6,670 matches
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. (3) Categoriile de vehicule supuse inspecției tehnice periodice și periodicitatea inspecției tehnice sunt următoarele: a) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afară locului conducătorului, mai mult de 8 locuri șezând - la 6 luni; ... ----------- Litera a) a alin. (3) al art. 2 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA nr. 6 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012, prin înlocuirea unor termeni. b
ORDONANŢA nr. 81 din 24 august 2000 (*actualizată*) privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130053_a_131382]
-
art. II din ORDONANȚA nr. 6 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012, prin înlocuirea unor termeni. b) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afară locului conducătorului, cel mult 8 locuri șezând - la 2 ani; ... ----------- Litera b) a alin. (3) al art. 2 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA nr. 6 din 25 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012, prin înlocuirea unor termeni. c
ORDONANŢA nr. 81 din 24 august 2000 (*actualizată*) privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130053_a_131382]
-
pct. 5 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afară locului conducătorului, mai mult de 8 locuri șezând, autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere și pentru învățarea conducerii auto se supun primei inspecții tehnice periodice la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi. ... ----------- Alin. (4
ORDONANŢA nr. 81 din 24 august 2000 (*actualizată*) privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130053_a_131382]
-
pentru trebuințele copiilor ce va avea în urmă constituirii dreptului de uz. Articolul 571 Uzuarul nu poate ceda nici închiria dreptul său altuia. (Cod civil 534, 573). Articolul 572 Cel ce are un drept de abitatiune pe o casă poate ședea într-însă cu familia sa, chiar de n-ar fi fost însurat la epoca când i s-a dat acest drept. Cel ce are dreptul de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuiește. -------- În ce priveste dreptul de abitatiune
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
sale. Poate pretinde și pentru trebuințele copiilor ce va avea în urmă constituirii dreptului de uz. Articolul 571 Uzuarul nu poate ceda nici închiria dreptul său altuia. Articolul 572 Cel ce are un drept de abitatiune pe o casă poate ședea într-însă cu familia sa, chiar de n-ar fi fost însurat la epoca când i s-a dat acest drept. Cel ce are dreptul de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuiește. ------------- În ce priveste dreptul de abitație
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
ploaie; 7. să fie prevăzut cu mijloace pentru montarea unui transponder-radar de ambarcațiune de salvare având o înălțime de cel putin 1 m deasupra mării; și 8. să aibă peste tot o înălțime suficientă pentru a adăposti ocupanții în poziție șezând. 4.1.2. Capacitatea minimă de transport și greutatea plutelor de salvare 4.1.2.1. Nici o pluta de salvare nu trebuie aprobată dacă capacitatea să de transport, calculată conform cerințelor paragrafului 4.2.3 sau 4.3.3, după
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
trunchiului din așezat pe banca: ● din poziția așezat pe banca dispusă transversal, cu genunchii îndoiți, tălpile pe sol cu vârfurile fixate sub șipca de jos a scării fixe, cu palmele la ceafa, coborârea trunchiului sub nivelul băncii și revenire în șezând, atingând genunchii cu coatele. Se înregistrează numărul de execuții. 7. Ridicarea simultană a trunchiului și picioarelor întinse, din culcat dorsal: ● din poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, ridicarea simultană a trunchiului și picioarelor întinse, atingând cu palmele
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
H ............ m ● Suprafață de lucru: verticală [] orizontală [] oblica [] ● Muncă: în spații închise [] / izolate [] / la înălțime [] la altitudine [] / în mișcare [] / pe sol [] / în aer [] / în spațiu [] / pe apă [] / sub apă [] / nișă [] / cabina etanșa [] / aer liber [] ● Alte caracteristici: o Poziție preponderent: ortostatica [] șezând [] aplecata [] mixtă [] / Poziții forțate: da [] nu [] o Suprasolicitări: vizuale [] auditive [] stres neuropsihic [] o Suprasolicitări osteo-musculo-articulare: da [] nu []/Efort fizic: ușor [] mediu [] greu [] Dacă "da", ce articulații: ................................../ LA. *) Legendă: L.A. = Limite admisibile / Fp = Foarte periculos / C = Cancerigen / P - Pătrunde prin piele
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
