasinul viteazul din munte, întins, învins și mort.” (T. Arghezi) Conjuncțiile prezintă trei tipuri structurale: • simple: și, deși, că, dacă, să etc. • compuse: ca să, pentru că etc. • locuțiuni conjuncționale: cu toate că, de vreme ce, în timp ce, în caz că, dat fiind că, măcar că, de unde, pe când etc. Sub aspect funcțional, conjuncțiile se disting
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alternativă 50 se desfășoară între termeni care se alternează sau înscriu în temporalități diferite multiplicarea planului semantic al unor funcții sintactice, componente ale enunțului: „Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripile întinse se mai scutură și-o taie Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.” (M. Eminescu, I, 152) Termenii implicați în coordonarea alternativă pot fi: • propoziții nondependente: „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice .................................................. Acum secolii străbate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Rodnei și Munții Călimani crestele depășesc 2 000 m; fragmentarea accentuată și existența unor pasuri la înălțimi nu prea mari au permis desfășurarea drumurilor de legătură între așezările din munți și cele din regiunile vecine; munții au păduri bogate, pășuni întinse, iar pe văi și în depresiuni sunt concentrate numeroase sate și orașe; conțin minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, dar și cărbuni, ape minerale etc. NOȚIUNI NOI castel de ape munte din care izvorăsc multe râuri; etaj biopedoclimatic interval
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și Câmpulung, străbătute de drumuri ce fac legătura între Transilvania, Moldova, Maramureș. Grupa Centrală (Carpații moldo-transilvăneni). Este cea mai întinsă, ajungând în sud până la Depresiunea Brașov și pasul Oituz. Se disting: - în vest munți alcătuiți din conuri și platouri vulcanice, cum sunt la nord de defileul Mureșului Munții Călimani (cei mai înalți, 2 100 m în vf. Pietrosu), cu resurse
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și Postăvaru, cu înălțimi de peste 1 700 m, alcătuiți din conglomerate și calcare). - Depresiunea Brașov, în nord, care are origine tectonică și un relief de șes întins (cultivat cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr), prin care curge Oltul cu mai mulți afluenți (între care Râul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea și Oituz) și trecătorile (pe Olt și Buzău) se află de regulă la altitudini reduse, servind căilor de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Oltul cu mai mulți afluenți (între care Râul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea și Oituz) și trecătorile (pe Olt și Buzău) se află de regulă la altitudini reduse, servind căilor de comunicație. DE REȚINUT Depresiunea Brașov este una din cele mai întinse unități de presionare din Carpați; Carpații de Curbură sunt alcătuiți predominant din roci sedimentare (gresii, calcare, conglomerate, argile, etc); Munții Ciucaș au 1 954 m - cea mai mare altitudine din Carpații de Curbură. 12 GEOGRAFIE FIZICĂ • Caracterizați pe baza analizei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
predominant din roci cristaline și din culmi calcaroase; înfățișarea generală reflectă fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte; doar Oltul îi străbate în întregime; în rest, râurile mari au creat văi parțial transversale; culmile prezintă platouri netede întinse, cu pajiști folosite vara ca pășuni; la peste 1 800 m altitudine, au existat ghețari lungi care au creat circuri și văi glaciare în care există lacuri, praguri cu cascade etc.; pasurile și trecătorile sunt puține la număr, dar au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alcătuiți în cea mai mare parte din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în care există chei și peșteri. În această regiune există multe circuri, văi și lacuri glaciare, o întinsă zonă cu pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg și Petroșani. Au cel mai mare număr de văi și circuri glaciare. În acest masiv se află cel mai întins lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iar în depresiuni și pe văi sunt așezate sate mari și orașe (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung), livezi, fânețe, căi de comunicație. Între Dâmbovița și Gilort, la contactul cu muntele, se află depresiuni mici, dintre care doar Câmpulung este mai întinsă. Acestea sunt închise la exterior de dealuri înalte, numite la est de Olt muscele, care coboară lin spre sud. La vest de Gilort depresiunile sunt mai mari, 24 GEOGRAFIE FIZICĂ Vulcanii noroioși (Pâclele Mari) Valea Milcovului Bazinul superior al Râmnei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vârf calcaros din Podișul Mehedinți Lacul Zăton de la Ponoare așezările se află concentrate în lungul Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt adânci, dar se lărgesc mult către vărsare, unde adesea există lacuri. Acest podiș reprezintă o regiune agricolă importantă. În partea de nord există
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
subunitățile Masivului Dobrogei de Nord. Munții Măcin Podișul Casimcea și Lacul Golovița Dealurile Crișurilor (Dealurile Crișene), care apar izolat, ca trepte înguste la marginea munților din bazinul Crișului. Dealurile Silvaniei, cele mai extinse, cu înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe importante (Șimleul Silvaniei, Zalău) și terenuri cultivate. În nordestul țării se află depresiunea Baia Mare. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI (DEALURILE TRANSILVANIEI) a. Poziție geografică și caracteristici este una dintre cele mai întinse regiuni deluroase din România; se află în centrul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
extinse, cu înălțimile cele mai mari, cu depresiuni întinse, orașe importante (Șimleul Silvaniei, Zalău) și terenuri cultivate. În nordestul țării se află depresiunea Baia Mare. DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI (DEALURILE TRANSILVANIEI) a. Poziție geografică și caracteristici este una dintre cele mai întinse regiuni deluroase din România; se află în centrul țării, între ramurile Carpaților, de unde numele de depresiune în raport cu aceștia. Munții care o înconjoară au spre ea versanți cu pante accentuate, acoperite cu păduri. Doar în nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Mureș, cuprinzând o regiune de dealuri joase (450 - 550 m) separate de văi largi. În subsol există zăcăminte de gaz metan care este exploatat în mai multe locuri, dar agricultura este ramura economică de bază. Podișul Târnavelor. Este cea mai întinsă subunitate, cu dealuri mai înalte în est (600 - 700 m) și mai joase către sud-vest (400 - 450 m). Între acestea există culoarele văilor Târnava Mare, Târnava Mică, Hârtibaci, Mureș, în lungul cărora sunt orașele Târgu Mureș, Sighișoara, Mediaș și numeroase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
s-au realizat plantații viticole însemnate. Craiova este cel mai mare oraș din regiune, centru industrial, cu o bogată istorie. Câmpia dintre Olt și Argeș este alcătuită din patru subunități: - Câmpia Boianu, în vest, între Olt și Vedea, având câmpuri întinse, netede, care coboară de la 200 m în nord la 50 m în sud; - Câmpia Pitești, formată din terasele Argeșului, cea mai înaltă, depășind 300 m; - Câmpia Găvanu-Burdea, între Vedea și Argeș, coborând de la 200 m în nord-vest la 100 m
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
b) Câmpia Titu; c) Câmpia Vlăsiei. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai înaltă subunitate a Câm piei Române este ........................... 2.Câmpiile Titu și Siretului inferior fac parte din categoria câm piilor ............................................. 3. Cele mai întinse zone cu dune se află în Câmpia ........................ 4. Orașul Timișoara se află în Câmpia .................................................. 5. Orașul Satu Mare se află în Câmpia ......................................... III. Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. IV. Caracterizați o unitate de câmpie la alegere (Câmpia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Cr. Unele așezări mici din delta propriu-zisă au fost atestate la finele primului mi leniu, dar majoritatea datează din secolul al XIX-lea. În prezent, în Deltă există 25 de așezări, între care un oraș — Sulina, concentrate pe grindurile mai întinse, cele mai mari fiind Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe; se adaugă, la sud de delta propriu-zisă, încă 26 de sate, situate la contactul câmpiei litorale cu podișul. AMINTIȚI-Vă condițiile de formare a deltelor; delte mari pe Glob; definiția noțiunilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
marine (mai mult de 22 km), aceasta constituind zona apelor teritoriale. În urmă cu aproximativ 100 000 de ani, Marea Neagră era un lac al cărui țărm se afla undeva mai la est cu 200 - 250 km, iar platforma reprezenta o întinsă câmpie în răsăritul Dobrogei. Pe această platformă, Dunărea și celelalte râuri din nord sau din Dobrogea își dezvoltau albii ce ajungeau mult în est. Acum 10 000 de ani, o dată cu ridicarea nivelului apelor mării, câmpia a fost treptat acoperită de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel mai adânc, având 29 m) etc. În craterul din masivul Ciomatu se află lacul vulcanic Sf. Ana. Pe unele văi au rezultat lacuri de baraj naturale (Lacul Roșu, format în 1837
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
deal; b) zonei de munte; c) zonei de câmpie. 4. Cernoziomurile sunt soluri specifice: a) regiunilor de câmpie; b) regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație alpină se află la o altitudine de ............... 3. Popândăul este un animal rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
posibil, o poziție geografică centrală, pentru a înlesni legăturile cu toate localitățile din cuprinsul județului. DE REȚINUT cea mai populată reședință de județ: Iași, 349 550 locuitori. cea mai puțin populată reședință de județ: Buftea, 19 810 locuitori. cel mai întins județ: Timiș, 8 697 km2. cel mai puțin întins județ: Ilfov, 1 593 km2. cel mai populat județ: Prahova, 862 460 locuitori. cel mai puțin populat județ: Covasna, 231 170 locuitori. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ 89 4 ACTIVITățI ECONOMICE AGRICULTURA PREMISELE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu toate localitățile din cuprinsul județului. DE REȚINUT cea mai populată reședință de județ: Iași, 349 550 locuitori. cea mai puțin populată reședință de județ: Buftea, 19 810 locuitori. cel mai întins județ: Timiș, 8 697 km2. cel mai puțin întins județ: Ilfov, 1 593 km2. cel mai populat județ: Prahova, 862 460 locuitori. cel mai puțin populat județ: Covasna, 231 170 locuitori. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ 89 4 ACTIVITățI ECONOMICE AGRICULTURA PREMISELE NATURALE ALE DEZVOLTĂRII AGRICULTURII țara noastră dispune de un
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]