fost normale, fătul cu greutatea de 3.850 g. A fost alimentat artificial de la 11 zile. S-a născut cu deficit de motricitate, ceea ce a avut un efect negativ asupra dezvoltării ulterioare neuropsihomotoră. A ținut capul la 5 luni, a șezut la 9 luni, primii dinți la 4 luni iar mersul nesusținut la 2 ani. Primele cuvinte cu sens la 56 ani, urmând o evoluție lentă a limbajului. La 5 ani este primit la grădiniță, de unde este îndrumat către cabinetul logopedic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintea ei și-a pus/Decât orișice păpușă/Să te facă mai presus.” (M. Eminescu, I, p. 100); • circumstanțial, spațial: „Intru în munte. O poartă de piatră/âncet s-a închis.” (L.Blaga, p. 140), temporal: „De-un veac el șede astfel - de moarte - uitat, bătrân.” (M.Eminescu, I, p. 93), modal: „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,/Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit” (Idem, p. 107), de progresie (rar): „Cu trecerea anilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca variantă ajectivală a unor termeni omonimi sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I. Fac parte din clasa adjectivelor mobile: • adjective care intră în corelație de actualizare lexico-gramaticală cu substantive: bătrân, tânăr, înțelept, bogat, sărac etc.; „De-un veac el șede astfel - de moarte-uitat, bătrân.” $adjectiv$$/„Bătrânul cu-a lui cârjă sus genele-și ridică.” (M. Eminescu, I, p. 93) $substantiv$$. • adjective care intră în corelație lexico-gramaticală cu adverbe: frumos, urât, încet; „Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însușiri: glas ascuțit, vârful ascuțit al săgeții, voce ruginită, frunze ruginite, arme ruginite etc. Sunt participii verbal-nominale termenii care păstrează în planul lor semantic sensul de procesualitate, concretizat în sensul de „pasiv” sau numai de „acțiune încheiată”: „Cu perdelele lăsate/Șed la masa mea de brad.” (M. Eminescu, I, p. 105)1 Clase semantice de adjectivetc "Clase semantice de adjective" Prin sensul lor lexical, adjectivele se înscriu în mai multe câmpuri semantice, în funcție de unghiul din care este caracterizat un obiect (al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziția de determinant, pronumele nehotărât realizează toate funcțiile substantivului: • complement (direct, indirect, de agent, de reciprocitate): „Și parc-ai vrea a-mi spune ceva... apoi suspini...” (M. Eminescu, I, p. 107), „Misterios, fără să spuie cuiva secretul numelui lui, el ședea în casa preotului bătrân.” (Idem, Proză literară, p. 30). Complementul de reciprocitate se realizează în mod frecvent ca un complement dezvoltat prin pronumele nehotărâte unul și altul: „Scânteie marea lină și placele ei sure/ Se mișc’ una pe alta ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu știi cărei fete i se potrivește mai bine acest nume.”/„ Nu știi căreia dintre fete i se potrivește mai bine acest nume.” Această deosebire de structură adjectiv-pronume este relativă; când precede regentul, se întrebuințează și pronumele fără particulă: „El ședea în casa preotului bătrân a cărui fiică era Maria.” (M. Eminescu, P.L., p. 30) Opozițiile de gen, număr și caz se exprimă prin dezinențe, aceleași din flexiunea pronumelui, doar că funcționând totdeauna ca dezinențe libere: -i(M.)/-e(F.): câți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp absolut, prezentul situează acțiunea verbală în relație de simultaneitate cu momentul desfășurării procesului de comunicare. Simultaneitatea este relativă; depinde, pe de o parte, de caracteristicile relației timp-aspect, pe de alta, de conținutul lexical concret al verbului: „Cu perdelele lăsate / Șed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sobă, / Iară eu pe gânduri cad.” (M. Eminescu) Prezentând acțiunea verbală ca desfășurându-se în momentul vorbirii, prezentul absolut este în primul rând un timp durativ și imperfectiv; acțiunea este văzută în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relațiile sale în ansamblul contextului sintactic, cu situarea lui în diferite alte corelații specifice categoriei gramaticale a timpului. Imperfectul poate fi: • timp absolut; mai cu seamă în limbajul basmelor: „Era odată, la marginea unui drum, o fântână și, lângă fântână, ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii...” (I.L. Caragiale) • timp relativ: în construcții sintactice mai complexe, în care verbul la imperfect se află prins, înainte de toate, într-un raport sintactic (mai ales de subordonare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar veni iarna, să te mai dau odată la școală undeva...” (I. Creangă) Observații: Optativul caracterizează structura sintactică a enunțurilor imprecații. Enunțul prezintă, de regulă, aceeași structură: optativ urmat de conjunctiv: „- Ție, omule... așa ți-i a zice, că nu șezi cu dânșii în casă toată ziulica să-ți scoată peri albi, mânca-i-ar pământul să-i mănânce, doamne iartă-mă!” (I. Creangă) Conjunctivul urmează, în majoritatea situațiilor sintactice, optativul, dar poate și lipsi: „- Arză-te-ar focul de ticălos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apoi cu un glas de parcă i-ar fi făcut celuilalt o promisiune.” (M. Preda) În ipostaza de optativ, prezintă valoare absolută, mai ales când este un optativ al politeții: „Aș fi vrut să mai vorbim câte ceva - da’ia, te rog, șezi.” (D. Zamfirescu) Cu această valoare, optativul prezintă acțiunea din perspectiva momentului de comunicare, situând-o doar aparent într-un moment anterior; în realitate, între cele două momente, al desfășurării acțiunii verbului și al desfășurării procesului de comunicare, se instituie un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui semantic, în general, sau de alți factori, predomină uneori valoarea verbală, alteori, valoarea sa adjectivală. Când predomină caracterul dinamic, acțiunea verbului fiind privită sub aspectul unui proces încheiat, trece în prim plan valoarea verbală a participiului: „Cu perdelele lăsate / Șed la masa mea de brad.” (M. Eminescu) În afara impunerii unei valori sau a alteia, participiul se caracterizează printr-un comportament gramatical dualist, adjectival și verbal, în același timp. Caracteristici adjectivaletc "Caracteristici adjectivale" Participiul intră în opoziții categoriale specifice flexiunii adjectivale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele mai abstracte: de, în, la etc.: „Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit La ceas oprit de lege și de datini...” (N. Labiș) „Afară ninge prăpădind / Iubita cântă la clavir.” (G. Bacovia) „De-un veac el șede astfel de moarte-uitat, bolnav.” (M. Eminescu) Cele mai multe prepoziții, însă, și mai ales locuțiunile prepoziționale, caracterizate printr-un plan semantic mai puțin abstract, chiar dacă aproape întotdeauna polisemantic, se înscriu în continuitatea conținutului lexical al termenului dependent prin trăsăturile lor semantice definitorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât se iubesc pe dânșii.” (M.Codreanu), „Deșteaptă-te, pământ român! biruie-ți durerea...” (A. Russo) Verbul poate fi și la alte moduri (conjunctiv mai ales, indicativ mai rar) dacă planul lor semantic exprimă conținutul semantic al imperativului: „Tu să șezi la grajd, nedezlipit și să îngrijești de calul meu ca de ochii din cap...” (I. Creangă) Observații: Situarea verbului la imperativ poate fi doar marcă a caracterului afectiv al unui enunț asertiv: „Ei! ei! de acum drege-ți „vocea” și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
126), „O extraordinară promisiune se deschide celui ieșit de sub narcoză.” (C. Noica, 20) • pronume: „Deși politica îmi e nesuferită, trebui, totuși, să mă întâlnesc cu ea în drum, și încă la Dumesnicu.” (C. Hogaș, 41), „Doi amici, Niță și Ghiță, șed la o masă și vorbesc încet despre cine știe ce.” (I.L. Caragiale, II, 84), „... Cum a așteptat, nemernicul, să mă vadă azi la pământ și să se repeadă asupra mea!” (L. Fulga, 10) • forme verbal-nominale: „Și eu mult m-am săturat A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elemente relaționale: • prepoziții (locuțiuni prepoziționale), când complementul sociativ are dezvoltare infrapropozițională: cu, fără, împreună cu, dimpreună cu, la un loc cu, laolaltă cu, cu tot cu, cu... cu tot: „Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat.” (T. Arghezi) „Cum ședea spânul la ospăț împreună cu moșu-său, cu verele sale și cu alții câți se întâmplase, li s-au adus mai la urmă la masă și niște sălăți foarte minunate.” (I. Creangă), „Mă condamni să-mi uit vizionara mea ființă, iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Codreanu, 190) ATRIBUTUL DE CLASIFICARETC "ATRIBUTUL DE CLASIFICARE" Determină substantive: „Toate soiurile de scriere dramatică se-mpart numai în două genuri: drama de caractere și drama de intrigă.” (M. Eminescu, Despre cultură, 174) sau pronume: „ - Doamne! bine-ți mai șede, jupânișică; parcă ești una de-a noastră.” (I.Creangă, 101) * Prin planul semantic al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează, atributul de clasificare detașează dintr-o clasă de „obiecte” (spre care trimite regentul, prin conținutul său lexical) o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic al termenului prin care se realizează concret, atributul descriptiv relevă o însușire pe care o are sau pe care o primește la un moment dat obiectul spre care trimite termenul regent: „Nevasta patronului, mai trecută și mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe un postament de lemn, de unde pândea tot localul.” (E.Barbu, 90) În desfășurarea raportului general-particular, atributul descriptiv nu mai restrânge, din vreo perspectivă, sfera semantică a substantivului (pronumelui) regent, așa cum fac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]